Numele proiectului, “Get closer”, vine din dorința de a apropia privitorul de acest microcosmos particular, de a crea o legătură, un sentiment de regăsire, venit din momentele și din experiențele descrise atât în lucrările obiect, cât și în cărți. Bucățica de lume pe care o prezint este menită unei investigații minuțioase, aceasta explicând și prezența lupelor.
Lucrările-obiect sunt suprafețe transparente (rame) distanțate de perete, pe care am lipit un detaliu din portretul fiecărui personaj. Proiectul e o invitație adresată privitorului pentru a interacționa direct cu universul meu, lupele corespondente fiecărui obiect fiind posibile intrări. Propun spre examinare aceste portrete în miniatură, precum și micile detalii și ironii regăsite în cărți.Proiectul deconstruiește amintiri si trăiri, pornit din dorința de a înfățișa o rețea personală de legături. Deconstrucția este, mai întâi, o gramatologie care se aplică nu numai asupra discursurilor, ci asupra imaginarului, înainte de a se articula în imagine. Am folosit informația ca mediu, textul (vorbele personajelor) devenind el însuși un ansamblu obiectual de semne. Pornind de la compoziții bazate pe forme geometrice elementare, am făcut aluzie la experiențele personale, cât și stările sufletești și amintirile, pentru a transmite un sentiment familiar privitorului. În acest proiect ii deconstruiesc pe prietenii mei prin lucrurile care le plac, realizând astfel niște portrete subiective. Portretele pot reprezenta persoane în moduri diferite. Ele pot fi reprezentări literale ale unei persoane sau pot reprezenta o persoană simbolic, demontând toate straturile psihologice. Fiecare strat devine un semn antropomorf, un gest, o energie suprapusă pe o structură labirintică a personalității.
Zilnic auzim foarte multe cuvinte. Cuvintele se dezvoltă în limbă, limba influențează gândurile și acțiunile noastre. În fiecare zi, oamenii sunt inundați de cuvinte scrise și vorbite, care necesită context și înţelegere, dialogul fiind realitatea cea mai obișnuită, dar și cea mai angajantă a vieții noastre. Tindem spre simplificare. Inevitabil, exprimările pompoase sunt înlocuite de unele mai simple.
Noi suntem cuvintele noastre și nimic nu ne traduce sau nu ne trădează atât de mult precum cuvintele. În ele se revarsă, în mod conştient sau inconștient, acea vastă lume care trăiește în simțurile, ideile, sentimentele, memoria și dorințele noastre. Dincolo de înțelegerea comună, elementară, pe care o găsim în dicționar, cuvântul are o semnificație particulară pentru fiecare. Știm ce este marea, dar amintirile pe care le avem despre ea, imaginea, culoarea, gustul și mirosul și un anume șir de întâmplări trăite sau visate ca posibile, fac ca percepția noastră despre mare să difere esențial.
În proiectul meu deconstruiesc amintirea și o reamenajez pentru a forma un pasaj dintr-o altă carte sau imagine, o sedimentare de înțelesuri. Prin această abordare a ideii descurajez o lectură literală a lucrării, baza proiectului meu conturându-se în jurul imaginii. Prin aducerea împreună a diverselor discuții purtate de-a lungul perioadei de cercetare, am putut crea tapiserii vizuale, toate arătând dincolo de necesitatea unei conectări pentru ceva mai profund și personal.