Noua operă din Belgrad, cu o capacitate de 1400 de locuri, este așezată în centrul orașului, la confluența râurilor Sava și Dunăre, în parcul Usce din Noul Belgrad, vizavi de cetatea Kalemegdan.
Forma dinamică a clădirii preia conceptul lui C. Parent și P. Virilio, conform căruia linia oblică incită și invită oamenii la perceperea spațiului prin mișcare. Clădirea devine astfel un spațiu viu, animat, pe care oamenii pot urca pentru a admira peisajul. Pantele au fost create pe direcția locurilor importante din împrejurimi: cetate, orașul vechi, Sava, Dunăre, muzeu, insulă, parc.
Opera are o configurație atipică, fiind deschisă publicului pe toate cele 4 laturi. Publicul are un traseu circular prin clădire (foaier – spațiu expozițional – cafenele – restaurant – sala studio), în centru fiind concentrat tot ce ține de operă: scene, săli de repetiție, ateliere, cabine, birouri, spații tehnice.
Foaierul este atașat fațadei pentru a oferi publicului perspectivă asupra parcului și orașului vechi. El este separat de volumul sălii printr-un atrium, accesul în auditoriu făcându-se pe pasarele. Pe timp de noapte, întreaga fațadă, privită din exterior, devine un spectacol, fiind animată de mișcarea oamenilor.
Portofoliu: http://issuu.com/silviafunieru/docs/portofoliu
Forma dinamică a clădirii preia conceptul lui C. Parent și P. Virilio, conform căruia linia oblică incită și invită oamenii la perceperea spațiului prin mișcare. Clădirea devine astfel un spațiu viu, animat, pe care oamenii pot urca pentru a admira peisajul. Pantele au fost create pe direcția locurilor importante din împrejurimi: cetate, orașul vechi, Sava, Dunăre, muzeu, insulă, parc.
Opera are o configurație atipică, fiind deschisă publicului pe toate cele 4 laturi. Publicul are un traseu circular prin clădire (foaier – spațiu expozițional – cafenele – restaurant – sala studio), în centru fiind concentrat tot ce ține de operă: scene, săli de repetiție, ateliere, cabine, birouri, spații tehnice.
Foaierul este atașat fațadei pentru a oferi publicului perspectivă asupra parcului și orașului vechi. El este separat de volumul sălii printr-un atrium, accesul în auditoriu făcându-se pe pasarele. Pe timp de noapte, întreaga fațadă, privită din exterior, devine un spectacol, fiind animată de mișcarea oamenilor.
Portofoliu: http://issuu.com/silviafunieru/docs/portofoliu
