Cum arată industriile creative în izolare?
Am încercat să ne facem o imagine despre starea de spirit, dificultățile și perspectivele care se întrevăd. Într-o perioadă gri în care ne confruntăm cu provocarea de a găsi noi proiecte sau doar și inspirație, apare și oportunitatea timpului petrecut cu sine, a cercetării și exercițiului.
Industriile creative poate înseamnă astăzi mai multe idei și mai puține soluții. Sunt totuși prea complexe, neuniforme și dense pentru a le cuprinde și înțelege toată realitatea. Chiar și așa, o nevoie comună rămâne certă pentru întreaga industrie, aceea de a ne adapta și regândi resursele.
Am vrut să vedem pentru început cum își gestionează resursele, în special timpul, câțiva profesioniști din zone diferite ale industriilor creative. Am vorbit cu membri din board-ul ultimei ediții DIPLOMA pentru a înțelege perspectiva lor asupra izolării și cum li s-au transformat activitățile. Au rezultat în plus câteva exerciții de gândire și imaginație despre pandemie, artă și antreprenoriat, arhitectură în izolare. Sperăm ca seria de interviuri pornite alături de aceștia să ajute cu idei și motivație comunitatea online de tineri creativi.
La finalul acestei stări de urgență, stăm de vorbă cu Andrei Breahnă, cofondator al galeriei de artă contemporană Gaep, manager cultural, galerist & colecționar.
Andrei ne ajută cu o perspectivă din lumea galeriilor de artă, puternic digitalizată în această perioadă, fie că vorbim despre operatori locali sau globali & ne invită să descoperim cât mai curând expoziția lui Damir Očko, Pear Fate Meter, pe care Gaep o va găzdui până pe 18 iulie.
Ce apreciezi cel mai mult la zilele de lockdown?
Am reușit să petrec mult timp cu fiul meu și să ne facem câteva mici și foarte plăcute ritualuri zilnice.
Cum arată activitatea ta în această perioadă?
Deși spațiul nostru e închis pe perioada stării de urgență, activitatea galeriei nu s-a oprit. Ținem legătura online cu publicul, cu atât mai mult cu cât am apucat să instalăm o nouă expoziție – Pear Fate Meter, cel de-al doilea solo show al lui Damir Očko în România – cu doar două săptămâni înainte de închidere. Lucrăm deja cu artiștii și curatorul pentru cele două expoziții pe care le vom deschide în toamnă. Ne gândim la desfășurarea exclusiv online a unor expoziții sau prezentări de artist, complementare celor din galerie. Am dedicat timpul pe care altminteri l-am fi folosit pentru a călători la târgurile de artă din această perioadă ca să ne îmbunătățim câteva instrumente de lucru interne, precum sistemul de management al inventarului de artă – lucruri care nu se văd în exterior, dar pentru noi sunt esențiale. Iar acum ne pregătim să redeschidem spațiul, cu măsurile de siguranță necesare și să prelungim expoziția lui Damir Očko până pe 18 iulie pentru a da publicului din București ocazia să vadă cele mai recente filme și colaje ale lui.
Photo Credits: Damir Ocko @Gaep 2020
Ce proiecte și idei descoperite recent ți-au plăcut?
O analiză la rece a lui Jerry Saltz despre o nouă lume a artei, pe Vulture.
Crezi că viitorul apropiat va cere scenei de artă să se reinventeze mai degrabă decât să se adapteze?
Scena de artă înseamnă și artiști, curatori, muzee, spații artist run. Cred că fiecare resimte diferit această perioadă. În ceea ce privește galeriile, adevărul e că reprezintă un domeniu atât de tradițional, încât orice schimbare poate fi a shock to the system. Or, pandemia a adus brusc și simultan mai multe schimbări. Nu doar că galeriile nu mai primesc temporar vizitatori, dar caruselul târgurilor de artă s-a oprit, iar canalele digitale, folosite anterior doar pentru comunicare și promovare, au devenit singurele canale de vânzare disponibile momentan. (Ca termen de referință, doar 5% din vânzările realizate de galerii în 2019, la nivel mondial, au fost online, conform The Art Market Report.) Cred că această perioadă subliniază, cu o tușă groasă, cât de vital este pentru galerii să se dezvolte în mediul online. Dar și ce impact are (încă) asupra oamenilor să vadă artă offline, vizitând o expoziție împreună cu alții, schimbând idei, activându-și toate simțurile.E o experiență care le lipsește acum vizitatorilor noștri fideli. Despre proliferarea târgurilor de artă se vorbește deja de câțiva ani. Probabil că pauza actuală din globe-trotting va grăbi o reevaluare care era oricum necesară pentru multe galerii: cât timp alocă deplasărilor dintr-o parte în alta a lumii la târguri.
Cum sprijinim galeriile în această perioadă de tranziție care va urma?
