Festivalul Strada Armenească revine pentru cea de-a opta ediție, pe 2, 3 și 4 august în Grădina Botanică din București. Concerte live, DJ seturi, gastronomie, târg, expoziții, ateliere și relaxare. Publicul este așteptat într-o adevărată oază multiculturală, pentru a se bucura de concerte live cu trupele Subcarpați, Ladaniva, Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara Zece Prăjini, Paulina, Karin Band, și alții. Intrarea la festival este liberă.
Uniunea Armenilor din România prezintă cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Strada Armenească, pe 2, 3 și 4 august, pentru al doilea an consecutiv în „Grădina Botanică Dimitrie Brândză” din București, care devine cu acest prilej un hub multicultural în natura urbană, aducând cultura și tradițiile armenești mai aproape de publicul larg, vreme de trei zile.
Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Strada Armenească aduce trei zile de poveste, pentru cei care doresc să descopere un eveniment aflat la granița dintre culturi, generații, tradițional și contemporan, aducând în prim plan cultura armeană în vastele ei manifestări, dar și diversitatea culturală a Bucureștiului. Vreme de trei zile, Grădina Botanică din București va găzdui nouă concerte de muzică live ale unor artiști din Armenia și România, DJ seturi, jam sessions multiculturale, târg meșteșugăresc, iar participanții se vor bucura de asemenea de gastronomii internaționale, cafea la nisip, scofeturi armenești, expoziții, o bibliotecă în natură și ateliere susținute de artiști din Armenia.
Cei mici vor avea o zonă dedicată, unde se vor putea juca și bucura de numeroase activități în aer liber. Această nouă ediție are ca punct central diaspora armeană, una dintre cele mai vechi și importante comunități diasporice, având o prezență semnificativă în diverse țări în urma persecuțiilor și genocidului din timpul Primului Război Mondial. Armenii și-au păstrat identitatea și cultura, influențând profund cultura universală prin artă, literatură, muzică și arhitectură. În România, diaspora armeană a contribuit la diversitatea culturală, îmbogățind patrimoniul românesc prin tradiții, obiceiuri, evenimente cultural-artistice, expoziții și concerte. Astfel, influențele armenilor în cultura română continuă să fie prezente și semnificative.
Iată artiștii care vor urca pe scena din Grădina Botanică, în cele trei zile ale Festivalului Strada Armenească, ediția VIII:
SUBCARPAȚI (România)
Cea mai mare grupare muzicală independentă din România, trupa Subcarpati s-a născut în urmă cu 10 ani, la inițiativa lui Bean MC și este compusă dintr-un grup de prieteni mânați de pasiunea pentru muzică și folclor. La granița dintre folclor și ritmuri moderne, de electro și hip-hop, Subcarpați pun preț pe tot ce înseamnă tradițional românesc.
LADANIVA (Armenia-Franța)
LADANIVA este formată din vocalista armeană Jaklin Baghdasaryan și multi-instrumentistul francez Louis Thomas. De la melodii tradiționale balcanice la ritmurile de maloya, jazz și reggae, despre muzica acestui duo se consideră că are capacitatea de a transcende granițele, îmbinând melodii tradiționale armenești cu influențe provenite din călătoriile lor extinse în America Latină, Africa și Insula Réunion.
Fondată în 2019, Ladaniva a câștigat inițial apreciere virală cu melodia lor de succes Vay Aman (2020), care a evidențiat stilul lor proaspăt și abordarea inovatoare asupra muzicii mondiale. Trupa și-a lansat albumul de debut eponim sub labelul francez PIAS în 2023. În 2024, au reprezentat Armenia la concursul Eurovision și au devenit cunoscuți în România odată cu lansarea cover-ului la piesa „Șaraiman”.
OVIDIU LIPAN ȚĂNDĂRICĂ ȘI FANFARA ZECE PRĂJINI (România)
Ovidiu Lipan Țăndărică este un artist complex, fiind unul din protagoniștii rock-ului românesc. Jumătate din viață și-a petrecut-o în exil, în Germania, întorcându-se pe meleagurile românești după Revoluție. Întors în țară, a început să promoveze cultura muzicală românească și armânească, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compozițiile sale, „Natalis”, „Margareta”, „Ave Maria”, „Tango Toledo”, au devenit piese de referință pentru genurile multi-etnice care conviețuiesc în spațiul românesc. Fanfara Shukar numită și „Speranța” (în limba română) este o fanfară din satul Zece Prăjini, Iași, care s-a remarcat prin muzica cu tonalități balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul formației a căpătat avânt odată cu remarcarea ei de către Speranța Rădulescu, etno-muzicolog la Muzeul Țăranului Român din București, în ediția din 1989 a Cântării României.
