În timpul Holocaustului, mulți evrei au avut voie să aleagă o singură posesie înainte de a fi aduși în lagărele de concentrare – și majoritatea și-au ales vioara, provenind din familii cu o infinită admirație pentru muzică. Conform scriitorului I.L. Peretz, “puteai recunoaște câți copii sunt într-o familie evreiască numărând viorile prinse de perete.” Ca recunoaștere a valorii lor, viorile care au supraviețuit au fost restaurate de către Amnon Weinstein sub umbrela creativă a Violins of Hope (Viorilor Speranței), și oferite orchestrelor de top pentru a le aduce frumusețea la viață prin muzică.
În 2018, Ioana Mischie, cineastă și artistă transmedia, pe atunci bursieră Fulbright în Statele Unite a interacționat pentru prima dată cu una din expozițiile organizate în cinstea viorilor restaurate, în Nashville. Experiența în sine a fost o “epifanie în urma căreia am conștientizat forța transformațională a muzicii. După pierderea tatălui meu, un arhi-îndrăgostit de muzica la vioară, mi-am dorit să spun pentru prima dată în VR o poveste inspirată de puterea acelor viori. Demersul creativ este mai degrabă unul noetic, poetic, terapeutic, nu eminamente istoric. Mi-am dorit să creez o gramatică imersivă unică în lume, astfel încât VR-ul artistic, să poată deveni, asemeni muzicii clasice, un tezaur pentru următoarele decenii.”
În 2021, când contextul pandemic a diminuat concertele-eveniment, inițiativei remarcabile a lui Weinstein i se alătură într-un mod inedit proiectul VR HUMAN-VIOLINS al Ioanei Mischie, într-o manifestare sensibilă de omagiere a rănilor profunde ale umanității, dar și într-o încercare de a ne reaminti că muzica și arta în genere au un rol vindecător în contexte cumplite și că aceste dimensiuni sunt, poate, singurele urme eterne ale unor amprente umane. Povestite în VR, durerea și întunericul unor momente cumplite devin puncte de start pentru vindecarea, creșterea și dezvoltarea generațiilor următoare. Este un proiect transformațional creat din dragoste pentru avansarea conștiinței umane. De altfel, experiența virtuală valorifică un gen audio-vizual nou inițiat în cadrul studiului doctoral transmedia al regizoarei și care vine cu o abordare inedită în cinematografie și XR (extended reality). Spre deosebire de genul sci-fi care bazează actul creativ pe evoluția accelerată a științei, “noe-fi imaginează viitoruri axate pe evoluția conștiinței umane, individuală sau colectivă”. În HUMAN-VIOLINS asistăm la formarea unei conștiințe artistice și contribuția la continuarea acesteia, conform creatoarei conceptului: “viorile devin punți umane, trans-temporale, trans-spațiale, devin acasă-uri eterne în care pot locui oameni din timpuri și spații diferite, devin o lupă îndreptată spre interior și spre exterior simultan. Nu doar vioara, ci fiecare obiect, privit prin filtrul potrivit, poate deveni o sursă de muzică sau de armonie tacită. Prin acest proiect ne dorim să captăm fărâmele de optimism care pot fi culese chiar și din cele mai sumbre scenarii. În special în context pandemic, avem nevoie mai mult ca oricând de a ne exersa privirea în direcții revelatoare.”
Conceptul universului imersiv
HUMAN-VIOLINS devine un omagiu captivant cu multe fațete cultural-artistice, inspirat de povești remarcabile despre nedreptate, reziliență, suferință și supraviețuire.
În centrul proiectului stă Alma (“sufletul”), o făptură aparent plăpândă, dar care se transformă sub puterea vindecătoare și elevatoare a muzicii de vioară. Atunci când cântă, modelează radical lumea din jur. Alături de ea se metamorfozează întregul mediu, ambii martori la acordurile din spațiul VR. Arhitectura universului este construită în 3D și are la bază ideea de puzzle muzical, de contribuție individuală și de comunicare kinestezică – prin simulare pe calculator, acordurile muzicale vor crea o experiență tactilă pentru utilizatori (haptică). Această abordare este o premieră pe plan internațional, generând o adevărată “arhitectură muzicală, o abordare holistică în care imaginile și sunetele devin nu doar inseparabile, ci auto-generative”, conform regizoarei. Este o tehnică folosită în premieră și în VR și a fost susținută creativ de mentoratul primit de la UX designer-ul Allison Crank.
