Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Liliana Ţuroiu, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că instituţia pe care o conduce celebrează permanent cultura, prin acţiunile de promovare întreprinse zi de zi, având 365 de zile naţionale ale culturii pe an.
Ea subliniază că la cele două târguri internaţionale de carte la care România participă în 2018 cu statut de invitat de onoare - Retiro, la Madrid şi Leipzig, graţie suplimentării bugetului alocat traducerilor vor fi prezentate publicului ediţii de calitate atât în spaniolă, cât şi în germană.
Despre afilierea ICR la Creative International Federation din Londra, Ţuroiu spune că ICR propune, de această dată, o deschidere către publicul din străinătate prin elemente ce ţin de sectorul industriilor creative. "Aşa cum avem dorinţa de a duce marii noştri artişti pe scenele prestigioase ale lumii, la ceva similar aspirăm şi în privinţa industriilor creative româneşti", a punctat Ţuroiu.
AGERPRES: Festivalul Europalia, Centenarul, Sezonul Franţa-România, preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene sunt doar câteva dintre proiectele la realizarea cărora ICR şi-a propus să contribuie. Care vor fi acţiunile din cadrul acestor programe?
Liliana Ţuroiu: Sunt evenimente care vor plasa România în atenţia Europei şi a întregii lumi pentru următorii doi ani, iar acest lucru ne obligă la o prezenţă şi o pregătire pe măsură. ICR este implicat, alături de alte instituţii cu atribuţii în domeniile culturii şi diplomaţiei, în organizarea acestor proiecte culturale pe care le-aţi enumerat, pe care noi, la ICR, le privim şi le abordăm ca pe un întreg, nu ca pe nişte proiecte separate. Ele se concentrează, aşa cum spuneam, pe durata a doi ani intenşi, vin unul în completarea celuilalt, astfel încât vom avea un adevărat maraton de promovare a culturii româneşti în Europa şi în lume. Centenarul Marii Uniri, Sezonul Franţa-România, care va debuta la finalul lunii noiembrie 2018 şi se va derula în România şi Franţa până la mijlocul anului 2019, "Europalia"- în 2019, în Belgia şi în ţările din jur, pregătirea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, toate aceste programe înseamnă sute de proiecte de promovare a culturii noastre şi a artiştilor români în elita scenelor, muzeelor şi galeriilor, în special, dar nu exclusiv, a celor europene.
Centenarul va fi marcat şi pe alte continente. Suntem pregătiţi să ne prezentăm cu demnitate şi profesionalism în Europa şi propunem, ca strategie, prezenţa noastră în cadrul acestor evenimente cu proiecte care să creeze un echilibru între punerea în valoare a patrimoniului românesc şi promovarea artiştilor contemporani. În privinţa Sezonului Franţa-România, gala de deschidere a acestui sezon va avea loc la Paris, iar manifestările se vor întinde pe parcursul a câteva luni. Va urma un interval similar cu proiecte franceze prezentate în România. S-au conturat patru direcţii: "Două ţări cu culturi polivalente", "Un secol de schimburi, de comuniune şi identitate", "Perioade ritmice de transformări în oglindă", "Oraşele de mâine şi noile teritorii rurale". Este important de reţinut că evenimentele nu vor fi doar la Paris şi la Bucureşti. Toate regiunile din România care vor transmite proiecte şi se vor încadra în programul acestei ample manifestări vor fi prezentate în diverse regiuni din Franţa. Cred că Sezonul Franţa - România reprezintă o ocazie bună de a evidenţia mai pregnant relaţia dintre culturile celor două ţări, reperele şi obiectivele comune, în consonanţă cu valorile europene pe care România şi Franţa le împărtăşesc. Spaţiul cultural comun al României şi al Franţei este Europa, iar Sezonul va releva afinităţile istorice dintre cele două culturi şi va prefigura, deopotrivă, un viitor bazat pe aceste valori comune. Nu mai departe de zilele trecute am fost în Franţa.
Anul a debutat cu dreptul, pentru că am reuşit, în primele zile ale lui 2018, derularea unor evenimente de promovare a culturii române la Rueil-Malmaison. Împreună cu ambasadorul Luca Niculescu, am avut o întâlnire foarte fructuoasă cu viceprimarul acestui oraş, domnul Philippe Trotin, şi am convenit posibilităţi concrete de colaborare pentru acest an. Malmaison dispune de un spaţiu expoziţional deosebit şi este un oraş cunoscut în special pentru palatul cu acelaşi nume, în care au avut reşedinţa împăratul Napoleon şi soţia sa, Josephine. De asemenea, este şi un însemnat centru economic, apropierea sa de Capitală şi de cartierul de afaceri parizian făcând ca aici să-şi stabilească sediul cele mai puternice companii franceze şi internaţionale.
.jpg)
AGERPRES: România are în 2018 două importante participări la târguri internaţionale de carte - Retiro, la Madrid şi Târgul de carte de la Leipzig, la amândouă ţara noastră având statut de invitat de onoare. Care au fost paşii parcurşi până în prezent pentru o prezenţă semnificativă la aceste saloane ale cărţii şi ce intenţionaţi să întreprindeţi în următoarele luni?
Liliana Ţuroiu: România are deja o tradiţie în participarea la târguri internaţionale de carte, iar ICR dispune de o experienţă consistentă în acest sens. În anul 2017, ICR a fost prezent la 15 târguri de carte. Toate aceste participări constituie un important pilon de promovare a literaturii române. Pentru Leipzig am reuşit anul trecut suplimentarea cu aproximativ 300.000 de euro a bugetului alocat traducerilor, iar pentru Retiro, unde noi am obţinut statutul de ţară invitată la scurt timp după preluarea mandatului de preşedinte al ICR, pregătim un program bogat şi variat care va include dezbateri, lansări de carte şi întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducători, profesori universitari, jurnalişti români şi spanioli. Vor avea loc, de asemenea, spectacole şi concerte.
Participarea românească la târgul de carte Retiro reprezintă o oportunitate extraordinară pentru a promova imaginea României în faţa unui public foarte numeros. În acest sens, pe lângă evenimentele dedicate literaturii române, vor fi organizate activităţi conexe care să pună în evidenţă cultura, civilizaţia şi valorile româneşti. Cele peste 350 de standuri sunt vizitate anual de peste 2.000.000 de persoane în cele 17 zile de târg. Este vorba, aşadar, despre un eveniment unic prin specific şi afluenţă şi care are, evident, nu doar un puternic caracter literar, ci şi unul popular. Particularitatea târgului constă în a oferi un contact direct între cititori şi scriitorii preferaţi, prezenţi la standurile editurilor şi librăriilor.