PAULINA (România)
Paulina a urmat lecții de pian, de canto și de vioară, însă este tipologia de artistă care se lasă ghidată de intuiție. Crescută printre casete, aproape de lăutari și oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni în cadrul căreia a învățat să iubească viața prin artă, printre metaliști și printre lăutari. Prin întreaga lume, Paulina caută frumusețea din neconvențional, cu inocență și blândețe. Paulina a devenit cunoscută odată cu lansarea pieselor Fetița ta de milioane, București sau Cântec de dor, compuse în stilul de început al anilor ’90.
KARIN BAND (Armenia)
Karin Band este un ansamblu de muzică din Armenia, cunoscut la nivel internaţional pentru prestaţiile captivante și stilul unic. Fondatorul și directorul creativ al grupului, Gagik Ginosyan, onorat cu titlul de Artist Cultural al Republicii Armenia, a petrecut ani de zile pentru a documenta și a culege dansuri și cântece tradiționale atât din Armenia, cât și de la bătrânii comunităților armenești istorice din împrejurimi, pentru a putea reda tradițiile muzicale armenești.
HAYK KAROYI FEAT. SUSANNA NAJARIAN (Armenia)
Hayk Karoyi este muzician contemporan, multi-instrumentist, compozitor din Erevan, Armenia, cunoscut la nivel național drept cel mai curajos tânăr artist contemporan creator de muzică experimentală. Absolvent al Conservatorului din Erevan, clasa de instrumente naționale de suflat din lemn, și-a început călătoria pornind de la muzica tradițională armeană și instrumentele tradiționale, experimentând în decursul anilor de studiu diverse genuri de muzică în căutarea unor noi inspirații și perspective în muzică. Susanna Najarian este solista grupului armean Ethno colors, a cărui miză este de a colecționa cântece vechi și melodii rituale din satele Armeniei, și de a crea noi aranjamente muzicale.
JINJ (Armenia)
Fondată în Armenia postbelică în 2021 de către Sevana Tchakerian și Gor Tadevosyan, trupa JINJ îmbină ritmuri electronice și hip-hop francez cu muzică tradițională armenească, creând un sunet neconvențional inedit numit Armobeat, ce-și are rădăcinile în tradiție, având ca sursă de inspirație atât munții măreți ai Armeniei, cât și ritmul efervescent al orașului, într-un amestec mistic de 808 (sintetizator de percuție cu un bass foarte jos) și fluiere ciobănești.
PRIMA DRAGOSTE (Republica Moldova)
Cu o voce puternică și romantică, Prima Dragoste te invită într-o lume a libertății în care emoțiile dansează pe ritmul captivant al versurilor pieselor sale. Talentul său extraordinar și pasiunea autentică pentru muzică au contribuit la consolidarea poziției sale ca o artistă apreciată și respectată în industrie. Prima Dragoste a lansat primul său EP, intitulat „Epigraf”, în 2022, cuprinzând cinci piese ce reflectă versatilitatea ei în muzică și capacitatea de a transmite emoții autentice. Pe lângă succesul său solo, Prima Dragoste a colaborat cu diverși artiști precum Satoshi pentru piesa „I Love You” și Amedeo pentru melodia „Fosta”, demonstrând versatilitatea sa și capacitatea de a se adapta la diferite stiluri muzicale.
DESPRE UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA
Uniunea Armenilor din România este o organizație non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiați în România după Genocidul din 1915.
După 1990, Comunitatea armeană a reînființat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moștenirea culturală și spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar și să promoveze cultura și tradițiile armene în rândul publicului larg.
***
Festivalul Strada Armenească este organizat de Uniunea Armenilor din România, finanțat de Guvernul României prin Departamentul de Relații Interetnice.
Parteneri: Centrul Cultural Armean, Ambasada Armeniei în România, The Fresh, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, Universitatea din București, Centrul Cultural Subcarpați, Blue, Autonom, Persil.
Parteneri media: Rock FM, Cărturești, Agerpres, Zile și nopți, Utopia Balcanică, IQ Ads & Smark, Life.ro, Munteanu Recomandă, Blitz TV, Happ.ro, Editura Ararat, Ziarul Ararat.
Intrarea este liberă, iar accesul se realizează în limita capacității.
