Raiffeisen Art Proiect - Stagiune Virtuală (art.raiffeisen.ro) anunță cel de-al patrulea episod al Saloanelor SoNoRo: Living Room Music, o invitație de a vizita, în cheie metaforică, saloanele a patru compozitori diferiți: Edward Elgar, Dan Dediu, Jean Sibelius și John Cage.
Episodul este disponibil gratuit, pe art.raiffeisen.ro, și poate fi vizionat aici.
Muzica de cameră
Începând cu anii 1500, până la mijlocul anilor 1700, muzica a fost clasificată după funcția sa socială: muzică bisericească, muzică de teatru sau muzică de cameră – un termen care a inclus toată muzica laică ce era interpretată în saloanele private, vocal sau intrumental, solo sau ansamblu.
Tradiția muzicii de cameră (de salon) a fost instituită pentru prima dată la sfârșitul anilor 1700 și începutul anilor 1800 de Hadyn, Mozart și Beethoven în așa-numita epocă clasică vieneză. În respectivele saloane se interpretau triouri, cvartete, cvintete compuse pentru instrumente cu corzi, pian sau instrumente de suflat.
Edward Elgar (1857-1934), compozitor și dirijor englez, un autodidact, a fost organist, a cântat la vioară, a acordat lecții de instrument și a lucrat la un azil de bătrâni, iar când a scris Variațiunile „Enigma” a reușit să cucerească Anglia, fiind considerat cel mai influent compozitor englez. Spre finalul vieții a primit titlul de „Baronul Elgar de Broadheath”.
În film veți putea asculta, în interpretarea violistului Răzvan Popovici și a pianistei Cristiana Mihart, și lucrarea „Salut d’amour” pe care Elgar a compus-o pentru cea care urma să îi devină soție.
Inovații
În secolul XX scena muzicală s-a dezvoltat rapid, producându-se multe schimbări. A apărut muzica nouă, experimentală, inovatoare și cu un impact decisiv, care a schimbat întreaga percepție a celor care o ascultau. Neoclasicismul și expresionismul și-au făcut intrarea după 1900. Aleatorismul, atonalismul, serialismul, muzica concretă, muzica electronică și muzica de factură conceptuală au apărut și s-au dezvoltat în timpul acestui secol, iar lumi noi s-au deschis către public.
Dan Dediu, compozitor, fost rector al Universității de Muzică din București, a fost invitat să răspundă la întrebarea: „Cum este în salonul unui compozitor din zilele noastre?” De la Liszt, care a fost și călugăr, compozitorul e un artist, dar a dobândit și valențe de inginer sau om de știință, poate fi și profesor de compoziție, dar are și funcții administrative. Îl veți asculta pe Dan Dediu interpretând alături de soția sa, Valentina Sandu-Dediu, compoziția proprie – „Idile și gherile”.
Jean Sibelius (1865-1957) „Este un erou. Nu pentru că reprezintă o țară, ci pentru că este întruchiparea spiritului timpului său”, spune pianista Diana Ketler, directorul artistic al Festivalului SoNoRo. Acest compozitor, în lucrările sale, „este uneori cald și pasional, iar alteori distant și rece, cu alte cuvinte are totul, fiind romantic în deplinătatea sensului acestui cuvânt”. Din film aflăm că a trăit cu soția lui și cele cinci fiice într-o casă construită de un prieten arhitect, un centru al vieții lor sociale și muzicale, și că îi plăceau friptura de rață și stridiile. Primea sute de scrisori pe zi, dar și cadouri, fiind un compozitor extrem de apreciat. În muzica lui a fost inspirat de ceea ce reprezenta natura – pădurile, lacurile și în mod special copacii. Extraordinara compoziție „Copacii” este interpretată în acest film de Diana Ketler.
John Cage (1912-1992) este „cunoscut pentru teoria despre egalitatea sunetelor, precum și pentru creația revoluționară construită în jurul conceptelor de liniște, vid și timp. Inspirată de picturile de un alb total ale prietenului său, Robert Rauschenberg, legendara lucrare în trei părți 4’33” compusă de Cage este celebră pentru că îi dă artistului care o interpretează indicația de a nu cânta nimic de-a lungul duratei sale […]”, spunea Clemency Burton-Hill în cartea „Un an magic”.
John Cage a reprezentat o revoluție a muzicii secolului XX. Adept al budismului, cu o gândire paradoxală, acesta afirma: „Nu îmi e teamă de ideile inovatoare, ci de cele învechite”, utilizând obiecte neobișnuite pentru a crea muzică, precum furculițe și cuțite, în lucrarea „Living Room Music” (1940). Inclusă într-o ediție anterioară a Festivalului SoNoRo, lucrarea poate fi vizionată în acest film.
Momente muzicale:
Edward Elgar – Salut d’amour
Edward Elgar – Chanson de matin
Edward Elgar – Chanson de nuit
Dan Dediu – Idile și gherile (Idilă fur Gretchen)
Jean Sibelius – The Trees
John Cage – Living Room Music
Saloanele SoNoRo este un proiect care poartă amprenta proaspătă și creativă a echipei SoNoRo și constă dintr-o serie de cinci filme despre muzică și muzicieni, fiecare dedicat unui subiect care ar fi putut să fie centrul unui salon muzical în alte timpuri, acum transformat într-un salon virtual. Ultimul episod al seriei, „Stan Golestan – de la Vaslui la Paris”, îl prezintă pe compozitorul franco-român care a plecat la sfârșitul secolului al XX-lea de la Vaslui și a cucerit Parisul. Episodul va fi disponibil pe platforma Raiffeisen Art Proiect începând cu 19 mai.
