În urma documentării unui fenomen social în expansiune în România: migrația inversă către sat, explorând motivele personale și contextul care au condus la această schimbare, Patrupetrei prezintă o primă concluzie a „În căutarea paradisului pierdut” prin proiecțiile filmului documentar realizate în etapa de cercetare și vernisajul unei expoziții foto-video.
Evenimentele din București vor avea loc astfel: pe 7 noiembrie, de la ora 19:00, la Institutul Goethe (Calea Dorobanților nr. 32) - proiecția filmului documentar ce aduce în față experiențele celor care au decis să se integreze în comunitățile rurale, urmată de o sesiune de discuții cu regizorul Andrei Dudea și antropologul Alexandru Vârtej; pe 9 noiembrie, începând cu ora 19:00, la Random House (str. Vasile Lascăr, nr. 69) - vernisajul expoziției care, pe lângă materialele foto-video realizate de echipa de proiect, reunește și fotografii și povești personale ce ilustrează tranziția de la oraș la sat, proiecție și masă comunitară; pe 11 noiembrie, de la ora 19:00, la Centrul Ceh (str. Ion Ghica nr. 11), o nouă proiecție a documentarului și un Q&A cu Andrei Dudea și antropologul Bogdan Iancu. Accesul publicului la toate evenimentele este liber.
„În căutarea paradisului pierdut” și-a propus să spună o poveste contemporană despre oameni care au ales să-și reconfigureze viața, părăsind mediul urban pentru cel rural. Procesul de adaptare la acest nou context social, cultural și economic, proces care poate fi foarte diferit de la o regiune la alta, de la un sat la altul, de la o familie la alta a fost documentat în satele Șomartin (jud. Sibiu) și Jurilovca (jud. Tulcea), printr-un set de 16 interviuri și 8 filmări cu persoane care s-au stabilit în aceste sate în ultimii cinci ani. Procesul de cercetare a fost condus de către antropologii Bogdan Iancu și Alexandru Vârtej, care au colaborat cu echipa video a proiectului: regie si imagine - Andrei Dudea, sunet - Dan Dobre, montaj - Maria Bălănean.
Totodată, a fost lansată o invitație deschisă tuturor celor care au experimentat curajul schimbării și și-au dorit să împărtășească povești despre trecerea de la tumultul urban la liniștea vieții rurale.
Mărturiile celor care s-au mutat de la oraș la sat în ultimii ani sunt foarte importante pentru acest demers, întrucât reprezintă puntea între datele statistice care spun foarte puțin despre elementul uman al fenomenului și modul propriu-zis în care se desfășoară lucrurile, în teren. Astfel, au fost obținute răspunsuri la o sumedenie de întrebări - Cum se trăiește schimbarea mediului de la oraș la sat?; Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate?; Cum a decurs integrarea în noua comunitate?; Cum arăta o zi din viața acestor persoane înainte de mutare?; Cum arată o zi din viața lor acum? Atât răspunsurile, cât și fotografiile care surprind esența noilor începuturi, trimise de participanți, vor fi reunite în expoziția despre adaptare, provocări și descoperire, o colecție care ne introduce în universul rural, o arhivă de trăiri.
“Așa a început aventura noastră, cu visul altcuiva. Pensia și economiile tatei au mers spre casa din satul copilăriei lui. Nu era în insulele din Scoția, nu era în Apuseni, nu era la mare sau în Deltă, nu era nici măcar într-o zonă cât de cât cunoscută pentru vreo atracție naturală sau turism. Aveam să descoperim însă cel mai frumos asfințit pe care l-am văzut vreodată, cele mai colorate ciocănitori (ghionoaia verde), cei mai bătrâni nuci, cea mai verde luncă, cea mai adâncă și limpede fântână, cele mai înstelat cer, ploaia cea mai plăcută și zăpada cea mai curată.” - Daniela MacAllister, de trei ani la sat.
Cu ocazia vernisajului și din dorința de a aduce oamenii mai aproape și de a sărbători împreună aceste experiențe, după proiecția filmului din data de 9 noiembrie de la Random House, echipa proiectului va organiza și o masă comunitară, care va transforma evenimentul într-un spațiu de întâlnire, conversație și împărtășire. Pentru participare este necesară completarea acestui formular, aici.
Expoziția va fi deschisă până pe 17 noiembrie 2024 și va putea fi vizitată astfel: marțea și miercurea între orele 9:00 - 0:00, joia și vinerea între 9:00 - 1:00 și sâmbăta între 17:00 - 2:00.
Prin abordarea participativă, „În căutarea paradisului pierdut” își propune nu doar să investigheze fenomenul în profunzime, ci și să creeze o platformă pentru dialog și înțelegere mai profundă a schimbărilor care au loc în societatea și în mentalitatea contemporane din România.
Detalii despre proiectul În căutarea paradisului pierdut se găsesc pe pagina de Facebook dedicată.
***
În căutarea paradisului pierdut este un proiect al Happy Sheep Studio, prin brandul Patrupetrei, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național - AFCN.