Pentru accesul în spațiul Grădinii Botanice se achită un bilet de intrare, în valoare de 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru pensionari, elevi și studenți. Taxa poate fi achitată în avans, începând cu 1 august, de aici: https://events.unibuc.ro/gradina-botanica/intrare-22/
Uniunea Armenilor din România prezintă cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Strada Armenească, pe 2, 3 și 4 august, pentru al doilea an consecutiv în „Grădina Botanică Dimitrie Brândză” din București, care devine cu acest prilej un hub multicultural în natura urbană, aducând cultura și tradițiile armenești mai aproape de publicul larg, vreme de trei zile.
Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Strada Armenească aduce trei zile de poveste, pentru cei care doresc să descopere un eveniment aflat la granița dintre culturi, generații, tradițional și contemporan, aducând în prim plan cultura armeană în vastele ei manifestări, dar și diversitatea culturală a Bucureștiului. Vreme de trei zile, Grădina Botanică din București va găzdui nouă concerte de muzică live ale unor artiști din Armenia și România, DJ seturi, jam sessions multiculturale, târg meșteșugăresc, iar participanții se vor bucura de asemenea de gastronomii internaționale, cafea la nisip, scofeturi armenești, expoziții, o bibliotecă în natură și ateliere susținute de artiști din Armenia.
Cei mici vor avea o zonă dedicată, unde se vor putea juca și bucura de numeroase activități în aer liber. Această nouă ediție are ca punct central diaspora armeană, una dintre cele mai vechi și importante comunități diasporice, având o prezență semnificativă în diverse țări în urma persecuțiilor și genocidului din timpul Primului Război Mondial. Armenii și-au păstrat identitatea și cultura, influențând profund cultura universală prin artă, literatură, muzică și arhitectură. În România, diaspora armeană a contribuit la diversitatea culturală, îmbogățind patrimoniul românesc prin tradiții, obiceiuri, evenimente cultural-artistice, expoziții și concerte. Astfel, influențele armenilor în cultura română continuă să fie prezente și semnificative.
Iată artiștii care vor urca pe scena din Grădina Botanică, în cele trei zile ale Festivalului Strada Armenească, ediția VIII:
SUBCARPAȚI (România)
Cea mai mare grupare muzicală independentă din România, trupa Subcarpati s-a născut în urmă cu 10 ani, la inițiativa lui Bean MC și este compusă dintr-un grup de prieteni mânați de pasiunea pentru muzică și folclor. La granița dintre folclor și ritmuri moderne, de electro și hip-hop, Subcarpați pun preț pe tot ce înseamnă tradițional românesc.
LADANIVA (Armenia-Franța)
LADANIVA este formată din vocalista armeană Jaklin Baghdasaryan și multi-instrumentistul francez Louis Thomas. De la melodii tradiționale balcanice la ritmurile de maloya, jazz și reggae, despre muzica acestui duo se consideră că are capacitatea de a transcende granițele, îmbinând melodii tradiționale armenești cu influențe provenite din călătoriile lor extinse în America Latină, Africa și Insula Réunion.
Fondată în 2019, Ladaniva a câștigat inițial apreciere virală cu melodia lor de succes Vay Aman (2020), care a evidențiat stilul lor proaspăt și abordarea inovatoare asupra muzicii mondiale. Trupa și-a lansat albumul de debut eponim sub labelul francez PIAS în 2023. În 2024, au reprezentat Armenia la concursul Eurovision și au devenit cunoscuți în România odată cu lansarea cover-ului la piesa „Șaraiman”.
OVIDIU LIPAN ȚĂNDĂRICĂ ȘI FANFARA ZECE PRĂJINI (România)
Ovidiu Lipan Țăndărică este un artist complex, fiind unul din protagoniștii rock-ului românesc. Jumătate din viață și-a petrecut-o în exil, în Germania, întorcându-se pe meleagurile românești după Revoluție. Întors în țară, a început să promoveze cultura muzicală românească și armânească, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compozițiile sale, „Natalis”, „Margareta”, „Ave Maria”, „Tango Toledo”, au devenit piese de referință pentru genurile multi-etnice care conviețuiesc în spațiul românesc. Fanfara Shukar numită și „Speranța” (în limba română) este o fanfară din satul Zece Prăjini, Iași, care s-a remarcat prin muzica cu tonalități balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul formației a căpătat avânt odată cu remarcarea ei de către Speranța Rădulescu, etno-muzicolog la Muzeul Țăranului Român din București, în ediția din 1989 a Cântării României.
