Anul acesta, cineclubul Film Menu revine cu un nou program de filme curatoriate și moderate de către redactorii revistei.
Organizată de studenții Facultății de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), revista Film Menu își propune să ofere o platformă cu ajutorul căreia viitori cineaști și critici de film să-și împărtășească ideile cu un public larg de cititori pasionați de cinema.
Cineclubul va avea loc săptămânal, în fiecare sâmbătă la Sala Cinema a UNATC, cu intrare liberă. În fiecare lună va avea loc și o proiecție specială la Cinemateca Eforie, contra cost, conform tarifelor cinematecii.
Fiecare proiecție este moderată de doi membri ai redacției, care invită publicul la un dialog pornind de la filmul vizionat. Aceste discuții au ca scop contextualizarea filmelor – se va discuta despre perioada în care a fost produs filmul, despre procesul de filmare, despre autorii filmelor, despre receptarea acestora la momentul lansării sau în peisajul contemporan. Publicul este invitat să-și împărtășească impresiile despre film, interpretările personale, experiențe cinefile și orice alte observații.
Programul complet pentru luna ianuarie:
Koyaanisqatsi (1982, r. Godfrey Reggio)
sâmbătă, 13 ianuarie, ora 18, moderat de Ștefan Ristea și Dora Gherman
Proiecția va avea loc la Sala Cinema din UNATC, iar intrarea va fi liberă
Experimental, non-narativ, hipnotic– acestea sunt doar câteva din cuvintele care pot descrie primul film din trilogia Qatsi, axată pe diferite aspecte ale relației dintre oameni, natură și tehnologie. Poemul vizual „Koyaanisqatsi” nu conține dialog sau voice over: tonul său este stabilit de juxtapunerea imaginilor și muzicii. Motivându-și decizia într-un interviu, regizorul Godfrey Reggio afirma: „Koyaanisqatsi este, până la urmă, un obiect animat, un obiect în timp în mișcare, al cărui sens este la latitudinea privitorului. Arta nu are sens intrinsec. Aceasta este puterea sa, misterul său și, prin urmare, atracția sa. Arta este gratuită. Stimulează privitorul să-și introducă propriul sens, propria valoare.”
Primit cu entuziasm la momentul lansării, Koyaanisqatsi a devenit un film cult datorită aspectelor sale radicale care oferea o experiență de vizionare unică în peisajul cinematografic american al anilor ‘80. În 2000, filmul a fost selectat pentru conservare în Registrul Național de Film al Statelor Unite de către Biblioteca Congresului pentru „importanța sa din punct de vedere cultural, estetic sau istoric”.
Mai multe detalii aici.
Indecent Desires (1968, r. Doris Wishman)
sâmbătă, 20 ianuarie, ora 18, moderat de Alessia Borangic și Iulia Necșulescu
Proiecția va avea loc la Sala Cinema din UNATC, iar intrarea va fi liberă
Situat la intersecția dintre suprarealism și sexploitation, filmul urmărește povestea unui bărbat, Zeb (Michael Alaimo), în timp ce descoperă o păpușă și un inel cu puteri voodoo într-un coș de gunoi, permițându-i să controleze senzațiile trăite de Ann (Sharon Kent). Pe măsură ce impulsurile depravate ale bărbatului îi controlează corpul, Ann devine convinsă că și-a pierdut mințile.
În Statele Unite ale Americii, anii ‘60 au adus o atitudine mai permisivă în ceea ce privește reprezentările sexualității și a violenței în cinema, dând naștere unor noi tipuri de filme, cunoscute sub termenul umbrelă de exploitation. Dintre acestea, subgenul sexploitation reprezintă precursorul filmelor explicit pornografice, fiind produse rapid și pe bani puțini, pentru a fi proiectate în cinematografele urbane de tip grindhouse.
Doris Wishman a avut o carieră prolifică de filme sexploitation, realizând 30 de filme de-a lungul carierei sale. Deși a fost în mare parte trecută cu vederea de analiza critică și culturală, lucrările lui Wishman s-au bucurat de o atenție sporită în literatura feministă recentă. Filme ca Indecent Desires arată preocuparea cineastei pentru probleme sociale, demonstrând caracterul subversiv pe care filmografia sa îl ocupă în cadrul unui subgen dominat de reprezentări patriarhale ale sexualității feminine.
Mai multe detalii aici.
Astă seară dansăm în familie (1972, r. Geo Saizescu)
joi, 25 ianuarie, ora 19, moderat de Lorena Neacșu și Dora Gherman
Proiecția va avea loc la Cinemateca Eforie, iar intrarea va fi contra cost
Filmul urmărește aventurile amoroase ale unor logodnici de profesie– T. Temistocle (Dem Rădulescu) și Alecu A. Alecu (Sebastian Papaiani), care circulă prin ţară în căutarea unor noi victime. Fiecare episod comic corespunde unui personaj feminin, pe care cei doi protagoniști încearcă s-o seducă.
