Sand Sailor Studio, expozant la Digital artists@Internetics, este unul dintre dezvoltatorii de jocuri indie din Bucureşti, care crede cu ardoare în puterea abilităţii de a spune poveşti cu ajutorul artelor interactive. Sunt o mână de profesionişti din zona industriilor creative, cu un sigur ideal comun - schimbarea percepţiei asupra jocurilor video ca mediu.
Developerii de la Sand Sailor Studio, Nicoleta Iordănescu, Adrian Licuriceanu, Andrei Dragomir, Răzvan Dumitrache și Cristian Diaconescu, prezintă în cadrul expoziției proiectul ‘’Black the Fall’’. Început ca un proiect la scară mică, al unui grup restrâns de prieteni, activitatea desfăşurată pentru ‘’Black the Fall’’ a reuşit să devină una dintre cele mai impresionante poveşti de succes, în materie de crowd funding, de pe scena industriilor creative din România.
''Black The Fall'' este o experienţă interactivă cu un puternic impact emoţional, fiind plasată într-un cadru ce ilustrează o lume post-comunistă industrială. Jucând rolul unui personaj amnezic pe nume Black, ai posibilitatea de a explora acest vis în alb-negru, rezolvând puzzle-uri şi reflectând asupra modalităţilor optime prin care poţi supravieţui ameninţărilor întâlnite la fiecare pas.
Cu ocazia aceasta, Vlad Calu, game curator și Communications Director Central European Games Conference, ne-a răspuns la câteva întrebări:
De ce v-ați alăturat INTERNETICS?
Ideea de a include jocuri ca formă de artă digitală în evenimentele marca The Institute s-a născut undeva la începutul anului, odată cu mini expoziția de game design și concept art ‘’DUNGEON: A Venture Into Romanian Game Craftsmanship’’ din cadrul Romanian Design Week.
În urma reacțiilor pozitive pe care le-am primit din partea publicului, am simțit că prezența jocurilor în cadrul expoziției de digital art a festivalului Internetics ar fi obligatorie. Focusul principal al selecției mele cade de această dată pe interactivitate și pe experiența pe care o trăiește persoana care pășește într-o lume virtuală.
Cum e România pe Digital Art?
Precum și în multe alte domenii, personal cred că există o doză de haos în digital art-ul românesc, ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Înseamnă că există foarte mult talent și potențial, dar care uneori se pierde pe drum datorită lipsei de răbdare și a unor rezultatate bune pe termen foarte scurt. Avem enorm de mulți graphic designeri și ilustratori excelenți pe care m-aș bucura să îi văd luând de mână câte un prieten programator și apucându-se să ‘’scrie povești’’ împreună, doar cu scopul de a face câțiva oameni să zâmbească.
Cu toate astea, am observat că în ultima perioadă încep să apară din ce în ce mai multe evenimente și instituții interesate de dezvoltarea și promovarea ideii de ‘’jocuri ca formă de artă digitală’’. Aici merită menționate institute culturale precum Centrul Cultural German din Cluj și Institutul Francez pentru evenimentul CLUJOTRONIC, ong-ul RGDA pentru toate proiectele care duc efectiv în spate toate game development studio-urile din România, și, evident, și The Institute pentru susținerea acestor expoziții din cadrul festivalulilor pe care le organizează.
Toate aceste evenimente, cumulate și cu apariția unor proiecte de educație alternativă care să ofere atât sprijin cât și content de calitate celor interesați, mă fac să cred că 2016 va fi un an în care vom vedea multe lucruri frumoase ieșind din digitalul art-ul românesc. Eu, cel puțin, voi face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple.
Pe cine urmărim pentru inspirație?
Din poziția de game curator, inspirația vine din toate direcțiile. Întotdeauna încerc ca toate lucrările strânse într-o expoziție să dea o experiență unitară vizitatorilor.
Sunt foarte atașat de ideologia al unor festivaluri al căror focus central este cultura alternativă și jocurile independente. Câteva exemple bune ar fi AMaze Festival Berlin (http://www.a-maze.net/), Vector Festival (http://www.vectorfestival.org/), ADAF (un festival care se desfășoară doar online - http://altdigitalfestival.com/) și MAGFest (http://magfest.org/).
Câteva surse foarte bune pentru oamenii interesați de ideea de a pune semnul egal între jocuri și artă sunt revista Kill Screen (http://killscreendaily.com/) și site-ul dedicat soundtrackurilor din jocurile Overclocked Remix (http://ocremix.org/).