Episodul este disponibil gratuit, pe art.raiffeisen.ro, și poate fi vizionat aici.
Muzica de cameră
Începând cu anii 1500, până la mijlocul anilor 1700, muzica a fost clasificată după funcția sa socială: muzică bisericească, muzică de teatru sau muzică de cameră – un termen care a inclus toată muzica laică ce era interpretată în saloanele private, vocal sau intrumental, solo sau ansamblu.
Tradiția muzicii de cameră (de salon) a fost instituită pentru prima dată la sfârșitul anilor 1700 și începutul anilor 1800 de Hadyn, Mozart și Beethoven în așa-numita epocă clasică vieneză. În respectivele saloane se interpretau triouri, cvartete, cvintete compuse pentru instrumente cu corzi, pian sau instrumente de suflat.
Edward Elgar (1857-1934), compozitor și dirijor englez, un autodidact, a fost organist, a cântat la vioară, a acordat lecții de instrument și a lucrat la un azil de bătrâni, iar când a scris Variațiunile „Enigma” a reușit să cucerească Anglia, fiind considerat cel mai influent compozitor englez. Spre finalul vieții a primit titlul de „Baronul Elgar de Broadheath”.
În film veți putea asculta, în interpretarea violistului Răzvan Popovici și a pianistei Cristiana Mihart, și lucrarea „Salut d’amour” pe care Elgar a compus-o pentru cea care urma să îi devină soție.
Inovații
În secolul XX scena muzicală s-a dezvoltat rapid, producându-se multe schimbări. A apărut muzica nouă, experimentală, inovatoare și cu un impact decisiv, care a schimbat întreaga percepție a celor care o ascultau. Neoclasicismul și expresionismul și-au făcut intrarea după 1900. Aleatorismul, atonalismul, serialismul, muzica concretă, muzica electronică și muzica de factură conceptuală au apărut și s-au dezvoltat în timpul acestui secol, iar lumi noi s-au deschis către public.
Dan Dediu, compozitor, fost rector al Universității de Muzică din București, a fost invitat să răspundă la întrebarea: „Cum este în salonul unui compozitor din zilele noastre?” De la Liszt, care a fost și călugăr, compozitorul e un artist, dar a dobândit și valențe de inginer sau om de știință, poate fi și profesor de compoziție, dar are și funcții administrative. Îl veți asculta pe Dan Dediu interpretând alături de soția sa, Valentina Sandu-Dediu, compoziția proprie – „Idile și gherile”.
Jean Sibelius (1865-1957) „Este un erou. Nu pentru că reprezintă o țară, ci pentru că este întruchiparea spiritului timpului său”, spune pianista Diana Ketler, directorul artistic al Festivalului SoNoRo. Acest compozitor, în lucrările sale, „este uneori cald și pasional, iar alteori distant și rece, cu alte cuvinte are totul, fiind romantic în deplinătatea sensului acestui cuvânt”. Din film aflăm că a trăit cu soția lui și cele cinci fiice într-o casă construită de un prieten arhitect, un centru al vieții lor sociale și muzicale, și că îi plăceau friptura de rață și stridiile. Primea sute de scrisori pe zi, dar și cadouri, fiind un compozitor extrem de apreciat. În muzica lui a fost inspirat de ceea ce reprezenta natura – pădurile, lacurile și în mod special copacii. Extraordinara compoziție „Copacii” este interpretată în acest film de Diana Ketler.
John Cage (1912-1992) este „cunoscut pentru teoria despre egalitatea sunetelor, precum și pentru creația revoluționară construită în jurul conceptelor de liniște, vid și timp. Inspirată de picturile de un alb total ale prietenului său, Robert Rauschenberg, legendara lucrare în trei părți 4’33” compusă de Cage este celebră pentru că îi dă artistului care o interpretează indicația de a nu cânta nimic de-a lungul duratei sale […]”, spunea Clemency Burton-Hill în cartea „Un an magic”.
John Cage a reprezentat o revoluție a muzicii secolului XX. Adept al budismului, cu o gândire paradoxală, acesta afirma: „Nu îmi e teamă de ideile inovatoare, ci de cele învechite”, utilizând obiecte neobișnuite pentru a crea muzică, precum furculițe și cuțite, în lucrarea „Living Room Music” (1940). Inclusă într-o ediție anterioară a Festivalului SoNoRo, lucrarea poate fi vizionată în acest film.
Momente muzicale:
Edward Elgar – Salut d’amour
Edward Elgar – Chanson de matin
Edward Elgar – Chanson de nuit
Dan Dediu – Idile și gherile (Idilă fur Gretchen)
Jean Sibelius – The Trees
John Cage – Living Room Music
Saloanele SoNoRo este un proiect care poartă amprenta proaspătă și creativă a echipei SoNoRo și constă dintr-o serie de cinci filme despre muzică și muzicieni, fiecare dedicat unui subiect care ar fi putut să fie centrul unui salon muzical în alte timpuri, acum transformat într-un salon virtual. Ultimul episod al seriei, „Stan Golestan – de la Vaslui la Paris”, îl prezintă pe compozitorul franco-român care a plecat la sfârșitul secolului al XX-lea de la Vaslui și a cucerit Parisul. Episodul va fi disponibil pe platforma Raiffeisen Art Proiect începând cu 19 mai.