Astă seară dansăm în familie rămâne una dintre cele mai cunoscute comedii ale cineastului Geo Saizescu, atât prin succesul de care s-a bucurat inițial, cât și în urma redifuzărilor constante în cadrul mai multor posturi de televiziune.
Având în vedere popularitatea crescândă pe care comediile românești le-au căpătat în ultimii ani (denumite „Noul Val Comercial”), filmografia lui Saizescu poate contribui la discuțiile generate în rândul publicului și al criticii de film, trasând o perspectivă istorică asupra evoluției genului în peisajul cinematografic local.
Mai multe detalii aici.
.jpg)
Kwaidan (1965, r. Masaki Kobayashi)
sâmbătă, 27 ianuarie, ora 18, moderat de Dalesia Cozorici, Marco Manolescu
Proiecția va avea loc la Sala Cinema din UNATC, iar intrarea va fi liberă
Denumit după cuvântul japonez arhaic „kaidan” care înseamnă „poveste cu fantome”, filmul reprezintă o antologie a patru basme populare, adaptate după colecțiile de folclor japonez ale scriitorului Lafcadio Hearn. Un samurai sărac se căsătorește pentru bani cu rezultate tragice. Un bărbat blocat într-un viscol este salvat de Yuki Fecioara Zăpezii, însă descoperă că salvarea lui are un preț. Muzicianul orb Hoichi este forțat să cânte în fața unui public de fantome. Un autor relatează povestea unui samurai care vede reflecția unui alt războinic în ceașca lui de ceai.
După mai bine de un deceniu în care a regizat drame politice sobre și filme de epocă preocupate de probleme sociale, marele regizor japonez Masaki Kobayashi a trecut la un registru de folk horror pentru acest cvartet de povestiri. Cu ajutorul unor decoruri suprarealiste pline de culoare și o imagine vibrantă, aceste povești meticulos stilizate au captivat numeroase generații de spectatori prin fricile existențiale pe care le evocă.
Mai multe detalii aici.
Sala Cinema se află în cadrul UNATC, pe str. Matei Voievod, nr 75-77, sector 2, București. Intrarea la proiecțiile din Sala Cinema este liberă pentru toată lumea, inclusiv persoanele care nu sunt studenți UNATC. Mai jos se află o hartă orientativă făcută de colegul nostru Vlad Cocieru, pentru a facilita accesul celor care vor vizita pentru prima oară Sala Cinema.
Cinemateca Eforie se află pe str. Strada Eforie 2, sector 3, București. Intrarea este contra cost, conform tarifelor Cinematecii:
- Bilet întreg: 10 lei
- Bilet redus (elevi, studenți, pensionari): 5 lei
- Bilet redus pentru studenții facultăților cu profil cinematografic sau similar: 3 lei
- Persoane cu dizabilități/nevoi speciale: 0 lei
Biletele cu tarif întreg pot fi achiziționate și online, de pe platforma Eventbook.
Pentru mai multe detalii puteți consulta blogul, dar și rețelele social media:
- Facebook / Instagram / Tik Tok
Organizată de studenții Facultății de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC), revista Film Menu își propune să ofere o platformă cu ajutorul căreia viitori cineaști și critici de film să-și împărtășească ideile cu un public larg de cititori pasionați de cinema.
Cineclubul va avea loc săptămânal, în fiecare sâmbătă la Sala Cinema a UNATC, cu intrare liberă. În fiecare lună va avea loc și o proiecție specială la Cinemateca Eforie, contra cost, conform tarifelor cinematecii.
Fiecare proiecție este moderată de doi membri ai redacției, care invită publicul la un dialog pornind de la filmul vizionat. Aceste discuții au ca scop contextualizarea filmelor – se va discuta despre perioada în care a fost produs filmul, despre procesul de filmare, despre autorii filmelor, despre receptarea acestora la momentul lansării sau în peisajul contemporan. Publicul este invitat să-și împărtășească impresiile despre film, interpretările personale, experiențe cinefile și orice alte observații.
Programul complet pentru luna ianuarie:
Proiecția va avea loc la Sala Cinema din UNATC, iar intrarea va fi liberă
Experimental, non-narativ, hipnotic– acestea sunt doar câteva din cuvintele care pot descrie primul film din trilogia Qatsi, axată pe diferite aspecte ale relației dintre oameni, natură și tehnologie. Poemul vizual „Koyaanisqatsi” nu conține dialog sau voice over: tonul său este stabilit de juxtapunerea imaginilor și muzicii. Motivându-și decizia într-un interviu, regizorul Godfrey Reggio afirma: „Koyaanisqatsi este, până la urmă, un obiect animat, un obiect în timp în mișcare, al cărui sens este la latitudinea privitorului. Arta nu are sens intrinsec. Aceasta este puterea sa, misterul său și, prin urmare, atracția sa. Arta este gratuită. Stimulează privitorul să-și introducă propriul sens, propria valoare.”
Primit cu entuziasm la momentul lansării, Koyaanisqatsi a devenit un film cult datorită aspectelor sale radicale care oferea o experiență de vizionare unică în peisajul cinematografic american al anilor ‘80. În 2000, filmul a fost selectat pentru conservare în Registrul Național de Film al Statelor Unite de către Biblioteca Congresului pentru „importanța sa din punct de vedere cultural, estetic sau istoric”.
