În pregătirea Festivităţii de Premiere Gala Societăţii Civile 2023, The Institute a stat de vorbă cu o parte dintre Juraţii GSC aflaţi la prima experienţă de jurizare în cadrul competiţiei. Interviurile vorbesc despre societatea civilă şi implicarea civică, despre colaborare şi dialog şi despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.
Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos un interviu cu Andreea Pavel, Jurnalist de investigații.
Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?
E pentru prima dată când fac parte dintr-un juriu și, având în vedere numărul mare de proiecte înscrise la categoria unde am jurizat, dar și calitatea lor, abia acum înțeleg vorbele juraților când eu eram pe partea cealaltă a concursului: ”A fost foarte greu de jurizat”. Niciodată nu înțelegeam de ce este atât de greu, de fapt CE este atât de greu de jurizat? Ei, iată, este. Am fost nevoită să departajez, să diferențiez proiecte în care voluntarii erau la fel de mult implicați, eficacitatea proiectelor similară, impactul lor la fel. Au ajutat mult, însă criteriile stabilite înaintea jurizării. Cel mai greu am dus teama că pot face o nedreptate. La finalul jurizării am rămas, însă, cu o stare de bine, de foarte bine. Pentru că atât timp cât vor exista voluntari implicați, dedicați și/sau inițiatori ai unor proiecte precum cele pe care le-am jurizat mai avem încă multe șanse. Și noi, și societatea noastră, și viitorul nostru.
Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?
Au existat multe proiecte în zona de social pur, spre exemplu ajutorarea bătrânilor, copiilor vulnerabili, mobilizări și voluntari în zona asta de ajutor imediat. Departe de mine intenția de a minimiza importanța acestui gen de ajutor, însă domeniul în care trebuie investit masiv pentru a produce schimbări decisive în societate este, evident: educația, educația, educația și tot ce ține de tehnologie, conectare la informație și mutat cât mai mult din societate în secolul XXI în care trăim. Altfel, n-avem nicio șansă reală de schimbare, iar ajutoarele pe care le dăm acum, mâine sau de Crăciun rămân mari bucurii, dar limitate în timp și efecte.
Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?
În cele mai multe cazuri nu se naște, ci te naști tu cu ea. O simți, te împinge, te forțează să te gândești la ea, te macină. Oamenii care simt asta sunt cei care, apoi, prin exemplul personal, cultivă în ceilalți sentimentul de responsabilitate, nevoia de implicare. Oamenii au, în general, nevoie de șoc emoțional pentru a se implica. Din păcate, astăzi, din cauza sentimentului de dezamăgire cruntă față de clasa politică în urma tragediilor care ne-au șocat și mișcat din loc, care ne-au făcut să reacționăm, șocul trebuie să fie din ce în ce mai mare, mai scandalos, mai crunt, pentru ca societatea să reacționeze. Dintr-un punct de vedere, poate frica de extremismul care dospește în toate segmentele societății, ăsta ar putea fi șocul care să ne determine să ne protejăm reciproc. Din alt punct de vedere, oamenii vor reacționa mereu la cel de lângă el. Eu rămân optimistă și cred cu tărie în empatie și bunătatea care uneori lâncezește, dar știu sigur că există în majoritatea covârșitoare a oamenilor.
Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?
Empatia. Empatia coagulează orice, până și cele mai eterogene și diferite grupuri. Empatia a unit jurnaliști, politicieni, ONG-uri, oameni simpli, corporatiști, oameni săraci, oameni de afaceri, oameni fără studii, academicieni, copii, bătrâni, absolut toată societatea în momente-cheie, în momentul tragediilor. Nu socotim agenții ruși sau conspiraționiștii, ei fie fac alte agende, nu pe a comunității la care ne referim, fie, în multe cazuri, au nevoie de terapie și/sau tratament psihiatric. Deci, cum spuneam, empatia a unit societatea și atunci sentimentul a fost teribil de optimist și plăcut, când am funcționat ca un tot. Din păcate, sentimentul a trecut, dezbinarea s-a reinstalat în locul ei preferat, în inima societății, și ne-am întors la ale noastre. Fie pentru că pericolul trecuse, fie că am fost dezamăgiți.
Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de această nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?
Tot spre tineri. Pentru că din tânăr în tânăr până la cel din urmă tânăr doar așa poți construi următoarea generație. Imaginați-vă tinerii asemenea unor cărămizi pe care le așezi una peste alta, iar în interiorul zidurilor sunt toate celelalte categorii, protejate. Așa văd viitorul, doar că pentru asta este nevoie de mult, foarte mult, ca să ai din ce să ridici ziduri. Noi suntem în momentul în care am dat la export toată cărămida și ne uităm în jur să vedem de unde și cu ce putem să încropim un adăpost, ca să nu ne prindă iarna descoperiți. Sunt însă optimistă. Și cred că pe baricade vor rămâne suficient de mulți tineri care iubesc locurile astea, au multă răbdare și toleranță ridicată la nepotisme, corupție și nedreptăți astfel încât să strângă din dinți și să construiască. Să fie jurnaliști, magistrați, medici, profesori, IT-iști și tot ce mai avem nevoie ca să terminăm zidurile despre care vorbeam. Și tot așa, din generație în generație până la cea din urmă generație.
Andreea Pavel a fost parte din juriul secţiunii Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor, secţiune susţinută de Helinick.
