Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din București va fi prezent și în acest an la Romanian Design Week, consolidând astfel o tradiție începută în 2017. Sub titlul Smart Hungary 2.0, expoziția din 2025 aduce în prim-plan 24 de inovații din Ungaria, grupate în patru teme esențiale: smart homes, smart cities, smart healthcare și smart agriculture. Evenimentul își propune să evidențieze modul în care designul, inovația și sustenabilitatea pot modela societățile de mâine, prin colaborare interdisciplinară și dialog intercultural.
În contextul unei ediții conturate în jurul valorilor promovate de The Institute, precum colaborarea și modernizarea prin cultură, prezența Institutului Liszt la Romanian Design Week nu este doar o contribuție artistică, ci o punte între comunitățile creative din România și Ungaria. De-a lungul anilor, prin parteneriate solide cu instituții de învățământ precum Universitatea Moholy-Nagy din Budapesta (MOME), Institutul a reușit să ofere publicului român o privire cuprinzătoare asupra designului maghiar contemporan, aflat într-o continuă transformare.
În acest context, am avut ocazia să discutăm cu directorul Institutului, Kósa András László, care ne-a vorbit despre viziunea strategică a Institutului Liszt, despre misiunea sa educațională și despre rolul pe care designul îl poate juca în crearea unei societăți sustenabile și interconectate.
Institutul Liszt participă de mai mulți ani la Romanian Design Week. Cum a evoluat această prezență și ce a însemnat pentru dumneavoastră această continuitate într-un context care reunește creativitatea și inovația?
Participarea – putem spune deja tradițională – a Institutului Liszt din București la Romanian Design Week are o tradiție îndelungată, și joacă un rol important în promovarea dialogului cultural și artistic în domeniu, prin intermediul creativității și inovației. Institutul nostru a prezentat designul maghiar și inițiativele artistice, și prin acestea am promovat cooperarea interculturală în cadrul RDW. Începând cu prima participare, în anul 2017, când am realizat două expoziții: Mercedes Design și Shaping Hungary. Aceste expoziții au fost realizate în parteneriat cu Universitatea de Arte Moholy-Nagy din Budapesta, o instituție care este, de fapt, partenerul nostru principal în acest demers de a prezenta tânăra generație de designeri maghiari la RDW.
O prezență continuă la Romanian Design Week este deosebit de importantă pentru designerii și artiștii maghiari deoarece le oferă o platformă internațională pentru a-și prezenta lucrările. Prin intermediul acestor evenimente, Institutul Liszt, pe lângă faptul că aducem reprezentanți remarcabili ai designului maghiar la București, poate oferi sprijin și oportunități de colaborare care contribuie la crearea de legături mai strânse în domeniul creativității și inovației. Putem invoca aici prezența la RDW, în mai multe ocazii, a profesorilor și studenților de la Universitate MOME, rezultând mai multe colaborări interesante și aceste întâlniri au adus noi proiecte, ori chiar anul următor la RDW sau studenții din România au început proiecte comune cu cei din Ungaria.
În ce privește Institutul Liszt, evenimentul nu servește doar la promovarea culturii maghiare, ci oferă, de asemenea, o oportunitate de a participa activ la dezvoltarea artei și designului contemporan și de a sprijini cele mai recente tendințe și inovații din industriile creative. Prezența continuă la Romanian Design Week este, prin urmare, un semnal important nu numai pentru Institutul Liszt, cât ci și pentru relațiile culturale româno-maghiare, prin care arta și designul pot construi punți între culturi diferite.
Care considerați că a fost contribuția colaborării cu Romanian Design Week la consolidarea unei punți culturale între România și Ungaria, prin design și inițiative interdisciplinare?
Cum am spus mai sus, întâlnirile din cadrul RDW dintre designerii maghiari și români au generat noi colaborări- din aceste întâlniri a rezultat expoziția MOME Alumni Jewellery din 2022, care a plecat de la ideea de a face o expoziție comună cu artiști bijutieri din Germania, România și Ungaria.
Putem vorbi și despre expoziția Future Traditions din cadrul RDW 2018, un proiect multinațional în care pe lângă MOME a participat și University College of Southeast Norway – fiind prezentă personal și profesoara Bodil Akselvoll. Acest parteneriat a avut menirea de a prezenta colaborările internaționale, sperând că vom ajunge la astfel de colaborări între instituțiile de design din România și Ungaria.
