Pe 2 noiembrie, de la ora 19:00, la nJoy Garden & Club din București (Șos. Mihai Bravu nr. 223) va avea loc conferința de presă de încheiere a proiectului, urmată de proiecția documentarului de călătorie My journey to Romania – Letter from Timișoara, în regia lui Florin Iepan. Filmul și-a propus să prezinte Timișoara, oamenii și poveștile sale, prin ochii norvegianulului Christoffer Balthazar, ca parte a unui exercițiu de înțelegere și de cunoaștere a celorlalți și a unui demers de promovare a multiculturalismului prin artă și tradiții, inițiat de Asociația Culturală Metropolis, în parteneriat cu ONG-ul norvegian Romers Rettigheter. Intrarea pentru public este liberă.
Punctul de pornire al filmului My journey to Romania – Letter from Timișoara l-a constituit călătoria în România întreprinsă de ziaristul și scriitorul norvegian Jahn Otto Johansen, care a fost și decorat de președintele României în 2014 pentru meritele aduse imaginii României în Norvegia prin cartea sa, România: O colecție de articole.
În film, nepotul său, Christoffer, își pune întrebarea „Este Timișoara un centru multietnic și multireligios funcțional, un model de conviețuire pentru o Europă a minorităților?” și pornește la rându-i pe urmele sale, pentre a explora România la 30 de ani după vizita bunicului, cu miza de a înțelege care este interacțiunea și contribuția la viața socială, politică, economică și culturală din prezent a principalelor etnii ce locuiesc anul acesta într-una dintre capitalele culturale ale Europei.
Gândit ca o serie de interviuri, documentarul prezintă care sunt noile realități din Timișoara, așa cum le percepe Christoffer, și aduce în discuție atât tradițiile și obiceiurile diferitelor etnii care locuiesc în orașul de pe Bega, gastronomia și meșteșugurile locale, muzica, teatrul și arta vizuală, dar și afacerile locale ale celor care s-au stabilit în Timișoara în ultimii 20-30 de ani, într-un exercițiu de conștientizare a realităților sociale curente și de acceptare a diversității.
În aceste interviuri povestesc despre Timișoara Cristian Rudik – director al Operei Române Timișoara, Răzvan și Minh Pata – patroni ai restaurantului Litle Hanoi, Luciana Friedmann – președinte al Comunității Evreilor din Timișoara, Ivonne Stoian și Tiberiu Hornung, Paul Baraka – artist plastic din grupul Baraka, Dominic Fritz – primarul Timișoarei, Sisad și Sahar – emigranți arabi, Elvisei Pisica – artist rom-transgender, Ovidiu Mihăiță - director al Teatrului Auăleu, Suada Agachi – trainer, consultant și specialist în tehnici de citire a chipului, Eduard Agachi – numerolog, Ziad el Massalmeh - președinte al Asociației Siria Liberă din Timișoara, Alim Sawfan – imamul moscheii din Timișoara, Ștefan Iordănescu - regizor, Irlo si Lux - artiști graferi, Alexandra Rigler – directorul Centrului de Proiecte al Primăriei Timișoara, Ioan Neag – director Piața Mehala și Corneliu Vaida - activist civic.
Trailer aici.
Echipa filmului este formată din: Regizor: Florin Iepan; Producător: Daniel Mitulescu; Producător executiv: Paul Ruben Grec; Director de imagine: Solomie Valentin Ștefan; Montaj: Mihai Dragolea; Prezentator și narator: Christoffer Ekenes Johansen Baltazhar; Compozitor: Ovidiu ‘’Chico’’ Ciupuliga; Copywrite și cercetare: Ștefan Kalman Bot; Director de producție: Paul Ruben Grec; Camera: Solomie Valentin Ștefan și Farkas Pataki; Sunet și montaj sunet: Pop Augustin Cosmin; Grafică: Mihai ‘’Jay’’ Mironenco; Asistent Producție: Alex Mărgineanu; Asistent camera: Vilhelem Andras-Pal; Orchestrația muzicală: Ovidiu ”Chico’’ Ciupuligă și Sebastian Blaj; Generice și animație: Mihai Dragolea și Pop Augustin Cosmin; Imagini arhivă: Mihai Dragolea; .Mixaj sunet: Pop Augustin Cosmin.
Filmul s-a aflat și în selecția festivalurilor Caravana Metropolis- cinema în aer liber în Tulcea și Filmul de Piatra în Piatra Neamț, România și în selecția Cine-Eleusis în Elefsina, Grecia.
