În pregătirea Festivităţii de Premiere Gala Societăţii Civile 2023, The Institute a stat de vorbă cu o parte dintre Juraţii GSC aflaţi la prima experienţă de jurizare în cadrul competiţiei. Interviurile vorbesc despre societatea civilă şi implicarea civică, despre colaborare şi dialog şi despre cum va arăta societatea civilă în viitor. Anul acesta, 238 de iniţiative, respectiv 182 proiecte, 23 programe și 33 de campanii de comunicare s-au înscris la cea de-a XXI-a ediţie a Galei Societăţii Civile, cel mai amplu proiect care promovează și premiază activitatea sectorului asociativ din România. Proiectele au fost jurizate de peste 80 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.
Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos un interviu cu Oana Dimitriu, Jurnalist.
Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?
Propunerea de a face parte din juriu la Gala Societății Civile a venit pentru mine ca o provocare și o oportunitate chiar într-o secțiune ce reflectă cumva viziunea mea pentru un viitor mai bun, respectiv incluziunea socială.
Am găsit aici oameni care văd lucrurile așa cum le văd eu, care au înțeles că nu e suficient să faci bine pentru un singur om, nici măcar pentru 10, ci ai nevoie de un întreg mecanism pe care l-au și construit de la zero. Incredibil!
M-a surprins să văd atâtea echipe de oameni cu inițiativă în România, atâtea idei puse în practică în ciuda dificultăților. Experiența în sine îmi dă o speranță că România încă mai are șanse să fie țara în care fiecare dintre noi ne dorim să trăim.
Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?
Românii au demonstrat că pot muta munții cu puterea voinței lor, dacă ne aducem aminte de numărul mare de oameni uniți de o credință în piața Victoriei, dar și dacă ne uităm la reacția promptă pe care au avut-o odată cu izbucnirea războiului la granițele țării.
Asta asta mă face să cred că românul e un om cu suflet, ceea ce reprezintă o bază foarte bună pentru momentul în care înțelegi adevărata scară a problemelor cu care se confruntă societatea.
Cred că dacă s-ar investi mai mult în educația civică am vedea rezultate remarcabile în 10-20 de ani.
Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?
În opinia mea trecerea de la indiferență la implicare se face doar în momentul în care te lovești personal de o problemă sau în momentul în care auzi o poveste care te marchează.
Cred că dacă s-ar vorbi mai mult despre aceste lucruri, în cât mai multe medii și cu un limbaj cât mai accesibil publicului larg, conștientizarea s-ar putea face mult mai ușor și mai rapid.
Aici presa joacă un rol esențial și revenim la un aspect delicat, acela al calității informațiilor și al numărului mare de surse fără credibilitate. Cu toate acestea, ca jurnalist, văd că puterea condeiului este ca un magnet și cred că noi suntem cei care putem atinge atât sufletul, cât și mintea cititorului. Noi putem contribui atât la educarea publicului, cât și la sensibilizarea sa.
Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?
Ca în orice relație, cheia pentru a rezolva orice problemă stă în comunicare. Când știm cum să ne exprimăm nevoile și știm cum să ascultăm, atunci se întâmpă cele mai frumoase lucruri.
Dacă ONG-urile, administrația publică, mediul diplomatic, mediul de business și cel universitar împreună cu presa ar sta mai des la aceeași masă și ar comunica mai deschis, transformarea în societate s-ar produce mai repede decât ne putem imagina.
Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de acestă nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?
Eu îmi pun toate speranțele în tinerele generații care sunt absolut uimitoare. Să privim la tinerii oameni de afaceri, la tinerii medici sau la tinerii în mintea cărora termenul de ”muncă voluntară” nu are conotațiile negative percepute așa de cei mai în vârstă. Mintea le este perfect limpede și asta le permite să aibă o viziune și obiective înalte fără să se teamă de eșec, de asta eu am toată încrederea că ei sunt cheia pentru schimbare.