În perspectiva dumneavoastră, cum pot parteneriatele dintre instituții culturale, organizații din industriile creative și mediul educațional să genereze schimbări sustenabile în societate?
În general vorbind, cooperarea între aceste sectoare poate consolida economia creativă, poate îmbunătăți coeziunea socială și poate promova dezvoltarea durabilă prin echilibrarea aspectelor economice, culturale și sociale.
Cred că instituțiile de învățământ sunt actori-cheie în pregătirea generațiilor viitoare pentru a participa activ în industriile creative. Integrarea artei și designului în programa școlară încurajează elevii să-și dezvolte gândirea îndreptată către rezolvarea problemelor, viziunea critică și exprimarea creativă, toate acestea contribuind la construirea unei societăți durabile. Industriile creative necesită cunoștințe tehnice, dar și sensibilitate artistică, etică și culturală, ceea ce este important în modelarea valorilor societății.
Ca instituție culturală, Centrul Cultural Maghiar nu se poate rezuma doar la rolul de custode al artelor și culturii, ci trebuie să-și asume și un rol educațional important pentru societate. Cooperarea dintre industriile creative și educația poate contribui la o mai bună înțelegere publică a durabilității în domeniile culturii, mediului și responsabilității sociale. Încercăm să oferim – și prin aceste proiecte realizate împreună cu RDW și instituțiile de învățământ superior din Ungaria – o oportunitate de a comunica durabilitatea și inovarea care poate-poate inspiră societatea.
Prin Smart Hungary 2.0 încercăm să prezentăm inovațiile noi din Ungaria din perspectivă economică atrăgând atenția în același timp asupra faptului că aceste industrii sunt esențiale pentru promovarea sustenabilității. Industrii precum designul, moda, arhitectura, filmul, artele digitale oferă oportunități de a crea proiecte orientate către inovare și soluții durabile. Utilizarea durabilă a materialelor, reciclarea, practicile etice la locul de muncă și soluțiile ecologice sunt toate aspecte pe care industriile creative le pot sensibiliza, creând în același timp valoare economică.
Care sunt expozițiile sau proiectele Institutului Liszt care au reușit să stârnească cel mai mare interes și dialog în rândul publicului român în cadrul Romanian Design Week?
Din 2017 până acum am realizat o duzină de expoziții –, uneori chiar mai multe într-o singură ediție – de exemplu în 2018 am realizat 3 expoziții în cadrul RDW: Future Traditions, Download Design și MOME Graphic Design Diploma. Cred, așadar, că prin această prezență continuă am reușit să prezentăm designul maghiar nu doar în detaliu, ci și în proces: de unde până unde a ajuns în acești ani.
Am avut un public numeros chiar în primul an, la expoziția Mercedes Design, și nu doar numărul vizitatorilor a fost important, ci și faptul că expoziția a adus „alt” public la Institut. Dar desigur expoziția Smart Hungary 1.0 din 2022 de la Combinatul Fondului Plastic a avut cel mai mare ecou, și sperăm să avem mulți vizitatori și anul acesta.
Expozițiile sunt concepute ca un proces: Mercedes Design a ajuns și la Sepsi Design Week, iar Smart Hungary a putut fi vizionat, pe lângă evenimentul de la Sfântu Gheorghe și la Transylvanian Design Week din Miercurea Ciuc. Expoziția MOME Alumni Jewellery din 2022 a fost urmată anul următor de expoziția ZEMA Jewellery unde am prezentat un brand de bijuterii „eco friendly”. Această manufactură produce doar din materiale naturale, prelucrate exclusiv manual, iar energia folosită în fabrică provine din parcul solar, iar apa necesară în procesul de producție este obținută din umiditatea aerului – deci prin aceste două expoziții am prezentate „drumul” de a ajunge de la educație la procesul creativ concret care are în vizor și sustenabilitatea.
Cum selectați proiectele pe care le aduceți la RDW? Ce tip de valori sau criterii urmăriți? Există un criteriu specific de selecție?
În primul rând încercăm să aducem proiecte noi care încă nu au avut o prezență internațională, promovând astfel tinerele talente. Și cum am spus mai înainte, unul dintre criteriile noastre este acela ca prin aceste expoziții să prezentăm evoluția și să nu ne oprim la o prezentare singulară. Este importantă și relevanța: noile tehnologii (Smart Hungary), design sustenabil (Download Design) sau artă digitală (Manufactură în era digitală din 2024; MOME 33 Photo din 2021).