Menținându-ne interesul față de arta contemporană. Oricine vizitează o expoziție, se informează despre un artist expus, intră într-un dialog despre artiști și arta lor sau cumpără o lucrare dintr-o galerie sprijină implicit artiștii. E vorba despre un pariu pe viitor. Să sprijinim creația actuală înseamnă să avem încredere în viitor. Asta-i valabil oricând, dar acum miza e mai mare pentru că și pericolul e mai mare.
Care este cel mai mare challenge cu care se confruntă arta astăzi și cum îi răspundem?
Din locul unde ne aflăm noi, al unei galerii de artă contemporană care în ultimii cinci ani și jumătate a căutat să lucreze cu artiști internaționali, prezentând expoziții ale lor în București și participând la târguri de artă în afară, provocarea e să fim suficient de agili pentru a ne putea menține legăturile cu publicul indiferent cum va evolua pandemia în următoarele luni. Știm deja că virusul e cel care stabilește calendarul, nu știm însă cum va arăta acest calendar pe termen mediu sau lung. De exemplu, chiar și târgurile de artă care au fost reprogramate din primăvară pentru septembrie sunt acum sub semnul întrebării. Cel mai probabil, în viitorul apropiat, arta se va vedea fie în context local, fie online.
Ce resurse recomanzi creativilor tineri pentru vremea în care stau acasă, fie că vorbim despre cursuri online, cărți, filme, podcast-uri etc.?
De obicei, funcționează invers, artiștii îmi fac mie recomandări :) The Art Newspaper a publicat recent o selecție bună de podcast-uri despre artă; singura completare pe care aș face-o e podcast-ul lui Sean Kelly, Collect Wisely. În iarnă am văzut la Reina Sofia, în Madrid, o expoziție răvășitoare: Defiant Muses. Delphine Seyrig and the Feminist Video Collectives in France in the 1970s and 1980s. Între timp, muzeul a postat online catalogul expoziției și mai multe interviuri video și audio care ar merita, cred, atenția oricui e interesat de intersecția dintre cinema, artă video și feminism. Iar primăvara asta e de urmărit site-ul Performa, cu al său Radical Broadcast, canalul online inspirat de Nam June Paik, care prezintă o expoziție despre relația dintre live performance și platformele de video sharing.
Photo credits: Defiant Muses, Reina Sofia
Festivalul DIPLOMA este inspirat de UniCredit Bank și susținut de ExpoArte.
Am încercat să ne facem o imagine despre starea de spirit, dificultățile și perspectivele care se întrevăd. Într-o perioadă gri în care ne confruntăm cu provocarea de a găsi noi proiecte sau doar și inspirație, apare și oportunitatea timpului petrecut cu sine, a cercetării și exercițiului.
Industriile creative poate înseamnă astăzi mai multe idei și mai puține soluții. Sunt totuși prea complexe, neuniforme și dense pentru a le cuprinde și înțelege toată realitatea. Chiar și așa, o nevoie comună rămâne certă pentru întreaga industrie, aceea de a ne adapta și regândi resursele.
Am vrut să vedem pentru început cum își gestionează resursele, în special timpul, câțiva profesioniști din zone diferite ale industriilor creative. Am vorbit cu membri din board-ul ultimei ediții DIPLOMA pentru a înțelege perspectiva lor asupra izolării și cum li s-au transformat activitățile. Au rezultat în plus câteva exerciții de gândire și imaginație despre pandemie, artă și antreprenoriat, arhitectură în izolare. Sperăm ca seria de interviuri pornite alături de aceștia să ajute cu idei și motivație comunitatea online de tineri creativi.
La finalul acestei stări de urgență, stăm de vorbă cu Andrei Breahnă, cofondator al galeriei de artă contemporană Gaep, manager cultural, galerist & colecționar.
Andrei ne ajută cu o perspectivă din lumea galeriilor de artă, puternic digitalizată în această perioadă, fie că vorbim despre operatori locali sau globali & ne invită să descoperim cât mai curând expoziția lui Damir Očko, Pear Fate Meter, pe care Gaep o va găzdui până pe 18 iulie.
Ce apreciezi cel mai mult la zilele de lockdown?
Am reușit să petrec mult timp cu fiul meu și să ne facem câteva mici și foarte plăcute ritualuri zilnice.
Cum arată activitatea ta în această perioadă?