De fapt, cred că societatea ar trebui să acorde mai multă atenție tinerei generații încă de când puiul de om se desprinde din brațele mamei și intră în ”colectivitate”. Vorbesc despre grădinițe și școli, despre investiții în dotarea acestor instituții, dar și în oamenii care modelează personalitățile viitorilor adulți.
În plus, mai cred că implicarea civică ar trebui sădită și prin propriul exemplu, iar aici nu mai vorbim de o datorie a statului.
Cred că fiecare dintre noi suntem datori să le arătăm copiilor cum ar trebui să fie un om implicat. O modalitate ar fi să participăm la acțiuni de voluntariat împreună cu cei mici, dacă se poate, sau separat dar să ne asigurăm că le vorbim copiilor despre ce facem și ce ne motivează să ne implicăm.
O societate civilă construită de tinerele generații formate să facă ”Bine pentru Mâine” este o societate sănătoasă care ne primește cu brațele deschise pe fiecare dintre noi, fie că avem un handicap, o situație materială precară sau orice altă problemă ce ne face să ne simțim diferiți, deci marginalizați.
Aștept cu interes și speranță societatea civilă de ”Mâine” pentru care astăzi acești tineri fac atât de mult ”Bine”.
Oana Dimitriu a fost parte din juriul secţiunii Incluziune socială.
Câştigătorii ediţiei cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivităţii de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.
***
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România
O campanie: Gavrilă&Asociaţii
Vă invităm să citiţi în rândurile de mai jos un interviu cu Oana Dimitriu, Jurnalist.
Cum a fost experiența ta de a fi în juriul Galei Societății Civile, ediția 21? Ce te-a surprins, ce ai descoperit și ce spun proiectele de anul acesta despre implicarea socială din România?
Propunerea de a face parte din juriu la Gala Societății Civile a venit pentru mine ca o provocare și o oportunitate chiar într-o secțiune ce reflectă cumva viziunea mea pentru un viitor mai bun, respectiv incluziunea socială.
Am găsit aici oameni care văd lucrurile așa cum le văd eu, care au înțeles că nu e suficient să faci bine pentru un singur om, nici măcar pentru 10, ci ai nevoie de un întreg mecanism pe care l-au și construit de la zero. Incredibil!
M-a surprins să văd atâtea echipe de oameni cu inițiativă în România, atâtea idei puse în practică în ciuda dificultăților. Experiența în sine îmi dă o speranță că România încă mai are șanse să fie țara în care fiecare dintre noi ne dorim să trăim.
Care crezi că este domeniul cel mai bine reprezentat din perspectiva implicării civice în România și în ce domeniu ar trebui investit masiv ca să producem schimbări reale în societate în următorii 10 ani?
Românii au demonstrat că pot muta munții cu puterea voinței lor, dacă ne aducem aminte de numărul mare de oameni uniți de o credință în piața Victoriei, dar și dacă ne uităm la reacția promptă pe care au avut-o odată cu izbucnirea războiului la granițele țării.
Asta asta mă face să cred că românul e un om cu suflet, ceea ce reprezintă o bază foarte bună pentru momentul în care înțelegi adevărata scară a problemelor cu care se confruntă societatea.
Cred că dacă s-ar investi mai mult în educația civică am vedea rezultate remarcabile în 10-20 de ani.
Cum se naște implicarea civică? De ce au nevoie oamenii ca să treacă de la indiferență la implicare și de ce crezi că e nevoie pentru a antrena spiritul civic în România atât la nivel individual, cât și organizațional?
În opinia mea trecerea de la indiferență la implicare se face doar în momentul în care te lovești personal de o problemă sau în momentul în care auzi o poveste care te marchează.
Cred că dacă s-ar vorbi mai mult despre aceste lucruri, în cât mai multe medii și cu un limbaj cât mai accesibil publicului larg, conștientizarea s-ar putea face mult mai ușor și mai rapid.