Expoziția Smart Hungary 2.0 propune o viziune actuală asupra inovației maghiare. Ce mesaj își propune să transmită și în ce fel reflectă angajamentul pentru o societate creativă și orientată spre viitor?
Expoziția își propune să arate modul în care designerii, inginerii și întreprinderile maghiare modelează viitorul prin noi tehnologii, soluții durabile și gândire creativă.
Cele 24 de produse prezentate în expoziție pot fi grupate în patru mari capitole, pe diverse tematici care vizează zone de maximă importanță în Europa: Smart homes and buildings (case și clădiri smart), Smart cities and mobility (orașe smart și mobilitate), Smart healthcare and wellbeing (servicii medicale smart și wellbeing) și Smart agriculture and industry (agricultură și industrie smart). Szemerey Samu, curatorul expoziției a declarat că în procesul de selecție a produselor, scopul a fost de a prezenta, cu ajutorul instrumentelor multimedia, inovații cu valoare adăugată ridicată, cu valoare de cunoștințe ridicată, precum și inovații create datorită situației economice și geopolitice a Ungariei.
Unele proiecte aplică metode de ultimă oră, cu ajutorul unor baze de date, pentru a crea produse de înaltă calitate, în timp ce altele folosesc aceleași instrumente pentru a actualiza sau îmbunătăți tehnologiile mai vechi. Iar alte proiecte combină metode low-tech și de economisire a resurselor pentru a oferi soluții ieftine, adaptabile la provocările critice de mediu sau sociale. Cu toate acestea, toate proiectele conțin cel puțin două elemente comune: unul este valoarea adăugată ridicată, fie că este vorba de design, de proces sau de serviciu; celălalt element este atitudinea ambițioasă cu care se tratează problemele cheie ale cotidianului nostru la o scară care transcende limitele țării, ale industriei respective sau ale grupului social căruia îi este dedicat.
Ce impact considerați că va avea această expoziție asupra percepției publicului român despre inovația și designul din Ungaria?
Expoziția prezintă capitalul intelectual și potențialul de inovare al Ungariei prin 24 de produse exportabile și competitive la nivel internațional, ale unor inovatori și companii inovatoare maghiare. Deci prezentăm cele mai noi proiecte maghiare de inovație care prezintă răspunsurile Ungariei la provocările globale. Ungaria este o țară mică având cea mai deschisă economie din Europa, cu o constantă atenție îndreptată spre exterior. Acest lucru oferă designerilor și antreprenorilor din Ungaria o poziție unică, deoarece cunosc îndeaproape cele mai dezvoltate regiuni din lume, dar, în același timp, cunosc în detaliu situațiile în care resursele sunt limitate și inovarea impune o altfel de abordare.
Publicul român va avea ocazia să vadă cum se dezvoltă și evoluează designul și inovarea din Ungaria. Lucrările remarcabile în domeniul designului maghiar – în special proiectele axate pe durabilitate, tehnologii digitale sau noua utilizare a materialelor – pot consolida imaginea Ungariei în materie de inovare. Astfel de expoziții pot contribui la conștientizarea faptului că Ungaria are nu numai un patrimoniu artistic tradițional, ci și industrii moderne, dinamice și creative care au un impact semnificativ asupra lumii designului la nivel global.
Și nu în ultimul rând, expoziția va oferi publicului profesional din România oportunitatea de a interacționa cu designeri, artiști și profesioniști maghiari. Prin astfel de dialoguri se poate dezvolta o înțelegere mai profundă a gândirii și metodologiilor din spatele strategiilor maghiare de design și inovare. Acest lucru poate fi deosebit de important pentru designerii, inginerii și profesorii care caută noi instrumente și inspirație pentru propria lor activitate.
Cum apreciați receptivitatea publicului român față de inovația maghiară și cum credeți că această expoziție contribuie la construirea unui spațiu comun de dialog creativ în Europa Centrală și de Est?
