În pregătirea Festivităţii de Premiere Gala Societăţii Civile 2023, The Institute a stat de vorbă cu o parte dintre Juraţii GSC aflaţi la prima experienţă de jurizare în cadrul competiţiei. Interviurile vorbesc despre societatea civilă şi implicarea civică, despre colaborare şi dialog şi despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.
Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos un interviu cu Gabriel Kolbay, Reporter special, SPOTMEDIA.RO.
Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?
Este o experiență nouă. E prima oară când sunt jurat (în condițiile în care, la momentul la care scriu, experiența mea de jurizare încă nu s-a încheiat).
M-am bucurat că am oportunitatea de a contribui la stimularea implicării civice, în acest mod.
Nu au fost multe proiecte în secțiunea la care am jurizat „Comportament civic și Participare Publică”. Dar au fost diverse. Au vizat zone diferite ale vieții în comunitate.
Tocmai de aceea, experiența de jurizare, în sine, mi s-a părut mai complexă decât am anticipat. Mi s-a părut o provocare să separ proiectul înscris în această secțiune și să-l evaluez individual, fără să țin cont de restul activității participantului.
Am remarcat că toate proiectele înscrise în Etapa I vizau viața comunităților din București sau se implementează în București. Parte dintre ele ar putea avea impact în întreaga țară, dar focusul este, momentan, pe Capitală.
În etapa a II-a am avut proiecte care vizau și alte zone din țară, dar care au fost inițiate tot de bucureșteni.
În aceste condiții, pot spune că în Capitală există inițiative de implicare socială. Nu suficiente încă. Dar cele existente pot fi modele de luat în calcul pentru alți cetățeni care vor să se implice.
Mi-ar fi plăcut să participe la competiție proiecte de implicare socială inițiate în alte comunități din țară.
Dacă sunt, să le descoperim! Dacă nu sunt, să stimulăm comunitățile să le inițieze! Când/cum începem?
Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?
Eu știu, în principal, despre existența proiectelor de implicare civică în zona de susținere a persoanelor cu nevoi medicale (boli, dizabilități etc.) și în zona de protejare a spațiilor verzi.
Cred că cel mai mult trebuie investit în educație civică și în promovarea exemplelor de bune practici.
Înainte de toate, cred că este necesar să înțelegem că implicarea noastră poate produce schimbări majore în bine.
În plus, ne-ar fi de folos să aflăm cum au reușit ceilalți (de ce au ales să se implice, cum au luat decizia, ce dificultăți au întâmpinat, cum le-au depășit și ce au obținut).
Cheia promovării eficiente ține, cred eu, de adecvarea la public.
În loc să spunem o poveste de succes „pentru că trebuie spusă și cine vrea o va putea citi/urmări aici”, ar fi util să încercăm să ne raportăm la categorii de public și să spunem povestea pentru copii, pentru adolescenți, pentru adulți din diverse grupe de public etc.
Folosind și canale diferite, consider că putem ajunge la fiecare categorie de public. Deosebit de importante sunt mediile preferate ale copiilor/tinerilor, care pot dezvolta inițiative civice.
Importante sunt însă și mediile prin care primesc informații adulții de diverse vârste, în condițiile în care parte dintre ei – pe lângă că se pot implica civic – contribuie la educarea generațiilor tinere. Și îi pot învăța pe copii/tineri despre importanța implicării.
Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?
Cred că nevoia de a rezolva probleme este principalul stimulent care îi determină pe oameni să se implice.
Spre exemplu, oameni care vor să salveze un parc pot crea un grup de inițiativă civică. Uneori, acest tip de implicare este doar începutul, iar reprezentanții grupului respectiv ajung să se implice împreună și în alte proiecte.
Implicarea civică se poate naște și din alte motive, de natură personală. Parte dintre cei care dezvoltă proiecte pentru comunitate susțin, spre exemplu, că au început pentru că au simțit că trebuie să îi ajute pe ceilalți.
Așa cum am menționat anterior, cred că educația (în grădiniță/școală și în familie) și mediatizarea modelelor de bune practici sunt principalele modalități de a promova implicarea civică.
La nivel organizațional, cred că promovarea implicării directe contează. Spre exemplu, în condițiile în care o companie susține financiar un proiect civic, mi se pare utilă încurajarea angajaților să participe activ la proiect.
Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?
Comunicarea eficientă, bazată pe documentarea prealabilă temeinică.
Spre exemplu – din câte știu - accesul la finanțare pentru activități din partea corporațiilor este anevoios din pricina procedurilor interne ale acestor companii (o finanțare trebuie aprobată de mai mulți factori de decizie).
În aceste condiții, cel mai probabil o planificare eficientă ar fi cheia obținerii finanțărilor la momentul oportun.
Evident, un interes crescut al corporației pentru a susține o cauză civică – interes care depinde și de modul de prezentare a cauzei susținute - poate facilita identificarea de soluții pentru o finanțare mai rapidă.
De asemenea, în relație cu instituțiile administrației publice locale și guvernamentale, în condițiile lentorii administrative, o bună planificare din partea cetățenilor/ONG-urilor poate fi cheia coordonării eficiente.