Aici presa joacă un rol esențial și revenim la un aspect delicat, acela al calității informațiilor și al numărului mare de surse fără credibilitate. Cu toate acestea, ca jurnalist, văd că puterea condeiului este ca un magnet și cred că noi suntem cei care putem atinge atât sufletul, cât și mintea cititorului. Noi putem contribui atât la educarea publicului, cât și la sensibilizarea sa.
Care crezi că este ingredientul principal în colaborarea actorilor diverși (ONG-uri, administrare publică, guvernamentală, mediu diplomatic, presă, mediu universitar sau corporate) pentru a aduce o reală transformare în societate?
Ca în orice relație, cheia pentru a rezolva orice problemă stă în comunicare. Când știm cum să ne exprimăm nevoile și știm cum să ascultăm, atunci se întâmpă cele mai frumoase lucruri.
Dacă ONG-urile, administrația publică, mediul diplomatic, mediul de business și cel universitar împreună cu presa ar sta mai des la aceeași masă și ar comunica mai deschis, transformarea în societate s-ar produce mai repede decât ne putem imagina.
Campania Galei Societății Civile de anul acesta vorbește despre „Bine pentru Mâine” și prezintă poveștile unor tineri implicați în societatea civilă. Cum crezi că o să arate o societate civilă în viitor, construită de acestă nouă generație? Spre ce crezi că ar trebui să se îndrepte?
Eu îmi pun toate speranțele în tinerele generații care sunt absolut uimitoare. Să privim la tinerii oameni de afaceri, la tinerii medici sau la tinerii în mintea cărora termenul de ”muncă voluntară” nu are conotațiile negative percepute așa de cei mai în vârstă. Mintea le este perfect limpede și asta le permite să aibă o viziune și obiective înalte fără să se teamă de eșec, de asta eu am toată încrederea că ei sunt cheia pentru schimbare.
De fapt, cred că societatea ar trebui să acorde mai multă atenție tinerei generații încă de când puiul de om se desprinde din brațele mamei și intră în ”colectivitate”. Vorbesc despre grădinițe și școli, despre investiții în dotarea acestor instituții, dar și în oamenii care modelează personalitățile viitorilor adulți.
În plus, mai cred că implicarea civică ar trebui sădită și prin propriul exemplu, iar aici nu mai vorbim de o datorie a statului.
Cred că fiecare dintre noi suntem datori să le arătăm copiilor cum ar trebui să fie un om implicat. O modalitate ar fi să participăm la acțiuni de voluntariat împreună cu cei mici, dacă se poate, sau separat dar să ne asigurăm că le vorbim copiilor despre ce facem și ce ne motivează să ne implicăm.
O societate civilă construită de tinerele generații formate să facă ”Bine pentru Mâine” este o societate sănătoasă care ne primește cu brațele deschise pe fiecare dintre noi, fie că avem un handicap, o situație materială precară sau orice altă problemă ce ne face să ne simțim diferiți, deci marginalizați.
Aștept cu interes și speranță societatea civilă de ”Mâine” pentru care astăzi acești tineri fac atât de mult ”Bine”.
Oana Dimitriu a fost parte din juriul secţiunii Incluziune socială.
Câştigătorii ediţiei cu numărul 21 se vor afla în cadrul Festivităţii de Premiere a Galei Societății Civile, care va avea loc pe 26 septembrie, începând cu ora 19:30, la Ateneul Român din București.
***
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl România
Partener Secțiune Educație și Învățământ și Secțiune Programe: BCR
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Mastercard
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Proiecte realizate cu implicarea Voluntarilor: Helinick
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, HotNews.ro, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads.ro, RADOR, AGERPRES, spotmedia.ro, Zile și Nopți, Revista Biz, România Pozitivă, Știri.ONG
Parteneri Tradiţionali: Netvibes România, MediaTrust România
O campanie: Gavrilă&Asociaţii