Parteneri instituționali: Muzeul Țăranului Român, British Council, Institutul Goethe, Centrul Ceh, Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Evenimentele din București vor avea loc astfel: pe 7 noiembrie, de la ora 19:00, la Institutul Goethe (Calea Dorobanților nr. 32) - proiecția filmului documentar ce aduce în față experiențele celor care au decis să se integreze în comunitățile rurale, urmată de o sesiune de discuții cu regizorul Andrei Dudea și antropologul Alexandru Vârtej; pe 9 noiembrie, începând cu ora 19:00, la Random House (str. Vasile Lascăr, nr. 69) - vernisajul expoziției care, pe lângă materialele foto-video realizate de echipa de proiect, reunește și fotografii și povești personale ce ilustrează tranziția de la oraș la sat, proiecție și masă comunitară; pe 11 noiembrie, de la ora 19:00, la Centrul Ceh (str. Ion Ghica nr. 11), o nouă proiecție a documentarului și un Q&A cu Andrei Dudea și antropologul Bogdan Iancu. Accesul publicului la toate evenimentele este liber.
„În căutarea paradisului pierdut” și-a propus să spună o poveste contemporană despre oameni care au ales să-și reconfigureze viața, părăsind mediul urban pentru cel rural. Procesul de adaptare la acest nou context social, cultural și economic, proces care poate fi foarte diferit de la o regiune la alta, de la un sat la altul, de la o familie la alta a fost documentat în satele Șomartin (jud. Sibiu) și Jurilovca (jud. Tulcea), printr-un set de 16 interviuri și 8 filmări cu persoane care s-au stabilit în aceste sate în ultimii cinci ani. Procesul de cercetare a fost condus de către antropologii Bogdan Iancu și Alexandru Vârtej, care au colaborat cu echipa video a proiectului: regie si imagine - Andrei Dudea, sunet - Dan Dobre, montaj - Maria Bălănean.
Totodată, a fost lansată o invitație deschisă tuturor celor care au experimentat curajul schimbării și și-au dorit să împărtășească povești despre trecerea de la tumultul urban la liniștea vieții rurale.
Mărturiile celor care s-au mutat de la oraș la sat în ultimii ani sunt foarte importante pentru acest demers, întrucât reprezintă puntea între datele statistice care spun foarte puțin despre elementul uman al fenomenului și modul propriu-zis în care se desfășoară lucrurile, în teren. Astfel, au fost obținute răspunsuri la o sumedenie de întrebări - Cum se trăiește schimbarea mediului de la oraș la sat?; Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate?; Cum a decurs integrarea în noua comunitate?; Cum arăta o zi din viața acestor persoane înainte de mutare?; Cum arată o zi din viața lor acum? Atât răspunsurile, cât și fotografiile care surprind esența noilor începuturi, trimise de participanți, vor fi reunite în expoziția despre adaptare, provocări și descoperire, o colecție care ne introduce în universul rural, o arhivă de trăiri.
“Așa a început aventura noastră, cu visul altcuiva. Pensia și economiile tatei au mers spre casa din satul copilăriei lui. Nu era în insulele din Scoția, nu era în Apuseni, nu era la mare sau în Deltă, nu era nici măcar într-o zonă cât de cât cunoscută pentru vreo atracție naturală sau turism. Aveam să descoperim însă cel mai frumos asfințit pe care l-am văzut vreodată, cele mai colorate ciocănitori (ghionoaia verde), cei mai bătrâni nuci, cea mai verde luncă, cea mai adâncă și limpede fântână, cele mai înstelat cer, ploaia cea mai plăcută și zăpada cea mai curată.” - Daniela MacAllister, de trei ani la sat.
Cu ocazia vernisajului și din dorința de a aduce oamenii mai aproape și de a sărbători împreună aceste experiențe, după proiecția filmului din data de 9 noiembrie de la Random House, echipa proiectului va organiza și o masă comunitară, care va transforma evenimentul într-un spațiu de întâlnire, conversație și împărtășire. Pentru participare este necesară completarea acestui formular, aici.
Expoziția va fi deschisă până pe 17 noiembrie 2024 și va putea fi vizitată astfel: marțea și miercurea între orele 9:00 - 0:00, joia și vinerea între 9:00 - 1:00 și sâmbăta între 17:00 - 2:00.
Prin abordarea participativă, „În căutarea paradisului pierdut” își propune nu doar să investigheze fenomenul în profunzime, ci și să creeze o platformă pentru dialog și înțelegere mai profundă a schimbărilor care au loc în societatea și în mentalitatea contemporane din România.
Detalii despre proiectul În căutarea paradisului pierdut se găsesc pe pagina de Facebook dedicată.
***
În căutarea paradisului pierdut este un proiect al Happy Sheep Studio, prin brandul Patrupetrei, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național - AFCN.
Parteneri instituționali: Muzeul Țăranului Român, British Council, Institutul Goethe, Centrul Ceh, Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