Pregătim cu multă seriozitate aceste participări ale noastre, pentru că statutul de ţară invitată de onoare asigură, e drept, vizibilitate şi notorietate - este o postură pe care orice ţară o doreşte - dar, în acelaşi timp, impune standarde care nu sunt simplu de atins. Graţie eforturilor depuse pentru suplimentarea bugetului alocat traducerilor, pot spune că vom merge la cele două târguri cu ediţii de calitate atât în spaniolă, cât şi în germană.
AGERPRES: Anul 2017 nu s-a terminat de mult. Încheierea unui an constituie un prilej de bilanţ şi de proiecţii de viitor. Cum arată retrospectiva anului trecut şi ce aveţi în vedere pentru noul an?
Liliana Ţuroiu: În ansamblul său a fost un an bun, cu rezultate importante în planul imaginii ICR şi a României în lume. A fost un an bun şi în ce priveşte demararea pregătirilor pentru evenimentele majore în care vom fi implicaţi în următorii ani. Am avut numeroase întâlniri cu oficiali şi personalităţi din domeniul culturii, dar şi cu artişti străini şi români şi am pus bazele unor colaborări care vor aduce multă vizibilitate României în viitor. Am comunicat întotdeauna rezultatele acestor întrevederi, pentru că activitatea noastră trebuie să fie una transparentă şi pentru că am avut ce spune. Ele se înscriu în intenţia mea de a deschide instituţia cât mai mult şi cât mai rapid către întreaga lume, către parteneriate cu cele mai prestigioase instituţii.
Ce vreau să spun, în plus, este că întâlnirile pe care le-am avut s-au desfăşurat într-o atmosferă deschisă, de comunicare directă şi apropiată, ceea ce ne-a ajutat mult în stabilirea rapidă a unor posibilităţi concrete de colaborare. Aşa am obţinut statutul de ţară invitată de onoare la Retiro; aşa am convenit cu doamna Ingvild Goetz - unul dintre cei mai mari colecţionari şi curatori germani, care a răspuns invitaţiei noastre de a vizita ICR - ca artişti români să fie prezenţi în galeriile sale; aşa am comunicat cu Joana Vasconcelos, cea mai importantă creatoare în domeniul vizualului în spaţiul portughez contemporan. Joana Vasconcelos va veni în această lună în România, în cadrul unui program de mobilitate convenit la Lisabona, scopul vizitei fiind demararea unei colaborări de impact româno-portugheze în domeniul industriilor creative. În România, ea se va întâlni cu personalităţi ale vieţii artistice, cu studenţi şi formatori de artişti vizuali de la universităţile de profil din Bucureşti şi alte centre universitare din ţară şi va vizita obiective culturale şi turistice. Joana Vasconcelos este un artist fabulos, care a expus la cele mai mari muzee şi galerii ale lumii, fiind prima femeie şi cel mai tânăr artist care a expus la Palatul Versailles, de exemplu. În acea deplasare la Lisabona am pus bazele unui program de mobilitate iniţiat de Institutul Cultural Român, în contextul împlinirii a 100 de ani de relaţii diplomatice între România şi Portugalia şi al Centenarului României Moderne. Am avut un sprijin deosebit în aceste demersuri din partea doamnei Ioana Bivolaru, ambasadorul României în Republica Portugheză.
AGERPRES: În septembrie, la Royal Festival Hall, peste 2.000 de oameni s-au ridicat şi au aplaudat minute în şir opera 'Oedipe' a lui George Enescu. Vorbiţi-ne despre promovarea lui Enescu.
Liliana Ţuroiu: Deschiderea stagiunii Filarmonicii londoneze cu opera 'Oedipe' a lui George Enescu şi prezenţa artiştilor români, a corului Filarmonicii 'George Enescu' şi a Corului de Copii Radio, alături de Vladimir Jurowsky şi artiştii britanici, pe scena de la Royal Festival Hall reprezintă, de bună seamă, o recunoaştere în plus a valorii marelui nostru compozitor şi a artiştilor români. A fost o bucurie şi o onoare pentru noi să fie aplaudaţi, la scenă deschisă, aşa cum menţionaţi, de exigentul public londonez. A fost un eveniment de excepţie, marca ICR, prin ICR Londra. Însuşi directorul Filarmonicii, domnul Timothy Walker, a apreciat că acest eveniment extraordinar nu ar fi fost posibil fără ICR. Evenimente dedicate marelui nostru compozitor au mai avut loc la ICR şi în alţi ani.
Ceea ce am făcut noi în 2017 a fost să creăm un fir roşu şi să integrăm această promovare într-un concept; aşa a luat naştere "Luna Enescu la ICR", un proiect derulat în mai multe reprezentanţe din străinătate ale Institutului, dar şi în România. Am pornit de la ideea că George Enescu este un adevărat brand de ţară. În România, "Luna Enescu la ICR" a debutat la Sinaia, în prezenţa unor artişti români şi străini prestigioşi, dar şi a unor oaspeţi de seamă din mediul cultural şi diplomatic. Cu plăcere amintesc aici prezenţa Excelenţei Sale, doamna ambasador Michele Ramis, care, la evenimentul nostru, a avut primul său discurs public în limba română. La Sinaia am lansat cel de-al doilea volum bilingv, în română şi engleză, "George Enescu - Muzicianul de geniu în imagini", realizat de regretatul muzicolog Viorel Cosma şi apărut în condiţii grafice deosebite la Editura ICR şi am oferit publicului prezent un recital extraordinar susţinut de muzicieni români şi francezi alături de maestrul Marin Cazacu, iar seara s-a încheiat cu proiecţia filmului "Enescu - la răspântie de vremi", în regia lui Nicolae Mărgineanu.
"Luna Enescu la ICR" a continuat firesc, cu lansări de carte, expoziţii cu tema Enescu sau concerte, ediţia din acest an a Festivalului Internaţional "George Enescu", evenimentul de la Bucureşti la care au participat cele mai mari orchestre ale lumii. Astfel de evenimente sunt numeroase, iar noi le considerăm ca făcând parte din activitatea noastră obişnuită. Prin ele căutăm să producem un fel de efect al bulgărelui de zăpadă. Odată cu deschiderea stagiunii londoneze cu 'Oedipe', noi credem că şi alte instituţii muzicale din Europa vor 'avea curajul' să includă această capodoperă a lui Enescu în repertoriul propriilor stagiuni.
Un astfel de efect am avut în vedere şi în cazul unor artişti contemporani din zona artelor vizuale. Un model de promovare în acest sens este Geta Brătescu, un nume românesc cu rezonanţă pe care ICR l-a susţinut la Bienala de la Veneţia, apoi la Muzeul de Arte Frumoase din Gent, Belgia, un artist pe care îl solicită muzee din întreaga lume. Sunt multe instituţii prestigioase care ar dori să-i expună lucrările. Se conturează astfel posibilitatea de a expune lucrările doamnei Geta Brătescu şi la renumitul muzeu "Reina Sofia" din Madrid. Şi pentru că vorbim de doamna Brătescu, vreau să menţionez întâlnirea de suflet pe care am avut-o în atelierul domniei sale în urmă cu câteva zile, când, împreună cu domnul Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, am avut onoarea de a-i înmâna Ordinul Naţional "Steaua României", distincţie ce i-a fost acordată de Excelenţa Sa, Preşedintele României, la propunerea pe care eu am formulat-o anul trecut. Doamna Geta Brătescu este o personalitate emblematică a culturii române pe care noi, ca institut cultural şi ca oameni din acest domeniu, avem datoria de onoare de a o cinsti cum se cuvine.