PAULINA (România)
Paulina a urmat lecții de pian, de canto și de vioară, însă este tipologia de artistă care se lasă ghidată de intuiție. Crescută printre casete, aproape de lăutari și oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni în cadrul căreia a învățat să iubească viața prin artă, printre metaliști și printre lăutari. Prin întreaga lume, Paulina caută frumusețea din neconvențional, cu inocență și blândețe. Paulina a devenit cunoscută odată cu lansarea pieselor Fetița ta de milioane, București sau Cântec de dor, compuse în stilul de început al anilor ’90.
KARIN BAND (Armenia)
Karin Band este un ansamblu de muzică din Armenia, cunoscut la nivel internaţional pentru prestaţiile captivante și stilul unic. Fondatorul și directorul creativ al grupului, Gagik Ginosyan, onorat cu titlul de Artist Cultural al Republicii Armenia, a petrecut ani de zile pentru a documenta și a culege dansuri și cântece tradiționale atât din Armenia, cât și de la bătrânii comunităților armenești istorice din împrejurimi, pentru a putea reda tradițiile muzicale armenești.
HAYK KAROYI FEAT. SUSANNA NAJARIAN (Armenia)
Hayk Karoyi este muzician contemporan, multi-instrumentist, compozitor din Erevan, Armenia, cunoscut la nivel național drept cel mai curajos tânăr artist contemporan creator de muzică experimentală. Absolvent al Conservatorului din Erevan, clasa de instrumente naționale de suflat din lemn, și-a început călătoria pornind de la muzica tradițională armeană și instrumentele tradiționale, experimentând în decursul anilor de studiu diverse genuri de muzică în căutarea unor noi inspirații și perspective în muzică. Susanna Najarian este solista grupului armean Ethno colors, a cărui miză este de a colecționa cântece vechi și melodii rituale din satele Armeniei, și de a crea noi aranjamente muzicale.
JINJ (Armenia)
Fondată în Armenia postbelică în 2021 de către Sevana Tchakerian și Gor Tadevosyan, trupa JINJ îmbină ritmuri electronice și hip-hop francez cu muzică tradițională armenească, creând un sunet neconvențional inedit numit Armobeat, ce-și are rădăcinile în tradiție, având ca sursă de inspirație atât munții măreți ai Armeniei, cât și ritmul efervescent al orașului, într-un amestec mistic de 808 (sintetizator de percuție cu un bass foarte jos) și fluiere ciobănești.
PRIMA DRAGOSTE (Republica Moldova)
Cu o voce puternică și romantică, Prima Dragoste te invită într-o lume a libertății în care emoțiile dansează pe ritmul captivant al versurilor pieselor sale. Talentul său extraordinar și pasiunea autentică pentru muzică au contribuit la consolidarea poziției sale ca o artistă apreciată și respectată în industrie. Prima Dragoste a lansat primul său EP, intitulat „Epigraf”, în 2022, cuprinzând cinci piese ce reflectă versatilitatea ei în muzică și capacitatea de a transmite emoții autentice. Pe lângă succesul său solo, Prima Dragoste a colaborat cu diverși artiști precum Satoshi pentru piesa „I Love You” și Amedeo pentru melodia „Fosta”, demonstrând versatilitatea sa și capacitatea de a se adapta la diferite stiluri muzicale.
DESPRE UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA
Uniunea Armenilor din România este o organizație non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiați în România după Genocidul din 1915.
După 1990, Comunitatea armeană a reînființat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moștenirea culturală și spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar și să promoveze cultura și tradițiile armene în rândul publicului larg.
***
Festivalul Strada Armenească este organizat de Uniunea Armenilor din România, finanțat de Guvernul României prin Departamentul de Relații Interetnice.
Parteneri: Centrul Cultural Armean, Ambasada Armeniei în România, The Fresh, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, Universitatea din București, Centrul Cultural Subcarpați, Blue, Autonom, Persil.
Parteneri media: Rock FM, Cărturești, Agerpres, Zile și nopți, Utopia Balcanică, IQ Ads & Smark, Life.ro, Munteanu Recomandă, Blitz TV, Happ.ro, Editura Ararat, Ziarul Ararat.
Intrarea este liberă, iar accesul se realizează în limita capacității.
Pentru accesul în spațiul Grădinii Botanice se achită un bilet de intrare, în valoare de 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru pensionari, elevi și studenți. Taxa poate fi achitată în avans, începând cu 1 august, de aici: https://events.unibuc.ro/gradina-botanica/intrare-22/
