Sculpturile artistului Virgil Scripcariu pot fi văzute în expoziţia VR (virtual reality) de pe platforma TheOpen-Art.com, fiind a cincea expoziție în „realitate virtuală“ din cadrul proiectului cultural „RoART goes virtual” realizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor.
Expoziţia intitulată „Forța Iubirii“ include lucrări importante realizate în ultimii ani de către sculptorul Virgil Scripcariu. Acestea pot fi văzute acum într-un mod cu totul spectaculos și inedit în expoziția de față, accesibilă cu ochelari VR sau de pe calculator pe https://www.theopen-art.com/exhibition/the-force-of-love-virgil-scripcariu/?back=ago, singura galerie virtuală din România și Republica Moldova. Sculpturile expuse sunt inspirate din cel mai profund sentiment uman: Iubirea, ca sursă nesfârșită de energie și de sens al vieții. Sunt sculpturi din bronz, alamă sau ipsos, din bine-cunoscuta serie „Maternitate”, alături de lucrarea „Ecvestră” și câteva portrete.
Virgil Scripcariu, născut în 1974, este unul dintre cei mai distincți sculptori români ai generației sale. A studiat Sculptura la Universitatea Naționanlă de Arte din București, între anii 1998-2005, avându-l ca profesor și mentor pe faimosul sculptor român, de origine basarabeană, Vasile Gorduz. În 2004 a fost finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima, iar în 2008 a expus la Bienala de arhitectură de la Veneția, unde a contribuit la conceptul și structura Pavilionului României.
Sculpturile sale, lucrări importante de for public, sunt expuse în București, Timișoara, Iași, Brașov și în Sevilla, Spania. A participat la numeroase expoziții în țară: Art Safari 2021, Romanian Design Week 2013 în București, expoziția personală de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia 2012, expoziția de grup Lemn.ro de la MNAC 2010, iar pe plan internațional a expus în Israel, Belgia, Japonia, Italia, Marea Britanie.
Artistul trăiește împreună cu familia în satul Piscu, jud. Ilfov, lângă București, unde, alături de soție, istoricul de artă Adriana Scripcariu, coordonează activitățile de educație prin artă din cadrul Muzeului-Atelier Școala de la Piscu, pe care l-au fondat. Tot aici se află și atelierul de sculptură în care creează.
Referitor la ceea ce-l inspiră și la temele abordate în opera sa, Virgil Scripcariu afirmă:
„Poate cea mai importantă preocupare a fost cea legată de „maternități” sau relația compozițională între copil și mamă. Pare și poate că este un subiect desuet, s-au tot făcut „maternități” din totdeauna. Da, este o preocupare personală pentru că în viața noastră, a familiei, venirea unui copil a fost destul de prezentă, așa în ultimii douăzeci de ani (șase copii n.r.) și cum să spun, orb să fii și să nu vezi diferențele între momentul acela de grație al apariției unui copil și mă rog, când nu există acel moment. Eu am încercat prin observarea simplă a stării soției mele să extrapolez cumva și să trag niște concluzii cum că de fapt copilul din pântece își apără mama, că de fapt copilul vine și el cu forța lui și că acest binom generator de dragoste este infinit mai puternic decât ce poate genera relația dintre un tată și un copil, mai ales în primii ani. Și de aici, trăind în acest mediu profund matern și cu această legătură foarte puternică, am considerat că da, trebuie să aduc un elogiu acestui fapt al „maternității”, care este un miracol absolut”.
Iar referitor la realitatea virtuală (VR) spune:
„Eu nu am mai avut lucrări prezentate în acest mod. Mi se pare că latura didactică este extrem de importantă pentru că poate da posibilitatea cuiva care face artă să vadă un obiect din toate unghiurile. Mai este un lucru care mi se pare benefic și anume că se poate să-ți gândești tu (ca artist n.r.) un spațiu ideal, ceea ce rareori se întâmplă într-o expoziție. Un spațiu virtual de fapt este un spațiu abstract în care tu îți proiectezi niște lucrări. Nu-s doar niște fotografii ci te poți învârti în jurul lucrării. Asta e fantastic că s-a ajuns în această situație. Și dai posibilitatea și altora de la mii de kilometri să îți vadă lucrările mai mult decât o fotogrfafie. În această variantă VR, e impresionantă fidelitatea reproducerii texturii, iar unghiurile sunt surprinzătoare, se poate vedea inclusiv în interiorul sculpturii, care a fost scanat”.
Reconstrucția sculpturilor în format 3D a fost realizată de Hodea Marius Cătălin, doctorand în cadrul Universității de Arte București. Designer de ambient și de experiențe virtuale, Marius utilizează realitatea virtuală (VR) ca fenomen și tehnologie asociată. În cadrul proiectului a digitalizat sculpturile, punând mare accent pe păstrarea calităților artistice și estetice, culoarea, patina, relieful suprafeței. A folosit tehnica fotogrammetriei (din limba engleză photogrammetry), unde în prima fază se fac cca 100-200 de fotografii per obiect, după care sunt procesate, post-procesate, retușate în soft-uri dedicate, pentru ca la final să fie posibilă obținerea un model 3D cu detalii care reprezintă reconstrucția artistică digitală.
---------------------------------------------------
Despre proiectul „RoART goes virtual“
Proiectul cultural „RoART goes virtual“ este un proiect cultural care propune publicului o experiență virtuală de întâlnire cu arta, prin intermediul realității virtuale. În perioada aprilie - octombrie 2021, Asociația pentru cultură și arte Arbor a lansat cinci expoziții de artă în realitate virtuală (VR) ale unor importanți reprezentanți ai artei contemporane românești, din generația tănără: Maia Ștefana Oprea, Giuliano Nardin, Theodor Grigoraș și Virgil Scripcariu, precum și expoziția pictoriței din Republica Moldova, Elena Bria. Expozițiile se pot accesa pe site-ul de expoziții virtuale www.theopen-art.com, de pe calculator sau cu ochelari VR.
Proiectul „RoART goes virtual“ își propune să familiarizeze publicul cu o nouă experiență culturală, iar mediul artistic cu avantajele pe care le oferă tehnologiile de Realitate Virtuală în contextul promovării produselor culturale. Proiectul cultural „RoART goes virtual“ este organizat cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Mai multe despre expozițiile virtuale pe www.theopen-art.com