.jpg)
AGERPRES: ICR s-a afiliat recent la Creative International Federation din capitala Marii Britanii. Este o deschidere către publicul din străinătate?
Liliana Ţuroiu: Da, aşa este, de această dată cu elemente ce ţin de sectorul industriilor creative. Aşa cum avem dorinţa de a duce marii noştri artişti pe scenele prestigioase ale lumii, la ceva similar aspirăm şi în privinţa industriilor creative româneşti. Am ferma convingere că acest sector, chiar dacă încă inconsistent susţinut în România, se poate dezvolta şi poate fi un ambasador cultural de nădejde. Am făcut un prim pas important, prin cooptarea noastră în CIF, şi aşteptăm rezultate concrete şi practice. Am spus-o în repetate rânduri: creativitatea nu este doar semnul originalităţii, al spiritului de inovare, de schimbare, ci este unul dintre elementele fundamentale care stau la baza culturii. Din acest motiv, una dintre priorităţile avute în vedere odată cu preluarea mandatului a fost să punem accent pe încurajarea şi susţinerea industriilor creative.
ICR a fost permanent alături de filmul românesc, de literatură, de creaţia populară, de designerii români şi cred că una dintre cheile pentru reuşita proiectelor din industriile creative este tocmai deschiderea lor spre orizonturi şi pieţe culturale cât mai largi. Această deschidere a noastră nu a rămas fără ecou, a fost observată şi, ca o recunoaştere a acestor merite, la întâlnirea bianuală a Consiliului Internaţional al Creative Industries Federation/Federaţiei Industriilor Creative din Marea Britanie din octombrie 2017, a fost validată afilierea ICR la CIF. Am avut un ambasador extraordinar în acest demers, echipa ICR Londra, condusă de domnul director Dorian Branea, care a susţinut poziţia ICR şi a transmis şi propunerea noastră de organizare, la Bucureşti, la începutul anului 2018, a unei conferinţe româno-britanice a industriilor creative. La scurt timp după acest succes, boardul CIF a validat prezenţa mea ca membru în structura de conducere a federaţiei. Vorbim aici despre o organizaţie reprezentativă a industriilor creative britanice care numără peste 1.000 de companii, fundaţii, instituţii publice şi private, a căror contribuţie la economia Marii Britanice este estimată la aproximativ 90 de miliarde de lire sterline anual. Noi trebuie să fim acolo, pentru că industriile creative au un potenţial uriaş, ele se impun tot mai mult şi în ţara noastră - şi nu o spun eu pentru că provin din această zonă, o spun statisticile care arată o creştere constantă a acestor industrii, inclusiv în perioada anilor trecuţi, când toate celelalte industrii au fost în declin.
Aşadar, avem toate motivele să susţinem afirmarea industriilor creative româneşti dincolo de graniţele României. Această afiliere ne aşază alături de numele importante ale industriilor creative, nume influente din domeniu. Acest statut este un rezultat concret al muncii noastre în sensul de a plasa tot ce ţine de creativitatea românescă, de a plasa arta şi cultura noastră, artiştii români la cel mai înalt nivel în Europa şi în lume. Este ambiţia noastră, a celor de la ICR, justificată de calitatea artiştilor români din diverse generaţii, de a merge către aceştia - căci, în paranteză fie spus, şi aici a intervenit o schimbare de abordare, în sensul în care ICR merge în întâmpinarea artiştilor şi a oamenilor de cultură români, fără să mai aştepte ca aceştia să caute institutul şi să-i solicite sprijinul în diverse proiecte. Facem noi acest pas, aşa am lucrat în 2017 şi aşa vom proceda pe mai departe: căutăm artiştii şi-i promovăm pe marile scene ale lumii, în marile muzee şi teatre, la marile evenimente culturale europene şi mondiale.
AGERPRES: În 2017 a avut loc o creştere a salariilor personalului ICR. De asemenea, noii directori şi directori adjuncţi ai reprezentanţelor ICR din străinătate au primit votul comisiilor de resort ale Senatului. Cum vor contribui la eficientizarea şi dinamizarea programelor dumneavoastră aceste măsuri?
Liliana Ţuroiu: Ambele măsuri pe care am reuşit să le implementăm au fost priorităţi ale actualei conduceri şi am punctat acest lucru încă de la începutul mandatului. Unul dintre aspectele care m-au interesat în mod special a ţinut de rezolvarea problemei legate de lipsa personalului în multe reprezentanţe. O mare parte dintre aceste structuri funcţiona cu personal subdimensionat, cu un număr semnificativ de posturi de conducere vacante. Lipsa factorilor de decizie în cadrul unor reprezentanţe a influenţat negativ, în ultimii ani, capacitatea echipelor ICR de a genera şi implementa proiecte culturale. Completarea posturilor vacante era absolut necesară, mai ales în contextul implicării ICR, în următorii ani, în seria de programe culturale de anvergură despre care am vorbit - Programul Centenar, Sezonul cultural Franţa - România, Europalia (2019). Am reuşit să rezolvăm această problemă cu sprijinul tuturor instituţiilor implicate iar azi, când discutăm, echipele sunt pe cale să fie complete în toate ţările unde avem reprezentanţe.
În procesul de numire a conducerilor ICR din străinătate sunt implicate alte trei instituţii în afară de ICR - MAE, Ministerul Culturii şi Academia Română, iar persoanele nominalizate au fost audiate în cadrul Comisiilor reunite de politică externă şi de cultură şi media din Senatul României, potrivit legii. Toate nominalizările instituţiilor menţionate au trecut de comisiile Senatului şi mă aştept ca situaţia în reprezentanţe să se schimbe radical, în ceea ce priveşte implicarea şi eficientizarea proiectelor.
O altă problemă administrativă acum rezolvată se referă la încadrarea salarială a angajaţilor ICR din ţară. Suntem prima echipă de conducere care a reuşit trecerea salariaţilor noştri din grila de salarizare a Familiei Ocupaţionale Administraţie la Familia Diplomaţie. Acest lucru implică nu doar recunoaşterea faptului că la ICR se face diplomaţie, diplomaţie culturală, ci şi o creştere a salariilor colegilor din institut - lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2009. Consider că am făcut o corecţie necesară. Au fost eforturi, demersuri susţinute şi am reuşit ceea ce trebuia să se întâmple de mult timp. Nu în ultimul rând, am obţinut un buget mare alocat ICR în 2018.