În plus, presiunea continuă asupra instituțiilor pentru a-și simplifica modul de interacțiune va da rezultate (chiar dacă nu neapărat pe termen scurt).
Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de această nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?
Cred că societatea civilă activă care se formează acum va ajuta mult la rezolvarea problemelor comunităților.
De regulă, companii susțin că nu găsesc în instituțiile statului personal bine pregătit, care să știe cum ar trebui să evolueze și să își asume schimbarea în bine.
În același mod, instituții ale statului au reclamat, în repetate rânduri, că nu găsesc în rândul cetățenilor oameni care „să știe ce vor”.
Or, prin dialog și prin implementarea în comun a unor proiecte, oamenii vor învăța tocmai să „știe ce vor”, ce înseamnă să negocieze, să lupte pentru ce vor și să pună preț pe ce au obținut.
Spre exemplu, poate că unor cetățeni nu le pasă acum prea mult de starea spațiului verde în parc. Nu-l strică, dar nici nu-i duc grija. Dacă însă vor investi câteva zeci de ore de muncă pentru a convinge instituții și companii să transforme respectivul spațiu verde într-unul mult mai frumos și mai accesibil copiilor, s-ar putea să le pese când cineva va vrea să îl strice. Dacă participă activ la amenajarea spațiului, îl vor prețui mai mult. Și ar putea fi primul pas spre grija pentru spațiul verde, în general. Dacă vreau ca spațiul verde de lângă blocul meu să fie în stare bună, de ce aș tolera vandalismul asupra altor spații verzi?
Strict pe acest palier, mi-aș dori să atingem nivelul pe care l-am observat în Olanda, unde – atunci când încalci o regulă de vreun fel (să spunem intri cu bicicleta într-un spațiu interzis) – mai mulți cetățeni se opresc din activitățile lor și vin să te atenționeze, politicos, dar ferm, că trebuie să te oprești și să respecți regulile comunității.
E o invitație, dar una pe care simți că nu o poți refuza. Iar mesajul este unul foarte puternic: dacă încalci regulile, nu riști doar o simplă sancțiune. Te alegi cu dezaprobarea întregii comunități din care faci parte.
În cadru mai larg, cred că – prin educație – am putea să înțelegem că suntem suficienți ca să rezolvăm toate marile problemele ale comunităților noastre. Trebuie doar să vrem, să fim dispuși să ne implicăm și să învățăm să ne folosim eficient resursele.
Gabriel Kolbay a fost parte din juriul secţiunii Comportament civic și Participare publică.
Câştigătorii ediţiei cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivităţii de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.
***
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România
O campanie: Gavrilă&Asociaţii
Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos un interviu cu Gabriel Kolbay, Reporter special, SPOTMEDIA.RO.
Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?
Este o experiență nouă. E prima oară când sunt jurat (în condițiile în care, la momentul la care scriu, experiența mea de jurizare încă nu s-a încheiat).
M-am bucurat că am oportunitatea de a contribui la stimularea implicării civice, în acest mod.
Nu au fost multe proiecte în secțiunea la care am jurizat „Comportament civic și Participare Publică”. Dar au fost diverse. Au vizat zone diferite ale vieții în comunitate.
Tocmai de aceea, experiența de jurizare, în sine, mi s-a părut mai complexă decât am anticipat. Mi s-a părut o provocare să separ proiectul înscris în această secțiune și să-l evaluez individual, fără să țin cont de restul activității participantului.
Am remarcat că toate proiectele înscrise în Etapa I vizau viața comunităților din București sau se implementează în București. Parte dintre ele ar putea avea impact în întreaga țară, dar focusul este, momentan, pe Capitală.
În etapa a II-a am avut proiecte care vizau și alte zone din țară, dar care au fost inițiate tot de bucureșteni.
În aceste condiții, pot spune că în Capitală există inițiative de implicare socială. Nu suficiente încă. Dar cele existente pot fi modele de luat în calcul pentru alți cetățeni care vor să se implice.
Mi-ar fi plăcut să participe la competiție proiecte de implicare socială inițiate în alte comunități din țară.
Dacă sunt, să le descoperim! Dacă nu sunt, să stimulăm comunitățile să le inițieze! Când/cum începem?
Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?
Eu știu, în principal, despre existența proiectelor de implicare civică în zona de susținere a persoanelor cu nevoi medicale (boli, dizabilități etc.) și în zona de protejare a spațiilor verzi.
Cred că cel mai mult trebuie investit în educație civică și în promovarea exemplelor de bune practici.
Înainte de toate, cred că este necesar să înțelegem că implicarea noastră poate produce schimbări majore în bine.
În plus, ne-ar fi de folos să aflăm cum au reușit ceilalți (de ce au ales să se implice, cum au luat decizia, ce dificultăți au întâmpinat, cum le-au depășit și ce au obținut).
Cheia promovării eficiente ține, cred eu, de adecvarea la public.
