Interviu cu Gábor Tompa, directorul Festivalului Interferențe

Festivalul Interferențe s-a născut din nevoia de a prezenta publicului clujean cele mai noi și mai puternice tendințe ale teatrului european și mondial contemporan. Până în 2007, cu excepția câtorva spectacole sporadice și situate la mare distanță de timp între ele, publicul din Cluj nu a avut posibilitatea să vadă teatru din afara granițelor țării. Confruntarea cu valorile universale este, cred, o etapă indispensabilă în definirea cât mai profundă a propriei noastre identități. Și cum Clujul se află, din fericire, la un punct de interferențe a cel puțin trei culturi diferite, festivalul a primit numele de Interferențe. El a fost de la bun început sprijinit de Ministerul Culturii și UNITER (Uniunea Teatrală din România), precum și de importante organizații culturale europene, cum ar fi Uniunea Teatrelor din Europa, uniune teatrală de elită, a cărei membru este, începând din 2007, și Teatrul Maghiar din Cluj.

Începând din 2008, și Primăria Municipiului Cluj  s-a alăturat finanțatorilor festivalului, dar am avut parteneri sau sponsori importanți, precum Banca Raiffeisen, MOL România, Fundația Culturală din Ungaria etc.

Festivalul, aflat anul acesta la cea de-a patra ediție, este un festival bienal, care dorește să aducă la Cluj, în cele 10-12 zile de desfășurare, tot ce este mai interesant și de calitate în teatrul universal al momentului. Daca până acum cele trei tematici ale edițiilor precedente au fost: Interferențe culturale, Interferențele dintre spații si relația dintre teatru și muzică (Dialog între voci), anul acesta spectacolele se vor prezenta în jurul „Mărturiilor corpului” (titlu sugerat de George Banu).
 

Care este legătura dintre teatru și muzică din perspectiva acestui festival și ce v-ați propus de la ediția precedentă?  

Una dintre aspiraţiile artei teatrale moderne este redefinirea relaţiilor dintre genuri. În acelaşi timp, structura muzicală se regăseşte şi în forma dramatică, iar structura teatrală, pe care personal o îndrăgesc, seamănă foarte mult cu structura unei opere muzicale, presupunând, că nu „povestea” este importantă, ci însăşi partitura, precum şi modul ori maniera reprezentaţiei în sine. Teatrul arătându-se astfel, ca o artă sintetică şi totală, această năzuinţă putând fi desăvârşit identificată printre aspiraţiile teatrului contemporan. Atunci când am alcătuit programul acelei ediţii a festivalului, am avut în vedere producţii remarcabile, ale căror creatori însă nu sunt exclusiv oameni de teatru, aceştia numărându-se şi printre creatorii muzicali de excelenţă. În acelaşi timp, am ţinut cont şi de producţiile, care caută să redefinească relaţia acestor două forme de artă – de fapt, dintotdeauna unite.

Interferențe este un festival care dorește să fie caracterizat prin spectacole de mare calitate și de diversitatea vocilor artistice. Fără a avea ambiția de a se extinde în dimensiuni, festivalul dorește să propună un dialog mai direct, mai relaxat și mai concret cu publicul său.
 

Ce temă abordați în cadrul festivalui anul acesta și cum va fi acesta structurat?  
Această ediție este dedicată, cum am menționat mai înainte, „Mărturiilor corpului”. Corpul uman, trecut de-a lungul secolelor prin atâtea transormări, idealuri, umilințe, torturi, tabuuri, înnobilări, exploatări, boli, plăceri, mistificări, divinizări, mistere etc. este, în drumul ei spre râvnita resurecție, un element purtător al vieții, dar și un martor de netăgăduit al vremurilor. În jurul acestor idei am încercat să fac selecția acestei ediții... Desigur, și evenimentele conexe vor încerca să „explice” fenomenul trupului, celebrând imortalitatea efemerului.
 

Ce planuri de viitor aveți?
Dorim ca acest festival să rămână, prin calitatea lui, evenimentul teatral major al Clujului, iar noi, organizatorii, să avem forța și inspirația necesare reînnoirii permanente al acestuia!