AGERPRES: Astăzi, România sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale. Care sunt evenimentele pe care ICR le propune publicului pentru această zi?
Liliana Ţuroiu: Ca preşedinte al ICR, pot spune că la noi, la ICR, avem 365 de zile naţionale ale culturii pe an, fiindcă noi celebrăm permanent cultura, prin acţiunile de promovare pe care le întreprindem zi de zi. Nu trecem, însă, cu vederea Ziua Culturii Naţionale. Este sărbătorită oficial la 15 ianuarie, odată cu ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. Astfel, şi în acest an, Ziua Culturii Naţionale este marcată de reprezentanţele ICR din străinătate prin numeroase manifestări. Evenimentele sunt dedicate atât Zilei Culturii Naţionale, cât şi debutului unei serii ample de proiecte care marchează Centenarul Marii Uniri. Programul reuneşte recitaluri de poezie, concerte, expoziţii, spectacole de teatru, evenimente literare, proiecţii de film şi conferinţe. Avem evenimente în toate reprezentanţele.
Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, ICR Viena, în colaborare cu Ambasada României la Viena şi Asociaţia "Mihai Eminescu" din Viena, organizează un eveniment dedicat poetului Mihai Eminescu, de la naşterea căruia se împlinesc 168 de ani. Pe 15 ianuarie 2018, ora 19,00 va avea loc la Theatermuseum (Palais Lobkowitz - sala Eroica) un recital de poezie eminesciană susţinut de actorii Mercedes Echerer (în limba germană) şi Gerhard Brössner (în limba română).
ICR Londra oferă publicului, pe 15 ianuarie, concertul "Imago Mundi - 100". Concertul evocă, printr-o fuziune originală de sonorităţi clasice şi folclorice, stilurile muzicale tradiţionale din regiunile istorice ale României. Imago Mundi va prezenta, cu această ocazie, o incursiune într-un secol românesc de creaţie muzicală. Proiectul cuprinde lucrări culte, semnate de mari compozitori români, dar şi muzică tradiţională din regiunile istorice ale României - Banat, Crişana, Maramureş, Ardeal, Bucovina, Moldova, Basarabia, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Programul muzical va fi completat de proiecţiile foto şi video realizate de Florin Ghenade. Avem reprezentanţe care au evenimente dedicate acestei zile în weekend, acum.
Pe 14 ianuarie, Accademia di Romania din Roma a organizat la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma concertul 100 de ani de muzică românească, susţinut de flautistul Matei Ioachimescu şi de pianista Mara Dobrescu. În program sunt incluse lucrări de George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Petre Elinescu, Paul Constantinescu, Doru Popovici, Sigismund Toduţă, Doina Rotaru, Cristian Lolea. ICR Lisabona, în colaborare cu Ambasada României în Republica Portugheză şi cu Muzeul Naţional de Arheologie din Lisabona, are o manifestare dedicată acestei zile speciale - este vorba despre organizarea spectacolului "Dor de Eminescu", în interpretarea actorului Ion Caramitru şi a clarinetistului Aurelian-Octav Popa. Spectacolul are loc în "Salonul Nobil" de la Muzeul Naţional de Arheologie din Lisabona, în cadrul "Anotimpului românesc". Cei doi artişti vor susţine spectacolul şi la Berlin, unde ICR "Titu Maiorescu", în parteneriat cu Ambasada României în Republica Federală Germană, organizează, pe 15 ianuarie, un recital Eminescu. Avem bucuria de a-l avea prezent la eveniment pe academicianul Eugen Simion, care va susţine o conferinţă despre rolul lui Mihai Eminescu, alături de ceilalţi mari clasici, în construirea literaturii române moderne. ICR Paris propune un recital excepţional susţinut de pianista Suzana Bartal şi violonistul Virgul Boutellis-Taft, pe 15 ianuarie, la Sala Bizantină a Ambasadei României în Franţa. Concertul este, de asemenea, dedicat Centenarului creării României moderne. Tot la Paris va avea loc, pe 17 ianuarie, recitalul de poezie românească Treptele Unirii - texte din poezia clasică şi contemporană, în interpretarea actorului Emil Boroghină, director al Festivalului Internaţional Shakespeare şi preşedinte al Fundaţiei "William Shakespeare".
Pe 18 ianuarie, spectacolul "Treptele Unirii" va fi susţinut de Emil Boroghină şi la Reşedinţa Ambasadorului României de la Bruxelles, Belgia. Evenimentul este organizat de ICR Bruxelles, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Belgiei pentru celebrarea Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, şi a Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie. Tot cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, pe 26 ianuarie, de această dată, ca urmare a propunerii Ambasadei României în Republica Franceză, ICR Paris organizează în colaborare cu Centre Wallonie-Bruxelles (CWB) o reprezentaţie a spectacolului "Clara Haskil, prélude et fugue" de Serge Kribus, spectacol produs de Atelier Théâtre Jean Vilar din Belgia şi reprezentat în sala de spectacole a Centrului. În Turcia, ICR Istanbul organizează la Opera de Stat Süreyya un concert susţinut de maestrul Iosef Ion Prunner şi Cvartetul Artmuzik iar pe 16 ianuarie, colegii noştri de la Istanbul vor organiza, împreună cu Ambasada României la Ankara, şi un recital excepţional, susţinut de pianistul Vlad Dimulescu. La Chişinău, ICR "Mihai Eminescu", în colaborare cu Sala cu Orgă şi Ambasada României în Republica Moldova organizează, pe 16 ianuarie, un concert extraordinar de muzică clasică. Evenimentul, prilejuit de Ziua Culturii Naţionale, va avea loc la Sala cu Orgă şi va fi susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă, sub bagheta maestrului Cristian Florea şi soliştii Radu Banariuc, Ştefan Negură şi Ion Negură.
AGERPRES: Sunteţi prima femeie preşedinte al ICR, cadru universitar la UNARTE şi creator în domeniul designului vestimentar. Cum arată o zi din viaţa şefului ICR? Vă mai rămâne timp şi pentru familie?
Liliana Ţuroiu: Călătoresc foarte mult, fac vizite în ateliere ale artiştilor, sunt numeroase întrevederi interinstituţionale, şedinţe, întâlniri cu colegii, cu echipa, cu echipele marilor proiecte, numeroase întrevederi şi vizite ale unor personalităţi din afara ţării, evenimente, întâlniri cu artişti şi oficiali din domeniu. Sunt lucruri pe care mi le-am asumat odată cu acceptarea acestui mandat. Mi-aş dori ca ziua să aibă mai mult de 24 de ore, pentru că avem multe lucruri bune de făcut. Este parte din funcţia de manager să ştii să gestionezi timpul, aşa că da, rămâne timp şi pentru familie. Mai puţin decât altădată, dar mai intens; îl facem să fie de calitate şi ne bucurăm la maximum unii de ceilalţi, mici şi mari.
