Fuziune între cercetarea artistică și cea științifică și propunând o redescoperire a naturii bazată pe premise conceptuale, expoziția Wind in My Pages, realizată de Alexandru-Claudiu Maxim și curatoriată de Ioana Marinescu, marchează încheierea proiectului „Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate”, derulat anul acesta de Asociația ARCHÉ și Asociația Peisagiștilor din România (AsoP București). Având vernisajul pe 2 noiembrie, începând cu ora 12:00, la Muzeul Municipal Călărași (str. 1 Decembrie 1918, nr. 3 - 5), expoziția surprinde relația dintre vânt, arbori și creație, îmbinând viziunea artistică personală cu dimensiunea științifică oferită de o echipă interdisciplinară de specialiști.
Expoziția prezintă o selecție de lucrări realizate între 2019 și 2024, începând cu experiența inițială inspirată de nucul de la fereastra artistului și continuând cu abordarea extinsă a mai multor arbori din Parcul Kiseleff. Această diversitate temporală reflectă evoluția artistică a lui Alexandru-Claudiu Maxim, evidențiind impactul interacțiunii cu natura asupra creației sale și marcând o maturizare a tematicii, de la o abordare romantică, centrată pe comuniunea solitară dintre om și natură, către o explorare mai amplă a relațiilor dintre arbori și mediul urban. Parcul devine un nou spațiu de experimentare, în care artistul se concentrează pe un întreg ecosistem, fiecare element având propria istorie și interacțiune cu orașul. În acest nou cadru, artistul introduce o dimensiune științifică, integrând în lucrările sale scanarea 3D, cartografierea precisă, scanări 3D LiDAR și rezultatele adunate în cadrul școlii de vară Agora Kiseleff pentru Registrul Verde. Astfel, lucrările capătă un strat suplimentar de informație, oferind o imagine mai amplă asupra relației dintre natură și oraș.
„Lucrările expuse surprind relația subtilă și fragilă dintre arbore, vânt, sensibilitatea și dorința artistului. Astfel, desenele rezultate sunt generate prin alegerea unor arbori, la care artistul fixează un instrument pentru desenat. Crengile mișcate de vânt lasă urme pe hârtie – linii și puncte care măsoară și documentează forța mișcării. Dacă se formează linii, vântul a fost puternic, iar crengile au dansat energic pe suprafața lucrării. Dacă apar doar puncte sau pete, mișcarea a fost minimă, aproape absentă. Prin această abordare, arta devine o măsurare a timpului și o redare a mișcării, iar natura nu este doar o sursă de inspirație, ci o parteneră de creație. Fiecare lucrare surprinde astfel efemeritatea momentului, captând nu doar mișcarea fizică, ci și o stare, un ritm interior al naturii.” - Ioana Marinescu, cuatorarea expoziției.
Proiectul Agora Kiseleff a reunit o echipă transdisciplinară formată din angajați ai administrației publice, specialiști din diverse domenii (peisagiști, arhitecți, ingineri etc.), tineri profesioniști, studenți și membri ai grupurilor de inițiativă civică, care a demarat o serie semnificativă de procese tehnologice și documentare. Cercetările amănunțite și scanările Parcului Kiseleff au oferit date și informații valoroase, care s-au constituit într-una din sursele de inspirație pentru Alexandru-Claudiu Maxim, care le-a integrat în demersul său creativ, realizând astfel propriul său exemplu de bune practici, în care arta și știința se susțin reciproc. Alexandru-Claudiu Maxim este un artist vizual și editor video atras de absurd, ironie sau alte emoții puternice care îl provoacă în acest nivel de densitate numit generic “uman”. Lucrările sale vorbesc în general despre trei aspecte principale: imposibilitatea evitării morții și cum devine din ce în ce mai puțin relevant subiectul în imaginarul contemporan, deși în această privință nu s-au schimbat decât idealuri; trecerea timpului și alegerea de a-l trăi între zgomot sau liniște, abundență sau nimic, fiecare dintre aceste concepte având propriile reprezentări și inter- dansuri; iubirea ca o formă de a fi prezent constant.
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.
Muzeul Municipal Călărași funcționează în clădirea fostei primării a orașului Călărași, un imobil construit în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. De la 1 ianuarie 1888 până la începutul anului 2013, a fost folosit ca Palat Comunal, Primărie, Sfat Popular, Bibliotecă și din nou Primărie. Din 19 septembrie 2014 a fost inaugurat ca sediu al Muzeului Municipal. La începutul colecției, aceasta era formată predominant din obiectele puse la dispoziție gratuit de domnul Florin Rădulescu. Din 2014 și până în prezent, colecția s-a extins cu obiecte și artefacte provenită din donațiile călărășenilor și a vizitatorilor de pretutindeni. Muzeul Municipal Călărași este un exemplu de bune practici în ce privește parteneriatul public - privat. De-a lungul timpului, atenția călărășenilor a fost menținută și prin expoziții temporare organizate în colaborare cu Muzeul Național Militar, Muzeul Civilizației Gumelnița sau Muzeul Ororilor Comunismului în România.
***
https://www.facebook.com/MuzeulMunicipalCalarasi/
https://muzeu.primariacalarasi.ro/
„Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate” este un proiect cultural implementat de Asociația ARCHÉ și Asociația Peisagiștilor din România (AsoP București), prin proiectul „Registru Verde pentru Parcul Kiseleff | Registru Verde pentru România” (RVPK) selectat în cadrul#RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare, dezvoltat în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului și Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, cu sprijinul Grupului de Iniţiativă Civică Cişmigiu, Rețelei EPLUG (European Platform for Urban Greening), Fundației WorldSkills Romania, Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești, Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Ordinului Arhitecților din România și Uniunii Arhitecților din România.
„Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Expoziția prezintă o selecție de lucrări realizate între 2019 și 2024, începând cu experiența inițială inspirată de nucul de la fereastra artistului și continuând cu abordarea extinsă a mai multor arbori din Parcul Kiseleff. Această diversitate temporală reflectă evoluția artistică a lui Alexandru-Claudiu Maxim, evidențiind impactul interacțiunii cu natura asupra creației sale și marcând o maturizare a tematicii, de la o abordare romantică, centrată pe comuniunea solitară dintre om și natură, către o explorare mai amplă a relațiilor dintre arbori și mediul urban. Parcul devine un nou spațiu de experimentare, în care artistul se concentrează pe un întreg ecosistem, fiecare element având propria istorie și interacțiune cu orașul. În acest nou cadru, artistul introduce o dimensiune științifică, integrând în lucrările sale scanarea 3D, cartografierea precisă, scanări 3D LiDAR și rezultatele adunate în cadrul școlii de vară Agora Kiseleff pentru Registrul Verde. Astfel, lucrările capătă un strat suplimentar de informație, oferind o imagine mai amplă asupra relației dintre natură și oraș.
„Lucrările expuse surprind relația subtilă și fragilă dintre arbore, vânt, sensibilitatea și dorința artistului. Astfel, desenele rezultate sunt generate prin alegerea unor arbori, la care artistul fixează un instrument pentru desenat. Crengile mișcate de vânt lasă urme pe hârtie – linii și puncte care măsoară și documentează forța mișcării. Dacă se formează linii, vântul a fost puternic, iar crengile au dansat energic pe suprafața lucrării. Dacă apar doar puncte sau pete, mișcarea a fost minimă, aproape absentă. Prin această abordare, arta devine o măsurare a timpului și o redare a mișcării, iar natura nu este doar o sursă de inspirație, ci o parteneră de creație. Fiecare lucrare surprinde astfel efemeritatea momentului, captând nu doar mișcarea fizică, ci și o stare, un ritm interior al naturii.” - Ioana Marinescu, cuatorarea expoziției.
Proiectul Agora Kiseleff a reunit o echipă transdisciplinară formată din angajați ai administrației publice, specialiști din diverse domenii (peisagiști, arhitecți, ingineri etc.), tineri profesioniști, studenți și membri ai grupurilor de inițiativă civică, care a demarat o serie semnificativă de procese tehnologice și documentare. Cercetările amănunțite și scanările Parcului Kiseleff au oferit date și informații valoroase, care s-au constituit într-una din sursele de inspirație pentru Alexandru-Claudiu Maxim, care le-a integrat în demersul său creativ, realizând astfel propriul său exemplu de bune practici, în care arta și știința se susțin reciproc. Alexandru-Claudiu Maxim este un artist vizual și editor video atras de absurd, ironie sau alte emoții puternice care îl provoacă în acest nivel de densitate numit generic “uman”. Lucrările sale vorbesc în general despre trei aspecte principale: imposibilitatea evitării morții și cum devine din ce în ce mai puțin relevant subiectul în imaginarul contemporan, deși în această privință nu s-au schimbat decât idealuri; trecerea timpului și alegerea de a-l trăi între zgomot sau liniște, abundență sau nimic, fiecare dintre aceste concepte având propriile reprezentări și inter- dansuri; iubirea ca o formă de a fi prezent constant.
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.
Muzeul Municipal Călărași funcționează în clădirea fostei primării a orașului Călărași, un imobil construit în anii 1886-1887 după planurile arhitectului Ion Socolescu. De la 1 ianuarie 1888 până la începutul anului 2013, a fost folosit ca Palat Comunal, Primărie, Sfat Popular, Bibliotecă și din nou Primărie. Din 19 septembrie 2014 a fost inaugurat ca sediu al Muzeului Municipal. La începutul colecției, aceasta era formată predominant din obiectele puse la dispoziție gratuit de domnul Florin Rădulescu. Din 2014 și până în prezent, colecția s-a extins cu obiecte și artefacte provenită din donațiile călărășenilor și a vizitatorilor de pretutindeni. Muzeul Municipal Călărași este un exemplu de bune practici în ce privește parteneriatul public - privat. De-a lungul timpului, atenția călărășenilor a fost menținută și prin expoziții temporare organizate în colaborare cu Muzeul Național Militar, Muzeul Civilizației Gumelnița sau Muzeul Ororilor Comunismului în România.
***
https://www.facebook.com/MuzeulMunicipalCalarasi/
https://muzeu.primariacalarasi.ro/
„Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate” este un proiect cultural implementat de Asociația ARCHÉ și Asociația Peisagiștilor din România (AsoP București), prin proiectul „Registru Verde pentru Parcul Kiseleff | Registru Verde pentru România” (RVPK) selectat în cadrul#RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare, dezvoltat în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului și Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, cu sprijinul Grupului de Iniţiativă Civică Cişmigiu, Rețelei EPLUG (European Platform for Urban Greening), Fundației WorldSkills Romania, Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești, Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Ordinului Arhitecților din România și Uniunii Arhitecților din România.
„Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
