Vero desenează personaje care nu se vor nici amuzante şi nici feminin-copilăroase, personaje fantastice care te fac să visezi frumos. Le spune poveştile prin detalii şi patternuri bine construite, în tehnica monocromiei. În rest, pictează pereţi visători, pregăteşte prima carte cu ilustraţii şi text scris integral de ea şi ar vrea să ilustreze DEX-ul.
Când ai început să desenezi poveşti cu ratoni şi urşi?
Când ai început să desenezi poveşti cu ratoni şi urşi?
Ca toată lumea, când eram mică, atunci probabil începe totul. Dar la un moment dat, când am crescut, am vrut să trec la lucruri serioase, aşa că am urmat drumul profesional în a “construi” vulpi şi ratoni. Nu îmi amintesc un moment anume sau exact definit în care au inceput să apară creaturile , ştiu doar că ele se dezvoltă tot mai mult, creşte “grupul de prieteni”!
Povesteşte-mi mai multe despre personajele tale. Pe unde s-au născut, pe unde le place să umble, ce prieteni au?
Sunt foarte diferite tipurile de desen pe care le abordez, de la un gen mai funny şi uşor de “citit”, până la personaje mai complexe pe care nu le poţi încadra în nişte tipare anume. De născut, s-au născut peste tot unde au fost dorite, dar mai ales la mine pe masa de lucru! Uneori umbla în grupuri mai mari, sunt prietenoase şi vesele, iar alteori se izolează şi ajung într-o zonă mai tristă.
Povesteşte-mi despre proiectele tale - la ce ai lucrat, care îţi e cel mai drag, care a fost primul?
Prima experienţă editorială se numeşte Bookătaria de texte şi imagini. Este prima iniţiativă care adună la un loc o serie de nume importante de scriitori şi ilustratori români. Am participat la proiect prin intermediul Clubului Ilustratorilor români din care fac parte. În felul ăsta am avut bucuria de a ilustra câteva texte. Anul care tocmai a trecut am avut prima expoziţie personal, la galeria Magazinului Naţional de Artă Contemporană. În rest, pregătesc multe proiecte pe mai multe zone, chiar şi în zona jucărie/obiect am nişte planuri mai serioase. Am câteva lucrări care au rămas la stadiul de prototip, anul acesta sper să fac o serie limitată care se va face vizibilă pe undeva prin Bucureşti. Mai sunt aproape de finalul realizării unei cărţi cu text şi ilustraţii făcute integral de mine, care se anunţă a fi gata prin luna iunie, va fi o carte trilingvă, mai multe nu cred ca are sens să divulg pentru ca obiectul în sine trebuie văzut – citit, altfel stric farmecul.
Alături de cine ai desena o carte?
Alături de Yuri Norshteyn.
Ai avut colaborări cu agenţii de publicitate? Cum ţi se pare “lucrul la comandă”?
Da am avut contact şi cu zona asta. Cred că depinde foarte mult de cât de maleabil eşti ca artist, poate însemna o experienţă din care a ice învăţa. În cantităţi moderate poate face chiar bine, în exces, nu este o zonă care să se muleze prea mult pe stilul meu.
Da am avut contact şi cu zona asta. Cred că depinde foarte mult de cât de maleabil eşti ca artist, poate însemna o experienţă din care a ice învăţa. În cantităţi moderate poate face chiar bine, în exces, nu este o zonă care să se muleze prea mult pe stilul meu.
Care e lucrarea ta preferată?
Dacă e vorba de lucrarea mea preferată dintre ale mele, atunci răspunsul ar fi un desen foarte, foarte mic, făcut în peniţă, care îl reprezintă pe Moș Ene. Iar dacă este vorba despre alţi artişti… hmmm, aleg Blau Mantel a lui Paul Klee.
3 cărţi pentru care ai vrea să faci ilustraţie?
Dacă ar fi să aleg, cred că cel mai mult îmi doresc să ilustrez texte noi, la prima vedere, nu neapărat din hiturile literaturii. Aş ilustra totuşi Fantastic Mr.Fox. Aş ilustra anumite melodii care îmi plac, şi aş ilustra DEX-ul.
Ce înseamnă să fii ilustrator de România?
Înseamnă să îţi placă ceea ce faci suficient de mult încât să nu te demoralizezi.
De unde putem să cumparam lucrările tale, dacă le vrem înrămate şi aranjate frumos pe perete?
Nu din multe locuri! De la Atelierul de Print , unde lucrarile sunt sub forma de printuri în tiraj limitat. Şi mai este varianta de a mă contacta pe cele trei bloguri personale.