Detalii despre proiect pe site și pe Facebook.
***
Despre Asociația Culturală Metropolis
Asociația Culturală Metropolis sprijină din anul 2011 promovarea inițiativelor din domeniul cultural, organizarea de manifestări culturale și artistice, ce au ca scop expunerea valorilor culturii și artelor românești, în special în domeniul filmului, sprijinirea producției de filme artistice, documentare sau de animație, realizate pe orice tip de suport, cu destinația de a fi proiectate direct în săli de spectacole sau de a fi difuzate în orice tip de media.
Asociația este recunoscută la nivel național și internațional și a strâns de-a lungul anilor peste 500.000 de vizitatori în cadrul proiectelor naționale Kinodiseea- Festivalul internațional de film pentru publicul tânăr, Balkanik! Arts & Culture Festival, primul festival de muzica și cultură balcanică din România, Caravana Metropolis “Cinema în aer liber”, Filme în aer liber la Constanța și Nomad Festival.
Despre Romers Rettigheter
Romers Rettigheter a fost înființată în 2013, după ce un număr tot mai mare de romi care migrează în Norvegia au simțit nevoia de a-și proteja drepturile sociale și cetățenești. Asociația lucrează cu romi norvegieni, romi care
călătoresc în Norvegia și, de asemenea, romi internaționali, urmărind și militând în mod activ împotriva urii rasiale în mass-media și internet care îi afectează pe romi. De asemenea, cooperează cu alte organizații de romi și ONG-uri din Norvegia și din Europa și participă la mai multe proiecte multinaționale. În trecut, Romers Rettigheter a mai implementat în România proiecte prin intermediul EEA Grants - Country School Project, proiect realizat în parteneriat cu Asociatia Centrul de Resurse Apollo în 2013 și scurtmetrajul “Chororo - Muzica Europei dincolo de prejudecăți”, proiect realizat în parteneriat cu Abi Foundation în 2016.
***
Proiectul cu titlul Timișoara- Capitală europeană a conviețuirii multietnice beneficiază de suma de 468548 lei finanțare nerambursabilă de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE și norvegiene.
Granturile SEE și norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă. Sunt două obiective generale: reducerea disparităților economice și sociale în Europa și consolidarea relațiilor bilaterale între statele donatoare și 15 state UE din centrul și sudul Europei și statele baltice. Cele trei state donatoare cooperează îndeaproape cu UE în baza Acordului privind Spațiul Economic European (SEE). Între 1994 și 2014, statele donatoare au contribuit cu €3,3 miliarde prin scheme consecutive de grant. Pentru perioada 2014-2021, Granturile SEE și norvegiene se ridică la €2,8 miliarde. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Punctul de pornire al filmului My journey to Romania – Letter from Timișoara l-a constituit călătoria în România întreprinsă de ziaristul și scriitorul norvegian Jahn Otto Johansen, care a fost și decorat de președintele României în 2014 pentru meritele aduse imaginii României în Norvegia prin cartea sa, România: O colecție de articole.
În film, nepotul său, Christoffer, își pune întrebarea „Este Timișoara un centru multietnic și multireligios funcțional, un model de conviețuire pentru o Europă a minorităților?” și pornește la rându-i pe urmele sale, pentre a explora România la 30 de ani după vizita bunicului, cu miza de a înțelege care este interacțiunea și contribuția la viața socială, politică, economică și culturală din prezent a principalelor etnii ce locuiesc anul acesta într-una dintre capitalele culturale ale Europei.
Gândit ca o serie de interviuri, documentarul prezintă care sunt noile realități din Timișoara, așa cum le percepe Christoffer, și aduce în discuție atât tradițiile și obiceiurile diferitelor etnii care locuiesc în orașul de pe Bega, gastronomia și meșteșugurile locale, muzica, teatrul și arta vizuală, dar și afacerile locale ale celor care s-au stabilit în Timișoara în ultimii 20-30 de ani, într-un exercițiu de conștientizare a realităților sociale curente și de acceptare a diversității.
În aceste interviuri povestesc despre Timișoara Cristian Rudik – director al Operei Române Timișoara, Răzvan și Minh Pata – patroni ai restaurantului Litle Hanoi, Luciana Friedmann – președinte al Comunității Evreilor din Timișoara, Ivonne Stoian și Tiberiu Hornung, Paul Baraka – artist plastic din grupul Baraka, Dominic Fritz – primarul Timișoarei, Sisad și Sahar – emigranți arabi, Elvisei Pisica – artist rom-transgender, Ovidiu Mihăiță - director al Teatrului Auăleu, Suada Agachi – trainer, consultant și specialist în tehnici de citire a chipului, Eduard Agachi – numerolog, Ziad el Massalmeh - președinte al Asociației Siria Liberă din Timișoara, Alim Sawfan – imamul moscheii din Timișoara, Ștefan Iordănescu - regizor, Irlo si Lux - artiști graferi, Alexandra Rigler – directorul Centrului de Proiecte al Primăriei Timișoara, Ioan Neag – director Piața Mehala și Corneliu Vaida - activist civic.
