IKEA prezintă: Ce face o casă să fie acasă // Interviu cu Laurenția Onea

Laurenția Onea lucrează din 2006 în cadrul companiei IKEA, in departamentul Communication & Interior Design. Cu o experiență de peste 15 ani în design interior, Laurenția creează în fiecare zi interioare mai armonioase, funcționale și frumoase. Pasionată de arhitectură, design interior, compoziție, formă, design, ergonomie și de tot ce are legătură cu spațiile pentru locuit și cei care le locuiesc, se ghidează în fiecare zi după motto-ul: Dă frâu liber imaginației, creează-ți propriul stil în tot ce faci și amintește-ți mereu că “sky is the limit!”
Laurenția ne-a povestit ce au descoperit despre ce înseamnă "acasă" pentru bucureșteni, în urma studiului "Life at Home Report".

Tu ești Communication și Interior Designer pentru IKEA Romania și designer-ul care a creat și instalația IKEA din cadrul Romanian Design Week. Care e valoarea "Life at Home Report" pentru voi, în IKEA?  
 

IKEA este prezentă pe piața locală de 10 ani și, în tot acest timp, am învățat multe lucruri de la clienții noștri. Am învățat că activitățile sunt aceleași în fiecare casă, dar nevoile și visurile diferă de la o persoană sau o familie la alta. Emoțiile ne ghidează în a ne crea propriul univers pe care nu îl conștientizăm neapărat și pe care nu știm cum să-l numim. Singurul mod de a veni mai aproape de consumatori și a afla ceea ce au nevoie pentru a-și îmbunătăți viața acasă este prin dialog – prin a-i întreba, asculta și … a citi printre linii pentru a identifica emoțiile, visurile și sentimentele. 

Interviurile pe care le facem în urma vizitelor sunt făcute pentru a afla cum trăiesc oamenii pe piața noastră locală și ce și-ar dori dacă ar putea să schimbe viața de acasă. Mai departe, folosim informațiile și cunoștințele acumulate pentru a putea crea cele mai relevante soluții pentru acasă și a oferi lucruri care îi inspiră pe oameni să facă îmbunătățiri acasă.

Prin a ști care sunt visurile și frustrările referitoare la amenajările interioare, a observa și identifica toate provocările care apar într-un spațiu, variațiile arhitecturale, puterea de cumpărare, putem să înțelegem mai bine cum putem noi să contribuim la crearea unei vieți de zi cu zi mai bune acasă pentru cei mai mulți oameni și să utilizăm tot ce ne spun ei și tot ce observăm în casele lor pentru a ne îmbunătăți din toate punctele de vedere.

Despre "Life At Home Report" pentru București aș menționa în primul rând faptul că a fost realizat pe un eșantion de 1001 respondenți de 18-80 de ani, în perioada 15 – 29 August 2016. Chestionarul online a fost distribuit prin e-mail către un eșantion reprezentativ de vârstă și sex.

Peste 80% dintre respondenți ne-au spus că familiaritatea (88%), siguranța (88%), grija (87%), relaxarea (87%), libertatea (86%), intimitatea (84%) și apartenența (83%) sunt sentimente care îi inspiră atunci când se gândesc la propria casă. Toate aceste procente sunt similare cu cele la nivel global. Deci, rezumând totul într-o propoziție, ”Acasă este locul emoțiilor pozitive” pentru bucureșteni. 

Am descoperit că locuințele de astăzi încă inspiră sentimente de confort, siguranță și apartenență. Avem nevoie ca propriile case să ne protejeze la nivel psihic – să ne ofere adăpost. Dar avem nevoie, de asemenea, și de aspecte emoționale, precum a avea un loc sigur în care să ne putem întoarce. Pentru mulți dintre noi, acasă este un refugiu personal unde putem găsi sprijin, reconecta și revitaliza după o zi lungă. Casele noastre pot oferi un sentiment de stabilitate în viață și pot deveni locul în care lăsăm lumea exterioară în urma noastră. Dacă analizăm modul în care trăim în mediul urban, asta ar putea deveni mai important ca oricând. Viața în oraș poate fi obositoare prin străzile pline cu mașini, oameni care se grăbesc cât e ziua de lungă, zgomote și mirosuri. Mergem la muncă, încercăm să găsim timp pentru familie și cei dragi, ne îngrijim de mințile și corpurile noastre – avem pur și simplu nevoie de momente și spațiu în care doar să respirăm și să ne relaxăm.