Acest parteneriat cu RDW este foarte important pentru noi și pentru designul maghiar, pentru că avem o platformă constantă de prezentare a designerilor, inovatorilor maghiar, care ne ajută și a ajunge de la prezentarea designerilor, și sperăm ca prin acest dialog să creăm în viitor unui spațiu comun creativ în această zonă a Europei. Avem nevoie de aceste spații creative în care pot apărea aceste platforme de colaborare orientate spre viitor.
Care sunt așteptările dumneavoastră de la această ediție RDW?
După acest eveniment premergător RDW, expoziția Smart Hungary 2.0, mai avem două expoziții propuse pentru această ediție a Romanian Design Week. În expoziția generală din cadrul RDW vom prezenta trei studiouri de design din Ungaria, expoziția având titlul Future: Back to the Roots. Designerii prezentați au școlit la Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy din Budapesta ori și-au însușit în mod autodidact cunoștințele manufacturii și s-au perfecționat în fabricarea unor obiecte de uz cotidian. Designerii prezentați în expoziție combină cu sensibilitate tradițiile meșteșugărești cu instrumente de design contemporan.
A doua expoziție va avea loc – ca și expoziția Smart Hungary 2.0 pe care o vernisăm pe data de 10 aprilie - tot la sediul Institutului Liszt din strada Gina Patrichi, unde vom prezenta o expoziție de design a studenților Universității MOME din Budapesta.
Cum vedeți dezvoltarea viitoare a colaborării dintre Institutul Liszt și inițiative precum Romanian Design Week, în contextul mai larg al unei societăți interconectate, educate și deschise către colaborări internaționale?
Noi suntem aici pentru a crea punți de legătură între spațiul creativ român și cel maghiar, deci vom continua această cooperare și vom fi prezenți mereu cu noi și noi proiecte de design din Ungaria. Mulțumim pentru oportunitate.
***
Participarea Institutului Liszt la Romanian Design Week rămâne un reper în dialogul cultural dintre România și Ungaria, oferind un cadru autentic pentru colaborări transfrontaliere, schimb de idei și promovarea inovației prin artă și design. Expoziții precum Smart Hungary 2.0 arată nu doar potențialul tehnologic al Ungariei, ci și angajamentul său pentru un viitor durabil și creativ.
Într-o Europă aflată în continuă transformare, astfel de inițiative devin esențiale pentru a încuraja gândirea critică, colaborarea internațională și valorizarea patrimoniului cultural în cheie contemporană. Institutul Liszt demonstrează, încă o dată, că designul nu este doar estetică, ci și strategie, responsabilitate și dialog.
În contextul unei ediții conturate în jurul valorilor promovate de The Institute, precum colaborarea și modernizarea prin cultură, prezența Institutului Liszt la Romanian Design Week nu este doar o contribuție artistică, ci o punte între comunitățile creative din România și Ungaria. De-a lungul anilor, prin parteneriate solide cu instituții de învățământ precum Universitatea Moholy-Nagy din Budapesta (MOME), Institutul a reușit să ofere publicului român o privire cuprinzătoare asupra designului maghiar contemporan, aflat într-o continuă transformare.
În acest context, am avut ocazia să discutăm cu directorul Institutului, Kósa András László, care ne-a vorbit despre viziunea strategică a Institutului Liszt, despre misiunea sa educațională și despre rolul pe care designul îl poate juca în crearea unei societăți sustenabile și interconectate.
Institutul Liszt participă de mai mulți ani la Romanian Design Week. Cum a evoluat această prezență și ce a însemnat pentru dumneavoastră această continuitate într-un context care reunește creativitatea și inovația?
Participarea – putem spune deja tradițională – a Institutului Liszt din București la Romanian Design Week are o tradiție îndelungată, și joacă un rol important în promovarea dialogului cultural și artistic în domeniu, prin intermediul creativității și inovației. Institutul nostru a prezentat designul maghiar și inițiativele artistice, și prin acestea am promovat cooperarea interculturală în cadrul RDW. Începând cu prima participare, în anul 2017, când am realizat două expoziții: Mercedes Design și Shaping Hungary. Aceste expoziții au fost realizate în parteneriat cu Universitatea de Arte Moholy-Nagy din Budapesta, o instituție care este, de fapt, partenerul nostru principal în acest demers de a prezenta tânăra generație de designeri maghiari la RDW.