Trailer aici.
Echipa filmului este formată din: Regizor: Florin Iepan; Producător: Daniel Mitulescu; Producător executiv: Paul Ruben Grec; Director de imagine: Solomie Valentin Ștefan; Montaj: Mihai Dragolea; Prezentator și narator: Christoffer Ekenes Johansen Baltazhar; Compozitor: Ovidiu ‘’Chico’’ Ciupuliga; Copywrite și cercetare: Ștefan Kalman Bot; Director de producție: Paul Ruben Grec; Camera: Solomie Valentin Ștefan și Farkas Pataki; Sunet și montaj sunet: Pop Augustin Cosmin; Grafică: Mihai ‘’Jay’’ Mironenco; Asistent Producție: Alex Mărgineanu; Asistent camera: Vilhelem Andras-Pal; Orchestrația muzicală: Ovidiu ”Chico’’ Ciupuligă și Sebastian Blaj; Generice și animație: Mihai Dragolea și Pop Augustin Cosmin; Imagini arhivă: Mihai Dragolea; .Mixaj sunet: Pop Augustin Cosmin.
Filmul s-a aflat și în selecția festivalurilor Caravana Metropolis- cinema în aer liber în Tulcea și Filmul de Piatra în Piatra Neamț, România și în selecția Cine-Eleusis în Elefsina, Grecia.
Detalii despre proiect pe site și pe Facebook.
***
Despre Asociația Culturală Metropolis
Asociația Culturală Metropolis sprijină din anul 2011 promovarea inițiativelor din domeniul cultural, organizarea de manifestări culturale și artistice, ce au ca scop expunerea valorilor culturii și artelor românești, în special în domeniul filmului, sprijinirea producției de filme artistice, documentare sau de animație, realizate pe orice tip de suport, cu destinația de a fi proiectate direct în săli de spectacole sau de a fi difuzate în orice tip de media.
Asociația este recunoscută la nivel național și internațional și a strâns de-a lungul anilor peste 500.000 de vizitatori în cadrul proiectelor naționale Kinodiseea- Festivalul internațional de film pentru publicul tânăr, Balkanik! Arts & Culture Festival, primul festival de muzica și cultură balcanică din România, Caravana Metropolis “Cinema în aer liber”, Filme în aer liber la Constanța și Nomad Festival.
Despre Romers Rettigheter
Romers Rettigheter a fost înființată în 2013, după ce un număr tot mai mare de romi care migrează în Norvegia au simțit nevoia de a-și proteja drepturile sociale și cetățenești. Asociația lucrează cu romi norvegieni, romi care
călătoresc în Norvegia și, de asemenea, romi internaționali, urmărind și militând în mod activ împotriva urii rasiale în mass-media și internet care îi afectează pe romi. De asemenea, cooperează cu alte organizații de romi și ONG-uri din Norvegia și din Europa și participă la mai multe proiecte multinaționale. În trecut, Romers Rettigheter a mai implementat în România proiecte prin intermediul EEA Grants - Country School Project, proiect realizat în parteneriat cu Asociatia Centrul de Resurse Apollo în 2013 și scurtmetrajul “Chororo - Muzica Europei dincolo de prejudecăți”, proiect realizat în parteneriat cu Abi Foundation în 2016.
***
Proiectul cu titlul Timișoara- Capitală europeană a conviețuirii multietnice beneficiază de suma de 468548 lei finanțare nerambursabilă de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE și norvegiene.
Granturile SEE și norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă. Sunt două obiective generale: reducerea disparităților economice și sociale în Europa și consolidarea relațiilor bilaterale între statele donatoare și 15 state UE din centrul și sudul Europei și statele baltice. Cele trei state donatoare cooperează îndeaproape cu UE în baza Acordului privind Spațiul Economic European (SEE). Între 1994 și 2014, statele donatoare au contribuit cu €3,3 miliarde prin scheme consecutive de grant. Pentru perioada 2014-2021, Granturile SEE și norvegiene se ridică la €2,8 miliarde. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