Ea subliniază că la cele două târguri internaţionale de carte la care România participă în 2018 cu statut de invitat de onoare - Retiro, la Madrid şi Leipzig, graţie suplimentării bugetului alocat traducerilor vor fi prezentate publicului ediţii de calitate atât în spaniolă, cât şi în germană.
Despre afilierea ICR la Creative International Federation din Londra, Ţuroiu spune că ICR propune, de această dată, o deschidere către publicul din străinătate prin elemente ce ţin de sectorul industriilor creative. "Aşa cum avem dorinţa de a duce marii noştri artişti pe scenele prestigioase ale lumii, la ceva similar aspirăm şi în privinţa industriilor creative româneşti", a punctat Ţuroiu.
AGERPRES: Festivalul Europalia, Centenarul, Sezonul Franţa-România, preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene sunt doar câteva dintre proiectele la realizarea cărora ICR şi-a propus să contribuie. Care vor fi acţiunile din cadrul acestor programe?
Liliana Ţuroiu: Sunt evenimente care vor plasa România în atenţia Europei şi a întregii lumi pentru următorii doi ani, iar acest lucru ne obligă la o prezenţă şi o pregătire pe măsură. ICR este implicat, alături de alte instituţii cu atribuţii în domeniile culturii şi diplomaţiei, în organizarea acestor proiecte culturale pe care le-aţi enumerat, pe care noi, la ICR, le privim şi le abordăm ca pe un întreg, nu ca pe nişte proiecte separate. Ele se concentrează, aşa cum spuneam, pe durata a doi ani intenşi, vin unul în completarea celuilalt, astfel încât vom avea un adevărat maraton de promovare a culturii româneşti în Europa şi în lume. Centenarul Marii Uniri, Sezonul Franţa-România, care va debuta la finalul lunii noiembrie 2018 şi se va derula în România şi Franţa până la mijlocul anului 2019, "Europalia"- în 2019, în Belgia şi în ţările din jur, pregătirea preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, toate aceste programe înseamnă sute de proiecte de promovare a culturii noastre şi a artiştilor români în elita scenelor, muzeelor şi galeriilor, în special, dar nu exclusiv, a celor europene.
Centenarul va fi marcat şi pe alte continente. Suntem pregătiţi să ne prezentăm cu demnitate şi profesionalism în Europa şi propunem, ca strategie, prezenţa noastră în cadrul acestor evenimente cu proiecte care să creeze un echilibru între punerea în valoare a patrimoniului românesc şi promovarea artiştilor contemporani. În privinţa Sezonului Franţa-România, gala de deschidere a acestui sezon va avea loc la Paris, iar manifestările se vor întinde pe parcursul a câteva luni. Va urma un interval similar cu proiecte franceze prezentate în România. S-au conturat patru direcţii: "Două ţări cu culturi polivalente", "Un secol de schimburi, de comuniune şi identitate", "Perioade ritmice de transformări în oglindă", "Oraşele de mâine şi noile teritorii rurale". Este important de reţinut că evenimentele nu vor fi doar la Paris şi la Bucureşti. Toate regiunile din România care vor transmite proiecte şi se vor încadra în programul acestei ample manifestări vor fi prezentate în diverse regiuni din Franţa. Cred că Sezonul Franţa - România reprezintă o ocazie bună de a evidenţia mai pregnant relaţia dintre culturile celor două ţări, reperele şi obiectivele comune, în consonanţă cu valorile europene pe care România şi Franţa le împărtăşesc. Spaţiul cultural comun al României şi al Franţei este Europa, iar Sezonul va releva afinităţile istorice dintre cele două culturi şi va prefigura, deopotrivă, un viitor bazat pe aceste valori comune. Nu mai departe de zilele trecute am fost în Franţa.
Anul a debutat cu dreptul, pentru că am reuşit, în primele zile ale lui 2018, derularea unor evenimente de promovare a culturii române la Rueil-Malmaison. Împreună cu ambasadorul Luca Niculescu, am avut o întâlnire foarte fructuoasă cu viceprimarul acestui oraş, domnul Philippe Trotin, şi am convenit posibilităţi concrete de colaborare pentru acest an. Malmaison dispune de un spaţiu expoziţional deosebit şi este un oraş cunoscut în special pentru palatul cu acelaşi nume, în care au avut reşedinţa împăratul Napoleon şi soţia sa, Josephine. De asemenea, este şi un însemnat centru economic, apropierea sa de Capitală şi de cartierul de afaceri parizian făcând ca aici să-şi stabilească sediul cele mai puternice companii franceze şi internaţionale.
AGERPRES: România are în 2018 două importante participări la târguri internaţionale de carte - Retiro, la Madrid şi Târgul de carte de la Leipzig, la amândouă ţara noastră având statut de invitat de onoare. Care au fost paşii parcurşi până în prezent pentru o prezenţă semnificativă la aceste saloane ale cărţii şi ce intenţionaţi să întreprindeţi în următoarele luni?
Liliana Ţuroiu: România are deja o tradiţie în participarea la târguri internaţionale de carte, iar ICR dispune de o experienţă consistentă în acest sens. În anul 2017, ICR a fost prezent la 15 târguri de carte. Toate aceste participări constituie un important pilon de promovare a literaturii române. Pentru Leipzig am reuşit anul trecut suplimentarea cu aproximativ 300.000 de euro a bugetului alocat traducerilor, iar pentru Retiro, unde noi am obţinut statutul de ţară invitată la scurt timp după preluarea mandatului de preşedinte al ICR, pregătim un program bogat şi variat care va include dezbateri, lansări de carte şi întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducători, profesori universitari, jurnalişti români şi spanioli. Vor avea loc, de asemenea, spectacole şi concerte.
Participarea românească la târgul de carte Retiro reprezintă o oportunitate extraordinară pentru a promova imaginea României în faţa unui public foarte numeros. În acest sens, pe lângă evenimentele dedicate literaturii române, vor fi organizate activităţi conexe care să pună în evidenţă cultura, civilizaţia şi valorile româneşti. Cele peste 350 de standuri sunt vizitate anual de peste 2.000.000 de persoane în cele 17 zile de târg. Este vorba, aşadar, despre un eveniment unic prin specific şi afluenţă şi care are, evident, nu doar un puternic caracter literar, ci şi unul popular. Particularitatea târgului constă în a oferi un contact direct între cititori şi scriitorii preferaţi, prezenţi la standurile editurilor şi librăriilor.
Pregătim cu multă seriozitate aceste participări ale noastre, pentru că statutul de ţară invitată de onoare asigură, e drept, vizibilitate şi notorietate - este o postură pe care orice ţară o doreşte - dar, în acelaşi timp, impune standarde care nu sunt simplu de atins. Graţie eforturilor depuse pentru suplimentarea bugetului alocat traducerilor, pot spune că vom merge la cele două târguri cu ediţii de calitate atât în spaniolă, cât şi în germană.