O prezență continuă la Romanian Design Week este deosebit de importantă pentru designerii și artiștii maghiari deoarece le oferă o platformă internațională pentru a-și prezenta lucrările. Prin intermediul acestor evenimente, Institutul Liszt, pe lângă faptul că aducem reprezentanți remarcabili ai designului maghiar la București, poate oferi sprijin și oportunități de colaborare care contribuie la crearea de legături mai strânse în domeniul creativității și inovației. Putem invoca aici prezența la RDW, în mai multe ocazii, a profesorilor și studenților de la Universitate MOME, rezultând mai multe colaborări interesante și aceste întâlniri au adus noi proiecte, ori chiar anul următor la RDW sau studenții din România au început proiecte comune cu cei din Ungaria.
În ce privește Institutul Liszt, evenimentul nu servește doar la promovarea culturii maghiare, ci oferă, de asemenea, o oportunitate de a participa activ la dezvoltarea artei și designului contemporan și de a sprijini cele mai recente tendințe și inovații din industriile creative. Prezența continuă la Romanian Design Week este, prin urmare, un semnal important nu numai pentru Institutul Liszt, cât ci și pentru relațiile culturale româno-maghiare, prin care arta și designul pot construi punți între culturi diferite.
Care considerați că a fost contribuția colaborării cu Romanian Design Week la consolidarea unei punți culturale între România și Ungaria, prin design și inițiative interdisciplinare?
Cum am spus mai sus, întâlnirile din cadrul RDW dintre designerii maghiari și români au generat noi colaborări- din aceste întâlniri a rezultat expoziția MOME Alumni Jewellery din 2022, care a plecat de la ideea de a face o expoziție comună cu artiști bijutieri din Germania, România și Ungaria.
Putem vorbi și despre expoziția Future Traditions din cadrul RDW 2018, un proiect multinațional în care pe lângă MOME a participat și University College of Southeast Norway – fiind prezentă personal și profesoara Bodil Akselvoll. Acest parteneriat a avut menirea de a prezenta colaborările internaționale, sperând că vom ajunge la astfel de colaborări între instituțiile de design din România și Ungaria.
În perspectiva dumneavoastră, cum pot parteneriatele dintre instituții culturale, organizații din industriile creative și mediul educațional să genereze schimbări sustenabile în societate?
În general vorbind, cooperarea între aceste sectoare poate consolida economia creativă, poate îmbunătăți coeziunea socială și poate promova dezvoltarea durabilă prin echilibrarea aspectelor economice, culturale și sociale.
Cred că instituțiile de învățământ sunt actori-cheie în pregătirea generațiilor viitoare pentru a participa activ în industriile creative. Integrarea artei și designului în programa școlară încurajează elevii să-și dezvolte gândirea îndreptată către rezolvarea problemelor, viziunea critică și exprimarea creativă, toate acestea contribuind la construirea unei societăți durabile. Industriile creative necesită cunoștințe tehnice, dar și sensibilitate artistică, etică și culturală, ceea ce este important în modelarea valorilor societății.
Ca instituție culturală, Centrul Cultural Maghiar nu se poate rezuma doar la rolul de custode al artelor și culturii, ci trebuie să-și asume și un rol educațional important pentru societate. Cooperarea dintre industriile creative și educația poate contribui la o mai bună înțelegere publică a durabilității în domeniile culturii, mediului și responsabilității sociale. Încercăm să oferim – și prin aceste proiecte realizate împreună cu RDW și instituțiile de învățământ superior din Ungaria – o oportunitate de a comunica durabilitatea și inovarea care poate-poate inspiră societatea.
Prin Smart Hungary 2.0 încercăm să prezentăm inovațiile noi din Ungaria din perspectivă economică atrăgând atenția în același timp asupra faptului că aceste industrii sunt esențiale pentru promovarea sustenabilității. Industrii precum designul, moda, arhitectura, filmul, artele digitale oferă oportunități de a crea proiecte orientate către inovare și soluții durabile. Utilizarea durabilă a materialelor, reciclarea, practicile etice la locul de muncă și soluțiile ecologice sunt toate aspecte pe care industriile creative le pot sensibiliza, creând în același timp valoare economică.
Care sunt expozițiile sau proiectele Institutului Liszt care au reușit să stârnească cel mai mare interes și dialog în rândul publicului român în cadrul Romanian Design Week?