Exploratorul devine un partener virtual al protagonistei, dar și un activator al muzicii care se lasă descoperită în fiecare pixel al experienței. Cele zece minute de imersiune totală în lumea vizuală a muzicii de vioară se compun din trei capitole non-liniare: Amprentele unei viori (ca simbol al refacerii), Muzica din Infern (ca escapism din momentele de teroare) și Muzica Infinită (ca o formă de continuitate facilitată de exploratorul VR). La finalul proiectului ficțional, se pot accesa micro-istorii ale viorilor reale. Proiectul își propune să lanseze inclusiv evenimente de tip edutainment menite să aducă împreună artiști, compozitori, dar și terapeuți pentru a găsi soluții holistice de diseminare a muzicii în medii defavorizate.
“Alma” este inspirat de numele Almei Rose, nepoata marelui compozitor Gustav Mahler, una din posesoarele Viorilor Speranței și al cărei talent muzical a fost suport emoțional atât pentru ea cât și pentru cei din jurul ei în anii de penitență.
Povestea este ficționalizată, pentru a atinge calități universale și pentru a sensibiliza exploratorii într-o manieră personalizată, nu doar observațională. Crezul artistic al regizoarei Ioana Mischie se construiește pe “capacitățile de vârf ale tehnologiilor actuale care ar putea face poveștile viorilor disponibile pentru oameni din întreaga lume. Muzica este vindecatoare. Muzica este viață. Muzica este ubicuă. Iar VR-ul ne va permite să-i intensificăm puterea în moduri fără precedent.”
Conceptual, HUMAN-VIOLINS propune mai multe dihotomii: durere versus sublim, lumea obișnuită versus suprarealism, sunete disparate versus armonie sonoră. Totul cu scopul de a aduce în prim plan forța revitalizantă a muzicii. Utilizatorul este invitat să creeze el însuși un nou ritm.
Selecții internaționale
În etapa dezvoltării, proiectul VR a fost primul proiect românesc selectat la prestigiosul program Biennale College Cinema VR, numărându-se printre cei trei finaliști internaționali. De curând, a fost selectat la Venice Gap Financing Market, fiind singurul proiect românesc participant, urmând să ajungă la începutul lunii decembrie la XR Stories - Torino Short Film Market ca unul dintre cele cinci proiecte internaționale. Parcursul internațional al proiectului plasează România în rândul țărilor producătoare de proiecte VR inovatoare, alături de SUA sau Franța și poate deschide noi orizonturi pentru creatorii digitali din Europa de Est, dat fiind faptul că echipa proiectului transparentizează metodologiile folosite în scopuri didactice în cadrul cursurilor UNATC și UBB.
Continuarea programului
Proiectul a primit sprijin financiar din partea Administrației Fondului Cultural Național, fiind acum în producție, urmând a finaliza primul pilot până la finalul anului. Ambiția echipei de proiect este să documenteze poveștile viorilor și ale posesorilor lor originali pentru a le aduce la lumină experiența trăită în timp. Pornind de la acest modul, ei își propun să serializeze proiectul și să adauge la colecția HUMAN-VIOLINS noi povești ale viorilor culese în fiecare an. Un deziderat ambițios al echipei HUMAN-VIOLINS ar fi ajungerea cu proiectul în școlile de muzică și chiar la Conservator și de asemenea, fructificarea sa în scop terapeutic pentru cei care suferă de anxietate și depresie, muzica având calități curative dovedite științific. În timp, “ne-ar plăcea ca în viitor să avem posibilitatea tehnologică să recreăm ceea ce numim „muzică volumetrică”, care urmărește să păstreze sunetul exact al unei viori. Scopul nostru este să găsim forme complexe de arhivare a formelor creative de expresie pentru a facilita viitoruri complexe și echitabile.” spun reprezentanții echipei HUMAN-VIOLINS.
Echipa proiectului
Proiectul este produs de Asociația Storyscapes, în colaborare cu Noe-Fi Studios și Studioset, cu implicarea Alien Fish. În Statele Unite ale Americii a beneficiat de consultanță din partea Mixed Reality Lab USC. Echipa transdisciplinară reunește artiști vizuali, muzicieni, istorici. Conceptul și regia sunt semnate de Ioana Mischie, care a creat până în prezent filme, proiecte transmedia, webseries și proiecte VR multipremiate, selectate la peste 150 festivaluri de film din întreaga lume. Portretizând durerea ca loc de explorare neo-creativ, crede că prin artă sonoră și vizuală se poate ajunge la auto-vindecare. Vocea protagonistei este semnată de minunata actriță Cabiria Morgenstern. Direcția vizuală inedită este aleasă de Alexandru Pop (Alec Pop), 3D modelling-ul este facilitat de Valentin Mladin, muzica este semnată de Adrian Tăbăcaru, integrarea imersivă și programarea avansată este configurată de Boby Ilea și de Adrian-Marian Popoviciu, elementele de sound design sunt semnate de Ina Bozdog. Comunicarea este facilitată de Raluca Mihăilă. Echipa include consultanți transdisciplinari din țară și din afara țării. Proiectul este dezvoltat în Unreal engine.