AGERPRES: Anul 2017 nu s-a terminat de mult. Încheierea unui an constituie un prilej de bilanţ şi de proiecţii de viitor. Cum arată retrospectiva anului trecut şi ce aveţi în vedere pentru noul an?
Liliana Ţuroiu: În ansamblul său a fost un an bun, cu rezultate importante în planul imaginii ICR şi a României în lume. A fost un an bun şi în ce priveşte demararea pregătirilor pentru evenimentele majore în care vom fi implicaţi în următorii ani. Am avut numeroase întâlniri cu oficiali şi personalităţi din domeniul culturii, dar şi cu artişti străini şi români şi am pus bazele unor colaborări care vor aduce multă vizibilitate României în viitor. Am comunicat întotdeauna rezultatele acestor întrevederi, pentru că activitatea noastră trebuie să fie una transparentă şi pentru că am avut ce spune. Ele se înscriu în intenţia mea de a deschide instituţia cât mai mult şi cât mai rapid către întreaga lume, către parteneriate cu cele mai prestigioase instituţii.
Ce vreau să spun, în plus, este că întâlnirile pe care le-am avut s-au desfăşurat într-o atmosferă deschisă, de comunicare directă şi apropiată, ceea ce ne-a ajutat mult în stabilirea rapidă a unor posibilităţi concrete de colaborare. Aşa am obţinut statutul de ţară invitată de onoare la Retiro; aşa am convenit cu doamna Ingvild Goetz - unul dintre cei mai mari colecţionari şi curatori germani, care a răspuns invitaţiei noastre de a vizita ICR - ca artişti români să fie prezenţi în galeriile sale; aşa am comunicat cu Joana Vasconcelos, cea mai importantă creatoare în domeniul vizualului în spaţiul portughez contemporan. Joana Vasconcelos va veni în această lună în România, în cadrul unui program de mobilitate convenit la Lisabona, scopul vizitei fiind demararea unei colaborări de impact româno-portugheze în domeniul industriilor creative. În România, ea se va întâlni cu personalităţi ale vieţii artistice, cu studenţi şi formatori de artişti vizuali de la universităţile de profil din Bucureşti şi alte centre universitare din ţară şi va vizita obiective culturale şi turistice. Joana Vasconcelos este un artist fabulos, care a expus la cele mai mari muzee şi galerii ale lumii, fiind prima femeie şi cel mai tânăr artist care a expus la Palatul Versailles, de exemplu. În acea deplasare la Lisabona am pus bazele unui program de mobilitate iniţiat de Institutul Cultural Român, în contextul împlinirii a 100 de ani de relaţii diplomatice între România şi Portugalia şi al Centenarului României Moderne. Am avut un sprijin deosebit în aceste demersuri din partea doamnei Ioana Bivolaru, ambasadorul României în Republica Portugheză.
AGERPRES: În septembrie, la Royal Festival Hall, peste 2.000 de oameni s-au ridicat şi au aplaudat minute în şir opera 'Oedipe' a lui George Enescu. Vorbiţi-ne despre promovarea lui Enescu.
Liliana Ţuroiu: Deschiderea stagiunii Filarmonicii londoneze cu opera 'Oedipe' a lui George Enescu şi prezenţa artiştilor români, a corului Filarmonicii 'George Enescu' şi a Corului de Copii Radio, alături de Vladimir Jurowsky şi artiştii britanici, pe scena de la Royal Festival Hall reprezintă, de bună seamă, o recunoaştere în plus a valorii marelui nostru compozitor şi a artiştilor români. A fost o bucurie şi o onoare pentru noi să fie aplaudaţi, la scenă deschisă, aşa cum menţionaţi, de exigentul public londonez. A fost un eveniment de excepţie, marca ICR, prin ICR Londra. Însuşi directorul Filarmonicii, domnul Timothy Walker, a apreciat că acest eveniment extraordinar nu ar fi fost posibil fără ICR. Evenimente dedicate marelui nostru compozitor au mai avut loc la ICR şi în alţi ani.
Ceea ce am făcut noi în 2017 a fost să creăm un fir roşu şi să integrăm această promovare într-un concept; aşa a luat naştere "Luna Enescu la ICR", un proiect derulat în mai multe reprezentanţe din străinătate ale Institutului, dar şi în România. Am pornit de la ideea că George Enescu este un adevărat brand de ţară. În România, "Luna Enescu la ICR" a debutat la Sinaia, în prezenţa unor artişti români şi străini prestigioşi, dar şi a unor oaspeţi de seamă din mediul cultural şi diplomatic. Cu plăcere amintesc aici prezenţa Excelenţei Sale, doamna ambasador Michele Ramis, care, la evenimentul nostru, a avut primul său discurs public în limba română. La Sinaia am lansat cel de-al doilea volum bilingv, în română şi engleză, "George Enescu - Muzicianul de geniu în imagini", realizat de regretatul muzicolog Viorel Cosma şi apărut în condiţii grafice deosebite la Editura ICR şi am oferit publicului prezent un recital extraordinar susţinut de muzicieni români şi francezi alături de maestrul Marin Cazacu, iar seara s-a încheiat cu proiecţia filmului "Enescu - la răspântie de vremi", în regia lui Nicolae Mărgineanu.
"Luna Enescu la ICR" a continuat firesc, cu lansări de carte, expoziţii cu tema Enescu sau concerte, ediţia din acest an a Festivalului Internaţional "George Enescu", evenimentul de la Bucureşti la care au participat cele mai mari orchestre ale lumii. Astfel de evenimente sunt numeroase, iar noi le considerăm ca făcând parte din activitatea noastră obişnuită. Prin ele căutăm să producem un fel de efect al bulgărelui de zăpadă. Odată cu deschiderea stagiunii londoneze cu 'Oedipe', noi credem că şi alte instituţii muzicale din Europa vor 'avea curajul' să includă această capodoperă a lui Enescu în repertoriul propriilor stagiuni.
Un astfel de efect am avut în vedere şi în cazul unor artişti contemporani din zona artelor vizuale. Un model de promovare în acest sens este Geta Brătescu, un nume românesc cu rezonanţă pe care ICR l-a susţinut la Bienala de la Veneţia, apoi la Muzeul de Arte Frumoase din Gent, Belgia, un artist pe care îl solicită muzee din întreaga lume. Sunt multe instituţii prestigioase care ar dori să-i expună lucrările. Se conturează astfel posibilitatea de a expune lucrările doamnei Geta Brătescu şi la renumitul muzeu "Reina Sofia" din Madrid. Şi pentru că vorbim de doamna Brătescu, vreau să menţionez întâlnirea de suflet pe care am avut-o în atelierul domniei sale în urmă cu câteva zile, când, împreună cu domnul Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, am avut onoarea de a-i înmâna Ordinul Naţional "Steaua României", distincţie ce i-a fost acordată de Excelenţa Sa, Preşedintele României, la propunerea pe care eu am formulat-o anul trecut. Doamna Geta Brătescu este o personalitate emblematică a culturii române pe care noi, ca institut cultural şi ca oameni din acest domeniu, avem datoria de onoare de a o cinsti cum se cuvine.