Putem vedea ce își doresc oamenii de la propriile case și cum își construiesc viața acasă. Se pare că putem rezuma dorințele noastre astfel: o casă trebuie să fie confortabilă, sigură, să aibă un sentiment de familiaritate. Relațiile, dragostea și apartenența trebuie să fie echilibrate prin spațiu pentru intimitate, relaxare și reîncărcare. Și ne place ca locuințele noastre să fie personale și să exprime ceea ce suntem. Poate cel mai important, nevoile noastre de bază acasă sunt aproape similare în toată lumea.

Ceea ce ne surprinde este faptul că bucureștenii creează sentimentul de acasă prin iluminat – 75% vs. 31% global. O întrebare la care cei mai mulți respondenți, la nivel global, au răspuns că faptul că ascultă muzică sau că dețin obiecte de artă sunt lucrurile pe care le fac în primul rând ca să se simtă bine acasă. 

Recunoaștem că nu ne-am așteptat la acest rezultat, mai ales pentru că în fiecare clădire sau casă în care intri în București, vei găsi acea faimoasă lustră comună din mijlocul tavanului și în foarte puține cazuri câteva lămpi de mese. Prin urmare, faptul că am aflat că lumina a început să joace un rol important în casele consumatorilor noștri ne bucură. Iluminatul este un element esențial dacă îți dorești să ai o casă funcțională; să creezi confort și să o personalizezi. Mă bucur să văd că lumina este mult mai mult decât ceva pe care îl închizi și deschizi acasă. Schimbările mici în modul în care folosești lumina pot face o diferență dramatică în starea ta de bine și chiar in productivitate și performanță intelectuală. Dacă în casele noastre ne încărcăm bateriile și ne simțim bine, poate ar trebui să fim mai atenți la lumina de acasă – pe lângă atmosfera creată de lumina difuză sau de lumina lumânărilor. Iluminatul se schimbă radical în lumea din jurul nostru și oferă caselor noastre un nou sens. Este extraordinar să vedem că oamenii sunt așa de interesați de folosirea luminii acasă.

Un alt procent care mi-a plăcut: 54% dintre bucureșteni au o mulțime de lucruri care sunt legate de amintiri – aici nu suntem diferiți față de media globală (53%). Și noi, românii, suntem legați de amintiri. Dacă îți închizi ochii și te gândești la casa ta, nu-i așa că îți vine în minte un colț, sau un raft, sau un dulap în care se află ceva de la bunicul/bunica, ceva din copilărie, un dar de la aniversarea de 18 ani sau ceva mare sau mic, dar nu scump, de la o persoană specială din viața ta? Și acest lucru ar putea să fie o fotografie, un nasture, un pantofii de balet de când aveai cinci ani sau o piesă de mobilier veche, dar foarte bine păstrată. Acest lucru (păstrarea sau colecționarea amintirilor) este parte din moștenirea noastră românească, legătura cu amintirile și modul în care personalizăm lucrurile. 

Ceea ce aș mai vrea să accentuez este că 1 din 2 bucureșteni asociază acasă cu un miros specific (vs. 40% global) și 58% dintre ei cred că toate casele au un miros specific (vs. 46% global). Și cred că mulți dintre noi ne-am gândit la asta, dar poate că nu am conștientizat cât de important este pentru atât de mulți dintre noi simțul acesta asociat cu sentimentul de ”acasă”. Pentru unii dintre noi, mirosul de acasă este distinct și evident; pentru alții este greu de explicat. Oricum, mirosul este important atunci când vine vorba de a face o casă să fie acasă. Aromele ne pot ajuta să creăm sentimentul de siguranță și intimitate, și fac un spațiu mai mult ca „acasă”. Poate că explorare mirosurilor din casa noastră ne-ar putea aduce mai multe beneficii decât ne gândim.

 

CE FACE O CASĂ SĂ FIE ACASĂ? … întrebare interesantă, dar complexă. În momentul în care am auzit această întrebare, am început să mă gândesc la ce aș putea răspunde și ce credeți? Mintea și inima s-au dus instant la lucruri diferite, dar în paralel. Așadar, nu contează care dintre ele a reacționat prima. A fost o combinație de sentimente, emoții, precum apartenența, confortul, propriul cămin, gusturi, stiluri, preferințe etc. și de lucruri tangibile: pereți, acoperiș, podea etc.

Așa că aș putea spune că sensul unei case este aproape de ”nicăieri nu-i ca acasă”, care în engleză are echivalentul ”home sweet home”, îmbinând pentru mine partea emoțională și partea rațională.