În loc să spunem o poveste de succes „pentru că trebuie spusă și cine vrea o va putea citi/urmări aici”, ar fi util să încercăm să ne raportăm la categorii de public și să spunem povestea pentru copii, pentru adolescenți, pentru adulți din diverse grupe de public etc.
Folosind și canale diferite, consider că putem ajunge la fiecare categorie de public. Deosebit de importante sunt mediile preferate ale copiilor/tinerilor, care pot dezvolta inițiative civice.
Importante sunt însă și mediile prin care primesc informații adulții de diverse vârste, în condițiile în care parte dintre ei – pe lângă că se pot implica civic – contribuie la educarea generațiilor tinere. Și îi pot învăța pe copii/tineri despre importanța implicării.
Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?
Cred că nevoia de a rezolva probleme este principalul stimulent care îi determină pe oameni să se implice.
Spre exemplu, oameni care vor să salveze un parc pot crea un grup de inițiativă civică. Uneori, acest tip de implicare este doar începutul, iar reprezentanții grupului respectiv ajung să se implice împreună și în alte proiecte.
Implicarea civică se poate naște și din alte motive, de natură personală. Parte dintre cei care dezvoltă proiecte pentru comunitate susțin, spre exemplu, că au început pentru că au simțit că trebuie să îi ajute pe ceilalți.
Așa cum am menționat anterior, cred că educația (în grădiniță/școală și în familie) și mediatizarea modelelor de bune practici sunt principalele modalități de a promova implicarea civică.
La nivel organizațional, cred că promovarea implicării directe contează. Spre exemplu, în condițiile în care o companie susține financiar un proiect civic, mi se pare utilă încurajarea angajaților să participe activ la proiect.
Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?
Comunicarea eficientă, bazată pe documentarea prealabilă temeinică.
Spre exemplu – din câte știu - accesul la finanțare pentru activități din partea corporațiilor este anevoios din pricina procedurilor interne ale acestor companii (o finanțare trebuie aprobată de mai mulți factori de decizie).
În aceste condiții, cel mai probabil o planificare eficientă ar fi cheia obținerii finanțărilor la momentul oportun.
Evident, un interes crescut al corporației pentru a susține o cauză civică – interes care depinde și de modul de prezentare a cauzei susținute - poate facilita identificarea de soluții pentru o finanțare mai rapidă.
De asemenea, în relație cu instituțiile administrației publice locale și guvernamentale, în condițiile lentorii administrative, o bună planificare din partea cetățenilor/ONG-urilor poate fi cheia coordonării eficiente.
În plus, presiunea continuă asupra instituțiilor pentru a-și simplifica modul de interacțiune va da rezultate (chiar dacă nu neapărat pe termen scurt).
Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de această nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?
Cred că societatea civilă activă care se formează acum va ajuta mult la rezolvarea problemelor comunităților.
De regulă, companii susțin că nu găsesc în instituțiile statului personal bine pregătit, care să știe cum ar trebui să evolueze și să își asume schimbarea în bine.
În același mod, instituții ale statului au reclamat, în repetate rânduri, că nu găsesc în rândul cetățenilor oameni care „să știe ce vor”.
Or, prin dialog și prin implementarea în comun a unor proiecte, oamenii vor învăța tocmai să „știe ce vor”, ce înseamnă să negocieze, să lupte pentru ce vor și să pună preț pe ce au obținut.
Spre exemplu, poate că unor cetățeni nu le pasă acum prea mult de starea spațiului verde în parc. Nu-l strică, dar nici nu-i duc grija. Dacă însă vor investi câteva zeci de ore de muncă pentru a convinge instituții și companii să transforme respectivul spațiu verde într-unul mult mai frumos și mai accesibil copiilor, s-ar putea să le pese când cineva va vrea să îl strice. Dacă participă activ la amenajarea spațiului, îl vor prețui mai mult. Și ar putea fi primul pas spre grija pentru spațiul verde, în general. Dacă vreau ca spațiul verde de lângă blocul meu să fie în stare bună, de ce aș tolera vandalismul asupra altor spații verzi?
Strict pe acest palier, mi-aș dori să atingem nivelul pe care l-am observat în Olanda, unde – atunci când încalci o regulă de vreun fel (să spunem intri cu bicicleta într-un spațiu interzis) – mai mulți cetățeni se opresc din activitățile lor și vin să te atenționeze, politicos, dar ferm, că trebuie să te oprești și să respecți regulile comunității.
E o invitație, dar una pe care simți că nu o poți refuza. Iar mesajul este unul foarte puternic: dacă încalci regulile, nu riști doar o simplă sancțiune. Te alegi cu dezaprobarea întregii comunități din care faci parte.
În cadru mai larg, cred că – prin educație – am putea să înțelegem că suntem suficienți ca să rezolvăm toate marile problemele ale comunităților noastre. Trebuie doar să vrem, să fim dispuși să ne implicăm și să învățăm să ne folosim eficient resursele.
Gabriel Kolbay a fost parte din juriul secţiunii Comportament civic și Participare publică.
Câştigătorii ediţiei cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivităţii de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.
***
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România
O campanie: Gavrilă&Asociaţii