Din 2017 până acum am realizat o duzină de expoziții –, uneori chiar mai multe într-o singură ediție – de exemplu în 2018 am realizat 3 expoziții în cadrul RDW: Future Traditions, Download Design și MOME Graphic Design Diploma. Cred, așadar, că prin această prezență continuă am reușit să prezentăm designul maghiar nu doar în detaliu, ci și în proces: de unde până unde a ajuns în acești ani.
Am avut un public numeros chiar în primul an, la expoziția Mercedes Design, și nu doar numărul vizitatorilor a fost important, ci și faptul că expoziția a adus „alt” public la Institut. Dar desigur expoziția Smart Hungary 1.0 din 2022 de la Combinatul Fondului Plastic a avut cel mai mare ecou, și sperăm să avem mulți vizitatori și anul acesta.
Expozițiile sunt concepute ca un proces: Mercedes Design a ajuns și la Sepsi Design Week, iar Smart Hungary a putut fi vizionat, pe lângă evenimentul de la Sfântu Gheorghe și la Transylvanian Design Week din Miercurea Ciuc. Expoziția MOME Alumni Jewellery din 2022 a fost urmată anul următor de expoziția ZEMA Jewellery unde am prezentat un brand de bijuterii „eco friendly”. Această manufactură produce doar din materiale naturale, prelucrate exclusiv manual, iar energia folosită în fabrică provine din parcul solar, iar apa necesară în procesul de producție este obținută din umiditatea aerului – deci prin aceste două expoziții am prezentate „drumul” de a ajunge de la educație la procesul creativ concret care are în vizor și sustenabilitatea.
Cum selectați proiectele pe care le aduceți la RDW? Ce tip de valori sau criterii urmăriți? Există un criteriu specific de selecție?
În primul rând încercăm să aducem proiecte noi care încă nu au avut o prezență internațională, promovând astfel tinerele talente. Și cum am spus mai înainte, unul dintre criteriile noastre este acela ca prin aceste expoziții să prezentăm evoluția și să nu ne oprim la o prezentare singulară. Este importantă și relevanța: noile tehnologii (Smart Hungary), design sustenabil (Download Design) sau artă digitală (Manufactură în era digitală din 2024; MOME 33 Photo din 2021).
Expoziția Smart Hungary 2.0 propune o viziune actuală asupra inovației maghiare. Ce mesaj își propune să transmită și în ce fel reflectă angajamentul pentru o societate creativă și orientată spre viitor?
Expoziția își propune să arate modul în care designerii, inginerii și întreprinderile maghiare modelează viitorul prin noi tehnologii, soluții durabile și gândire creativă.
Cele 24 de produse prezentate în expoziție pot fi grupate în patru mari capitole, pe diverse tematici care vizează zone de maximă importanță în Europa: Smart homes and buildings (case și clădiri smart), Smart cities and mobility (orașe smart și mobilitate), Smart healthcare and wellbeing (servicii medicale smart și wellbeing) și Smart agriculture and industry (agricultură și industrie smart). Szemerey Samu, curatorul expoziției a declarat că în procesul de selecție a produselor, scopul a fost de a prezenta, cu ajutorul instrumentelor multimedia, inovații cu valoare adăugată ridicată, cu valoare de cunoștințe ridicată, precum și inovații create datorită situației economice și geopolitice a Ungariei.
Unele proiecte aplică metode de ultimă oră, cu ajutorul unor baze de date, pentru a crea produse de înaltă calitate, în timp ce altele folosesc aceleași instrumente pentru a actualiza sau îmbunătăți tehnologiile mai vechi. Iar alte proiecte combină metode low-tech și de economisire a resurselor pentru a oferi soluții ieftine, adaptabile la provocările critice de mediu sau sociale. Cu toate acestea, toate proiectele conțin cel puțin două elemente comune: unul este valoarea adăugată ridicată, fie că este vorba de design, de proces sau de serviciu; celălalt element este atitudinea ambițioasă cu care se tratează problemele cheie ale cotidianului nostru la o scară care transcende limitele țării, ale industriei respective sau ale grupului social căruia îi este dedicat.
Ce impact considerați că va avea această expoziție asupra percepției publicului român despre inovația și designul din Ungaria?
