La a cincea ediție Romanian Design Week, Mihai Gurei apreciază existența unui dialog public despre designul românesc, dar își dorește trecerea la un nou nivel: articularea unui “touch” estetic românesc.
Mihai Gurei, curator RDW încă de la prima ediție, povestește despre selecția de design de produs de anul acesta.
Cum ți s-au părut proiectele de anul acesta de la Romanian Design Week? Ce ai urmărit atunci când ai selectat proiectele și la ce să ne așteptăm de la această ediție?
Am căutat proiecte care ies din zona unor iterări nesemnificative ale unor concepte de design existente. Mi-am dorit să întâlnesc obiecte ce au rezultat în urma unui proces de creație mai complex, eventual ca finalitate a unui studiu al materialului sau tehnologiei folosite. Am sperat să descopăr piese ce documentează estetic o emoție, o stare, o călătorie interioară. Bineînțeles un criteriu esențial a rămas cel al ergonomiei, cât și potențialul de piață al produselor înscrise.
Cum ți se pare că a evoluat zona de design de obiect în ultimii ani? Ce ai spera să se întâmple în următorii 5 ani în acest domeniu și de ce crezi că are acesta nevoie/care ar fi principalele ingrediente necesare? (fie că vorbim de cadrul legislativ, colaborări, piață, comunicare etc.)
De când există RDW există un dialog public despre designul românesc. Meseria de designer a devenit recunoscută chiar și în mass media. De asemenea, piața locală a căpătat un apetit pentru produsul de mobilier “Made In Romania”. Au apărut și primii muguri ai unei industrii locale, cu mărci ce încep să exporte. Ușor, ușor se construiesc legături între branduri și fabrici sau ateliere specializate în diverse tehnologii.
Mi-aș dori să reușim să articulăm progresiv un “touch” estetic românesc. Nu vorbesc neapărat de un stil ușor recognoscibil, ci de o manieră de a aborda procesul de design (cum a reușit de pildă designul olandez).
Care ar fi primele 3 sfaturi pe care le-ai da unui designer la început de drum?
Care ar fi primele 3 sfaturi pe care le-ai da unui designer la început de drum?
În primul rând cred că un tânăr designer ar trebui să depășească limitele educaționale academice și să încerce să-și consolideze cunoștințele și din alte surse (cărți de istoria artei și a designului, cursuri, călătorii la târguri de design, expoziții). De asemenea cred că ar fi esențial să-și caute un mentor, ideal prin intermediul unui internship pe lângă un birou de design cu experiență, inclusiv în străinătate.
Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ai primit tu în carieră?
Încerc să-mi urmez instinctul și preocupările estetice. Deja dețineam un background de informații semnificativ, fiind o persoană cu spirit auto-didactic.
Care sunt cele 3 resurse/surse de inspirație pe care ar trebui să le urmărească/esențiale pentru orice designer din punctul tău de vedere?
În primul să decopere ce-au realizat primii maeștri ai designului, și nu mă refer aici strict la creațiile lor, cât la proces în sine și climatul politic/social/estetic în care aceștia au activat. De asemenea ar trebui să fie la curent cu explorările estetice și tehnologice ale momentului, mă refer în special la cele din urmă ce permit direcții noi conceptuale. Și nu în ultimul rând ar trebui să “dea piept” cu materialele, cu utilajele, să iasă din spatele monitoarelor și să interacționeze cu potențialul și energia ce converg într-un viitor obiect ce semnifică un pas înainte pentru societate.
Care este cea mai importantă calitate pe care trebuie să o aibă un designer?
Curiozitatea de a explora cărări noi, capacitatea de a-și depăși zona de confort intelectual, curajul de a deveni un adevărat actor social.