Deși spațiul nostru e închis pe perioada stării de urgență, activitatea galeriei nu s-a oprit. Ținem legătura online cu publicul, cu atât mai mult cu cât am apucat să instalăm o nouă expoziție – Pear Fate Meter, cel de-al doilea solo show al lui Damir Očko în România – cu doar două săptămâni înainte de închidere. Lucrăm deja cu artiștii și curatorul pentru cele două expoziții pe care le vom deschide în toamnă. Ne gândim la desfășurarea exclusiv online a unor expoziții sau prezentări de artist, complementare celor din galerie. Am dedicat timpul pe care altminteri l-am fi folosit pentru a călători la târgurile de artă din această perioadă ca să ne îmbunătățim câteva instrumente de lucru interne, precum sistemul de management al inventarului de artă – lucruri care nu se văd în exterior, dar pentru noi sunt esențiale. Iar acum ne pregătim să redeschidem spațiul, cu măsurile de siguranță necesare și să prelungim expoziția lui Damir Očko până pe 18 iulie pentru a da publicului din București ocazia să vadă cele mai recente filme și colaje ale lui.
Photo Credits: Damir Ocko @Gaep 2020
Ce proiecte și idei descoperite recent ți-au plăcut?
O analiză la rece a lui Jerry Saltz despre o nouă lume a artei, pe Vulture.
Crezi că viitorul apropiat va cere scenei de artă să se reinventeze mai degrabă decât să se adapteze?
Scena de artă înseamnă și artiști, curatori, muzee, spații artist run. Cred că fiecare resimte diferit această perioadă. În ceea ce privește galeriile, adevărul e că reprezintă un domeniu atât de tradițional, încât orice schimbare poate fi a shock to the system. Or, pandemia a adus brusc și simultan mai multe schimbări. Nu doar că galeriile nu mai primesc temporar vizitatori, dar caruselul târgurilor de artă s-a oprit, iar canalele digitale, folosite anterior doar pentru comunicare și promovare, au devenit singurele canale de vânzare disponibile momentan. (Ca termen de referință, doar 5% din vânzările realizate de galerii în 2019, la nivel mondial, au fost online, conform The Art Market Report.) Cred că această perioadă subliniază, cu o tușă groasă, cât de vital este pentru galerii să se dezvolte în mediul online. Dar și ce impact are (încă) asupra oamenilor să vadă artă offline, vizitând o expoziție împreună cu alții, schimbând idei, activându-și toate simțurile.E o experiență care le lipsește acum vizitatorilor noștri fideli. Despre proliferarea târgurilor de artă se vorbește deja de câțiva ani. Probabil că pauza actuală din globe-trotting va grăbi o reevaluare care era oricum necesară pentru multe galerii: cât timp alocă deplasărilor dintr-o parte în alta a lumii la târguri.
Cum sprijinim galeriile în această perioadă de tranziție care va urma?
Menținându-ne interesul față de arta contemporană. Oricine vizitează o expoziție, se informează despre un artist expus, intră într-un dialog despre artiști și arta lor sau cumpără o lucrare dintr-o galerie sprijină implicit artiștii. E vorba despre un pariu pe viitor. Să sprijinim creația actuală înseamnă să avem încredere în viitor. Asta-i valabil oricând, dar acum miza e mai mare pentru că și pericolul e mai mare.
Care este cel mai mare challenge cu care se confruntă arta astăzi și cum îi răspundem?
Din locul unde ne aflăm noi, al unei galerii de artă contemporană care în ultimii cinci ani și jumătate a căutat să lucreze cu artiști internaționali, prezentând expoziții ale lor în București și participând la târguri de artă în afară, provocarea e să fim suficient de agili pentru a ne putea menține legăturile cu publicul indiferent cum va evolua pandemia în următoarele luni. Știm deja că virusul e cel care stabilește calendarul, nu știm însă cum va arăta acest calendar pe termen mediu sau lung. De exemplu, chiar și târgurile de artă care au fost reprogramate din primăvară pentru septembrie sunt acum sub semnul întrebării. Cel mai probabil, în viitorul apropiat, arta se va vedea fie în context local, fie online.
Ce resurse recomanzi creativilor tineri pentru vremea în care stau acasă, fie că vorbim despre cursuri online, cărți, filme, podcast-uri etc.?
De obicei, funcționează invers, artiștii îmi fac mie recomandări :) The Art Newspaper a publicat recent o selecție bună de podcast-uri despre artă; singura completare pe care aș face-o e podcast-ul lui Sean Kelly, Collect Wisely. În iarnă am văzut la Reina Sofia, în Madrid, o expoziție răvășitoare: Defiant Muses. Delphine Seyrig and the Feminist Video Collectives in France in the 1970s and 1980s. Între timp, muzeul a postat online catalogul expoziției și mai multe interviuri video și audio care ar merita, cred, atenția oricui e interesat de intersecția dintre cinema, artă video și feminism. Iar primăvara asta e de urmărit site-ul Performa, cu al său Radical Broadcast, canalul online inspirat de Nam June Paik, care prezintă o expoziție despre relația dintre live performance și platformele de video sharing.
Photo credits: Defiant Muses, Reina Sofia
Festivalul DIPLOMA este inspirat de UniCredit Bank și susținut de ExpoArte.