Expoziția prezintă capitalul intelectual și potențialul de inovare al Ungariei prin 24 de produse exportabile și competitive la nivel internațional, ale unor inovatori și companii inovatoare maghiare. Deci prezentăm cele mai noi proiecte maghiare de inovație care prezintă răspunsurile Ungariei la provocările globale. Ungaria este o țară mică având cea mai deschisă economie din Europa, cu o constantă atenție îndreptată spre exterior. Acest lucru oferă designerilor și antreprenorilor din Ungaria o poziție unică, deoarece cunosc îndeaproape cele mai dezvoltate regiuni din lume, dar, în același timp, cunosc în detaliu situațiile în care resursele sunt limitate și inovarea impune o altfel de abordare.
Publicul român va avea ocazia să vadă cum se dezvoltă și evoluează designul și inovarea din Ungaria. Lucrările remarcabile în domeniul designului maghiar – în special proiectele axate pe durabilitate, tehnologii digitale sau noua utilizare a materialelor – pot consolida imaginea Ungariei în materie de inovare. Astfel de expoziții pot contribui la conștientizarea faptului că Ungaria are nu numai un patrimoniu artistic tradițional, ci și industrii moderne, dinamice și creative care au un impact semnificativ asupra lumii designului la nivel global.
Și nu în ultimul rând, expoziția va oferi publicului profesional din România oportunitatea de a interacționa cu designeri, artiști și profesioniști maghiari. Prin astfel de dialoguri se poate dezvolta o înțelegere mai profundă a gândirii și metodologiilor din spatele strategiilor maghiare de design și inovare. Acest lucru poate fi deosebit de important pentru designerii, inginerii și profesorii care caută noi instrumente și inspirație pentru propria lor activitate.
Cum apreciați receptivitatea publicului român față de inovația maghiară și cum credeți că această expoziție contribuie la construirea unui spațiu comun de dialog creativ în Europa Centrală și de Est?
Acest parteneriat cu RDW este foarte important pentru noi și pentru designul maghiar, pentru că avem o platformă constantă de prezentare a designerilor, inovatorilor maghiar, care ne ajută și a ajunge de la prezentarea designerilor, și sperăm ca prin acest dialog să creăm în viitor unui spațiu comun creativ în această zonă a Europei. Avem nevoie de aceste spații creative în care pot apărea aceste platforme de colaborare orientate spre viitor.
Care sunt așteptările dumneavoastră de la această ediție RDW?
După acest eveniment premergător RDW, expoziția Smart Hungary 2.0, mai avem două expoziții propuse pentru această ediție a Romanian Design Week. În expoziția generală din cadrul RDW vom prezenta trei studiouri de design din Ungaria, expoziția având titlul Future: Back to the Roots. Designerii prezentați au școlit la Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy din Budapesta ori și-au însușit în mod autodidact cunoștințele manufacturii și s-au perfecționat în fabricarea unor obiecte de uz cotidian. Designerii prezentați în expoziție combină cu sensibilitate tradițiile meșteșugărești cu instrumente de design contemporan.
A doua expoziție va avea loc – ca și expoziția Smart Hungary 2.0 pe care o vernisăm pe data de 10 aprilie - tot la sediul Institutului Liszt din strada Gina Patrichi, unde vom prezenta o expoziție de design a studenților Universității MOME din Budapesta.
Cum vedeți dezvoltarea viitoare a colaborării dintre Institutul Liszt și inițiative precum Romanian Design Week, în contextul mai larg al unei societăți interconectate, educate și deschise către colaborări internaționale?
Noi suntem aici pentru a crea punți de legătură între spațiul creativ român și cel maghiar, deci vom continua această cooperare și vom fi prezenți mereu cu noi și noi proiecte de design din Ungaria. Mulțumim pentru oportunitate.
***
Participarea Institutului Liszt la Romanian Design Week rămâne un reper în dialogul cultural dintre România și Ungaria, oferind un cadru autentic pentru colaborări transfrontaliere, schimb de idei și promovarea inovației prin artă și design. Expoziții precum Smart Hungary 2.0 arată nu doar potențialul tehnologic al Ungariei, ci și angajamentul său pentru un viitor durabil și creativ.
Într-o Europă aflată în continuă transformare, astfel de inițiative devin esențiale pentru a încuraja gândirea critică, colaborarea internațională și valorizarea patrimoniului cultural în cheie contemporană. Institutul Liszt demonstrează, încă o dată, că designul nu este doar estetică, ci și strategie, responsabilitate și dialog.