Câştigătorii ediţiei cu numarul 21 se vor afla în cadrul Festivităţii de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.
***
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România
O campanie: Gavrilă&Asociaţii
Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos un interviu cu Andreea Pavel, Jurnalist de investigații.
Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?
E pentru prima dată când fac parte dintr-un juriu și, având în vedere numărul mare de proiecte înscrise la categoria unde am jurizat, dar și calitatea lor, abia acum înțeleg vorbele juraților când eu eram pe partea cealaltă a concursului: ”A fost foarte greu de jurizat”. Niciodată nu înțelegeam de ce este atât de greu, de fapt CE este atât de greu de jurizat? Ei, iată, este. Am fost nevoită să departajez, să diferențiez proiecte în care voluntarii erau la fel de mult implicați, eficacitatea proiectelor similară, impactul lor la fel. Au ajutat mult, însă criteriile stabilite înaintea jurizării. Cel mai greu am dus teama că pot face o nedreptate. La finalul jurizării am rămas, însă, cu o stare de bine, de foarte bine. Pentru că atât timp cât vor exista voluntari implicați, dedicați și/sau inițiatori ai unor proiecte precum cele pe care le-am jurizat mai avem încă multe șanse. Și noi, și societatea noastră, și viitorul nostru.
Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?
Au existat multe proiecte în zona de social pur, spre exemplu ajutorarea bătrânilor, copiilor vulnerabili, mobilizări și voluntari în zona asta de ajutor imediat. Departe de mine intenția de a minimiza importanța acestui gen de ajutor, însă domeniul în care trebuie investit masiv pentru a produce schimbări decisive în societate este, evident: educația, educația, educația și tot ce ține de tehnologie, conectare la informație și mutat cât mai mult din societate în secolul XXI în care trăim. Altfel, n-avem nicio șansă reală de schimbare, iar ajutoarele pe care le dăm acum, mâine sau de Crăciun rămân mari bucurii, dar limitate în timp și efecte.
Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?
În cele mai multe cazuri nu se naște, ci te naști tu cu ea. O simți, te împinge, te forțează să te gândești la ea, te macină. Oamenii care simt asta sunt cei care, apoi, prin exemplul personal, cultivă în ceilalți sentimentul de responsabilitate, nevoia de implicare. Oamenii au, în general, nevoie de șoc emoțional pentru a se implica. Din păcate, astăzi, din cauza sentimentului de dezamăgire cruntă față de clasa politică în urma tragediilor care ne-au șocat și mișcat din loc, care ne-au făcut să reacționăm, șocul trebuie să fie din ce în ce mai mare, mai scandalos, mai crunt, pentru ca societatea să reacționeze. Dintr-un punct de vedere, poate frica de extremismul care dospește în toate segmentele societății, ăsta ar putea fi șocul care să ne determine să ne protejăm reciproc. Din alt punct de vedere, oamenii vor reacționa mereu la cel de lângă el. Eu rămân optimistă și cred cu tărie în empatie și bunătatea care uneori lâncezește, dar știu sigur că există în majoritatea covârșitoare a oamenilor.
Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?
Empatia. Empatia coagulează orice, până și cele mai eterogene și diferite grupuri. Empatia a unit jurnaliști, politicieni, ONG-uri, oameni simpli, corporatiști, oameni săraci, oameni de afaceri, oameni fără studii, academicieni, copii, bătrâni, absolut toată societatea în momente-cheie, în momentul tragediilor. Nu socotim agenții ruși sau conspiraționiștii, ei fie fac alte agende, nu pe a comunității la care ne referim, fie, în multe cazuri, au nevoie de terapie și/sau tratament psihiatric. Deci, cum spuneam, empatia a unit societatea și atunci sentimentul a fost teribil de optimist și plăcut, când am funcționat ca un tot. Din păcate, sentimentul a trecut, dezbinarea s-a reinstalat în locul ei preferat, în inima societății, și ne-am întors la ale noastre. Fie pentru că pericolul trecuse, fie că am fost dezamăgiți.
Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de această nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?
Tot spre tineri. Pentru că din tânăr în tânăr până la cel din urmă tânăr doar așa poți construi următoarea generație. Imaginați-vă tinerii asemenea unor cărămizi pe care le așezi una peste alta, iar în interiorul zidurilor sunt toate celelalte categorii, protejate. Așa văd viitorul, doar că pentru asta este nevoie de mult, foarte mult, ca să ai din ce să ridici ziduri. Noi suntem în momentul în care am dat la export toată cărămida și ne uităm în jur să vedem de unde și cu ce putem să încropim un adăpost, ca să nu ne prindă iarna descoperiți. Sunt însă optimistă. Și cred că pe baricade vor rămâne suficient de mulți tineri care iubesc locurile astea, au multă răbdare și toleranță ridicată la nepotisme, corupție și nedreptăți astfel încât să strângă din dinți și să construiască. Să fie jurnaliști, magistrați, medici, profesori, IT-iști și tot ce mai avem nevoie ca să terminăm zidurile despre care vorbeam. Și tot așa, din generație în generație până la cea din urmă generație.
Andreea Pavel a fost parte din juriul secţiunii Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor, secţiune susţinută de Helinick.
Câştigătorii ediţiei cu numarul 21 se vor afla în cadrul Festivităţii de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.
***
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România
O campanie: Gavrilă&Asociaţii