AGERPRES: ICR s-a afiliat recent la Creative International Federation din capitala Marii Britanii. Este o deschidere către publicul din străinătate?
Liliana Ţuroiu: Da, aşa este, de această dată cu elemente ce ţin de sectorul industriilor creative. Aşa cum avem dorinţa de a duce marii noştri artişti pe scenele prestigioase ale lumii, la ceva similar aspirăm şi în privinţa industriilor creative româneşti. Am ferma convingere că acest sector, chiar dacă încă inconsistent susţinut în România, se poate dezvolta şi poate fi un ambasador cultural de nădejde. Am făcut un prim pas important, prin cooptarea noastră în CIF, şi aşteptăm rezultate concrete şi practice. Am spus-o în repetate rânduri: creativitatea nu este doar semnul originalităţii, al spiritului de inovare, de schimbare, ci este unul dintre elementele fundamentale care stau la baza culturii. Din acest motiv, una dintre priorităţile avute în vedere odată cu preluarea mandatului a fost să punem accent pe încurajarea şi susţinerea industriilor creative.
ICR a fost permanent alături de filmul românesc, de literatură, de creaţia populară, de designerii români şi cred că una dintre cheile pentru reuşita proiectelor din industriile creative este tocmai deschiderea lor spre orizonturi şi pieţe culturale cât mai largi. Această deschidere a noastră nu a rămas fără ecou, a fost observată şi, ca o recunoaştere a acestor merite, la întâlnirea bianuală a Consiliului Internaţional al Creative Industries Federation/Federaţiei Industriilor Creative din Marea Britanie din octombrie 2017, a fost validată afilierea ICR la CIF. Am avut un ambasador extraordinar în acest demers, echipa ICR Londra, condusă de domnul director Dorian Branea, care a susţinut poziţia ICR şi a transmis şi propunerea noastră de organizare, la Bucureşti, la începutul anului 2018, a unei conferinţe româno-britanice a industriilor creative. La scurt timp după acest succes, boardul CIF a validat prezenţa mea ca membru în structura de conducere a federaţiei. Vorbim aici despre o organizaţie reprezentativă a industriilor creative britanice care numără peste 1.000 de companii, fundaţii, instituţii publice şi private, a căror contribuţie la economia Marii Britanice este estimată la aproximativ 90 de miliarde de lire sterline anual. Noi trebuie să fim acolo, pentru că industriile creative au un potenţial uriaş, ele se impun tot mai mult şi în ţara noastră - şi nu o spun eu pentru că provin din această zonă, o spun statisticile care arată o creştere constantă a acestor industrii, inclusiv în perioada anilor trecuţi, când toate celelalte industrii au fost în declin.
Aşadar, avem toate motivele să susţinem afirmarea industriilor creative româneşti dincolo de graniţele României. Această afiliere ne aşază alături de numele importante ale industriilor creative, nume influente din domeniu. Acest statut este un rezultat concret al muncii noastre în sensul de a plasa tot ce ţine de creativitatea românescă, de a plasa arta şi cultura noastră, artiştii români la cel mai înalt nivel în Europa şi în lume. Este ambiţia noastră, a celor de la ICR, justificată de calitatea artiştilor români din diverse generaţii, de a merge către aceştia - căci, în paranteză fie spus, şi aici a intervenit o schimbare de abordare, în sensul în care ICR merge în întâmpinarea artiştilor şi a oamenilor de cultură români, fără să mai aştepte ca aceştia să caute institutul şi să-i solicite sprijinul în diverse proiecte. Facem noi acest pas, aşa am lucrat în 2017 şi aşa vom proceda pe mai departe: căutăm artiştii şi-i promovăm pe marile scene ale lumii, în marile muzee şi teatre, la marile evenimente culturale europene şi mondiale.
AGERPRES: În 2017 a avut loc o creştere a salariilor personalului ICR. De asemenea, noii directori şi directori adjuncţi ai reprezentanţelor ICR din străinătate au primit votul comisiilor de resort ale Senatului. Cum vor contribui la eficientizarea şi dinamizarea programelor dumneavoastră aceste măsuri?
Liliana Ţuroiu: Ambele măsuri pe care am reuşit să le implementăm au fost priorităţi ale actualei conduceri şi am punctat acest lucru încă de la începutul mandatului. Unul dintre aspectele care m-au interesat în mod special a ţinut de rezolvarea problemei legate de lipsa personalului în multe reprezentanţe. O mare parte dintre aceste structuri funcţiona cu personal subdimensionat, cu un număr semnificativ de posturi de conducere vacante. Lipsa factorilor de decizie în cadrul unor reprezentanţe a influenţat negativ, în ultimii ani, capacitatea echipelor ICR de a genera şi implementa proiecte culturale. Completarea posturilor vacante era absolut necesară, mai ales în contextul implicării ICR, în următorii ani, în seria de programe culturale de anvergură despre care am vorbit - Programul Centenar, Sezonul cultural Franţa - România, Europalia (2019). Am reuşit să rezolvăm această problemă cu sprijinul tuturor instituţiilor implicate iar azi, când discutăm, echipele sunt pe cale să fie complete în toate ţările unde avem reprezentanţe.
În procesul de numire a conducerilor ICR din străinătate sunt implicate alte trei instituţii în afară de ICR - MAE, Ministerul Culturii şi Academia Română, iar persoanele nominalizate au fost audiate în cadrul Comisiilor reunite de politică externă şi de cultură şi media din Senatul României, potrivit legii. Toate nominalizările instituţiilor menţionate au trecut de comisiile Senatului şi mă aştept ca situaţia în reprezentanţe să se schimbe radical, în ceea ce priveşte implicarea şi eficientizarea proiectelor.
O altă problemă administrativă acum rezolvată se referă la încadrarea salarială a angajaţilor ICR din ţară. Suntem prima echipă de conducere care a reuşit trecerea salariaţilor noştri din grila de salarizare a Familiei Ocupaţionale Administraţie la Familia Diplomaţie. Acest lucru implică nu doar recunoaşterea faptului că la ICR se face diplomaţie, diplomaţie culturală, ci şi o creştere a salariilor colegilor din institut - lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2009. Consider că am făcut o corecţie necesară. Au fost eforturi, demersuri susţinute şi am reuşit ceea ce trebuia să se întâmple de mult timp. Nu în ultimul rând, am obţinut un buget mare alocat ICR în 2018.