Mai multe detalii aici.
Proiecția va avea loc la Sala Cinema din UNATC, iar intrarea va fi liberă
Situat la intersecția dintre suprarealism și sexploitation, filmul urmărește povestea unui bărbat, Zeb (Michael Alaimo), în timp ce descoperă o păpușă și un inel cu puteri voodoo într-un coș de gunoi, permițându-i să controleze senzațiile trăite de Ann (Sharon Kent). Pe măsură ce impulsurile depravate ale bărbatului îi controlează corpul, Ann devine convinsă că și-a pierdut mințile.
În Statele Unite ale Americii, anii ‘60 au adus o atitudine mai permisivă în ceea ce privește reprezentările sexualității și a violenței în cinema, dând naștere unor noi tipuri de filme, cunoscute sub termenul umbrelă de exploitation. Dintre acestea, subgenul sexploitation reprezintă precursorul filmelor explicit pornografice, fiind produse rapid și pe bani puțini, pentru a fi proiectate în cinematografele urbane de tip grindhouse.
Doris Wishman a avut o carieră prolifică de filme sexploitation, realizând 30 de filme de-a lungul carierei sale. Deși a fost în mare parte trecută cu vederea de analiza critică și culturală, lucrările lui Wishman s-au bucurat de o atenție sporită în literatura feministă recentă. Filme ca Indecent Desires arată preocuparea cineastei pentru probleme sociale, demonstrând caracterul subversiv pe care filmografia sa îl ocupă în cadrul unui subgen dominat de reprezentări patriarhale ale sexualității feminine.
Mai multe detalii aici.
Proiecția va avea loc la Cinemateca Eforie, iar intrarea va fi contra cost
Filmul urmărește aventurile amoroase ale unor logodnici de profesie– T. Temistocle (Dem Rădulescu) și Alecu A. Alecu (Sebastian Papaiani), care circulă prin ţară în căutarea unor noi victime. Fiecare episod comic corespunde unui personaj feminin, pe care cei doi protagoniști încearcă s-o seducă.
Astă seară dansăm în familie rămâne una dintre cele mai cunoscute comedii ale cineastului Geo Saizescu, atât prin succesul de care s-a bucurat inițial, cât și în urma redifuzărilor constante în cadrul mai multor posturi de televiziune.
Având în vedere popularitatea crescândă pe care comediile românești le-au căpătat în ultimii ani (denumite „Noul Val Comercial”), filmografia lui Saizescu poate contribui la discuțiile generate în rândul publicului și al criticii de film, trasând o perspectivă istorică asupra evoluției genului în peisajul cinematografic local.
Mai multe detalii aici.
Proiecția va avea loc la Sala Cinema din UNATC, iar intrarea va fi liberă
Denumit după cuvântul japonez arhaic „kaidan” care înseamnă „poveste cu fantome”, filmul reprezintă o antologie a patru basme populare, adaptate după colecțiile de folclor japonez ale scriitorului Lafcadio Hearn. Un samurai sărac se căsătorește pentru bani cu rezultate tragice. Un bărbat blocat într-un viscol este salvat de Yuki Fecioara Zăpezii, însă descoperă că salvarea lui are un preț. Muzicianul orb Hoichi este forțat să cânte în fața unui public de fantome. Un autor relatează povestea unui samurai care vede reflecția unui alt războinic în ceașca lui de ceai.
După mai bine de un deceniu în care a regizat drame politice sobre și filme de epocă preocupate de probleme sociale, marele regizor japonez Masaki Kobayashi a trecut la un registru de folk horror pentru acest cvartet de povestiri. Cu ajutorul unor decoruri suprarealiste pline de culoare și o imagine vibrantă, aceste povești meticulos stilizate au captivat numeroase generații de spectatori prin fricile existențiale pe care le evocă.
Mai multe detalii aici.
Sala Cinema se află în cadrul UNATC, pe str. Matei Voievod, nr 75-77, sector 2, București. Intrarea la proiecțiile din Sala Cinema este liberă pentru toată lumea, inclusiv persoanele care nu sunt studenți UNATC. Mai jos se află o hartă orientativă făcută de colegul nostru Vlad Cocieru, pentru a facilita accesul celor care vor vizita pentru prima oară Sala Cinema.
Cinemateca Eforie se află pe str. Strada Eforie 2, sector 3, București. Intrarea este contra cost, conform tarifelor Cinematecii:
- Bilet întreg: 10 lei
- Bilet redus (elevi, studenți, pensionari): 5 lei
- Bilet redus pentru studenții facultăților cu profil cinematografic sau similar: 3 lei
- Persoane cu dizabilități/nevoi speciale: 0 lei
Biletele cu tarif întreg pot fi achiziționate și online, de pe platforma Eventbook.
Pentru mai multe detalii puteți consulta blogul, dar și rețelele social media:
- Facebook / Instagram / Tik Tok