AGERPRES: Astăzi, România sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale. Care sunt evenimentele pe care ICR le propune publicului pentru această zi?
Liliana Ţuroiu: Ca preşedinte al ICR, pot spune că la noi, la ICR, avem 365 de zile naţionale ale culturii pe an, fiindcă noi celebrăm permanent cultura, prin acţiunile de promovare pe care le întreprindem zi de zi. Nu trecem, însă, cu vederea Ziua Culturii Naţionale. Este sărbătorită oficial la 15 ianuarie, odată cu ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. Astfel, şi în acest an, Ziua Culturii Naţionale este marcată de reprezentanţele ICR din străinătate prin numeroase manifestări. Evenimentele sunt dedicate atât Zilei Culturii Naţionale, cât şi debutului unei serii ample de proiecte care marchează Centenarul Marii Uniri. Programul reuneşte recitaluri de poezie, concerte, expoziţii, spectacole de teatru, evenimente literare, proiecţii de film şi conferinţe. Avem evenimente în toate reprezentanţele.
Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, ICR Viena, în colaborare cu Ambasada României la Viena şi Asociaţia "Mihai Eminescu" din Viena, organizează un eveniment dedicat poetului Mihai Eminescu, de la naşterea căruia se împlinesc 168 de ani. Pe 15 ianuarie 2018, ora 19,00 va avea loc la Theatermuseum (Palais Lobkowitz - sala Eroica) un recital de poezie eminesciană susţinut de actorii Mercedes Echerer (în limba germană) şi Gerhard Brössner (în limba română).
ICR Londra oferă publicului, pe 15 ianuarie, concertul "Imago Mundi - 100". Concertul evocă, printr-o fuziune originală de sonorităţi clasice şi folclorice, stilurile muzicale tradiţionale din regiunile istorice ale României. Imago Mundi va prezenta, cu această ocazie, o incursiune într-un secol românesc de creaţie muzicală. Proiectul cuprinde lucrări culte, semnate de mari compozitori români, dar şi muzică tradiţională din regiunile istorice ale României - Banat, Crişana, Maramureş, Ardeal, Bucovina, Moldova, Basarabia, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Programul muzical va fi completat de proiecţiile foto şi video realizate de Florin Ghenade. Avem reprezentanţe care au evenimente dedicate acestei zile în weekend, acum.
Pe 14 ianuarie, Accademia di Romania din Roma a organizat la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma concertul 100 de ani de muzică românească, susţinut de flautistul Matei Ioachimescu şi de pianista Mara Dobrescu. În program sunt incluse lucrări de George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Petre Elinescu, Paul Constantinescu, Doru Popovici, Sigismund Toduţă, Doina Rotaru, Cristian Lolea. ICR Lisabona, în colaborare cu Ambasada României în Republica Portugheză şi cu Muzeul Naţional de Arheologie din Lisabona, are o manifestare dedicată acestei zile speciale - este vorba despre organizarea spectacolului "Dor de Eminescu", în interpretarea actorului Ion Caramitru şi a clarinetistului Aurelian-Octav Popa. Spectacolul are loc în "Salonul Nobil" de la Muzeul Naţional de Arheologie din Lisabona, în cadrul "Anotimpului românesc". Cei doi artişti vor susţine spectacolul şi la Berlin, unde ICR "Titu Maiorescu", în parteneriat cu Ambasada României în Republica Federală Germană, organizează, pe 15 ianuarie, un recital Eminescu. Avem bucuria de a-l avea prezent la eveniment pe academicianul Eugen Simion, care va susţine o conferinţă despre rolul lui Mihai Eminescu, alături de ceilalţi mari clasici, în construirea literaturii române moderne. ICR Paris propune un recital excepţional susţinut de pianista Suzana Bartal şi violonistul Virgul Boutellis-Taft, pe 15 ianuarie, la Sala Bizantină a Ambasadei României în Franţa. Concertul este, de asemenea, dedicat Centenarului creării României moderne. Tot la Paris va avea loc, pe 17 ianuarie, recitalul de poezie românească Treptele Unirii - texte din poezia clasică şi contemporană, în interpretarea actorului Emil Boroghină, director al Festivalului Internaţional Shakespeare şi preşedinte al Fundaţiei "William Shakespeare".
Pe 18 ianuarie, spectacolul "Treptele Unirii" va fi susţinut de Emil Boroghină şi la Reşedinţa Ambasadorului României de la Bruxelles, Belgia. Evenimentul este organizat de ICR Bruxelles, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Belgiei pentru celebrarea Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, şi a Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie. Tot cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, pe 26 ianuarie, de această dată, ca urmare a propunerii Ambasadei României în Republica Franceză, ICR Paris organizează în colaborare cu Centre Wallonie-Bruxelles (CWB) o reprezentaţie a spectacolului "Clara Haskil, prélude et fugue" de Serge Kribus, spectacol produs de Atelier Théâtre Jean Vilar din Belgia şi reprezentat în sala de spectacole a Centrului. În Turcia, ICR Istanbul organizează la Opera de Stat Süreyya un concert susţinut de maestrul Iosef Ion Prunner şi Cvartetul Artmuzik iar pe 16 ianuarie, colegii noştri de la Istanbul vor organiza, împreună cu Ambasada României la Ankara, şi un recital excepţional, susţinut de pianistul Vlad Dimulescu. La Chişinău, ICR "Mihai Eminescu", în colaborare cu Sala cu Orgă şi Ambasada României în Republica Moldova organizează, pe 16 ianuarie, un concert extraordinar de muzică clasică. Evenimentul, prilejuit de Ziua Culturii Naţionale, va avea loc la Sala cu Orgă şi va fi susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă, sub bagheta maestrului Cristian Florea şi soliştii Radu Banariuc, Ştefan Negură şi Ion Negură.
AGERPRES: Sunteţi prima femeie preşedinte al ICR, cadru universitar la UNARTE şi creator în domeniul designului vestimentar. Cum arată o zi din viaţa şefului ICR? Vă mai rămâne timp şi pentru familie?
Liliana Ţuroiu: Călătoresc foarte mult, fac vizite în ateliere ale artiştilor, sunt numeroase întrevederi interinstituţionale, şedinţe, întâlniri cu colegii, cu echipa, cu echipele marilor proiecte, numeroase întrevederi şi vizite ale unor personalităţi din afara ţării, evenimente, întâlniri cu artişti şi oficiali din domeniu. Sunt lucruri pe care mi le-am asumat odată cu acceptarea acestui mandat. Mi-aş dori ca ziua să aibă mai mult de 24 de ore, pentru că avem multe lucruri bune de făcut. Este parte din funcţia de manager să ştii să gestionezi timpul, aşa că da, rămâne timp şi pentru familie. Mai puţin decât altădată, dar mai intens; îl facem să fie de calitate şi ne bucurăm la maximum unii de ceilalţi, mici şi mari.
