Ediția nr. 13 a turneului SoNoRo Conac, intitulată „Când se așterne praful”, va continua în iunie 2025 cu trei concerte programate la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci (joi, 5 iunie, ora 19:00), la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (vineri, 6 iunie, ora 18:30) și la Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani (sâmbătă, 7 iunie, ora 19:00). Accesul la concerte este liber, în baza unei rezervări pe site-ul https://conac.sonoro.org/.
Concertele vor fi susținute de Kirill Troussov, cu vioara Stradivarius „Brodsky” din 1702 (pe care violonistul Adolph Brodsky a interpretat în premieră mondială Concertul pentru vioară al lui Ceaikovski, în data de 4 decembrie 1881), împreună cu violistul Răzvan Popovici, inițiatorul turneului SoNoRo Conac și cofondatorul platformei culturale SoNoRo, și pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu. Din programul celei de-a doua părți a turneului fac parte compozitorii Ludwig van Beethoven, Antonio Tomaso Vitali, Eugène Ysaÿe, Johan Halvorsen și Dmitri Shostakovitch.
„Iată-ne deja la jumătatea acestui an, în luna iunie, când suntem bucuroși să continuăm turneul SoNoRo Conac în zona Moldovei. Ajungem pentru prima dată la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi și la Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani – unde vom simți din nou multe emoții la întâlnirea cu istoricul acestor clădiri importante din România. Corpul principal al clădirii Universității „Dunărea de Jos” a găzduit pe vremuri Institutul „Notre-Dame de Sion”, creat de călugărițele catolice în 1867, iar Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” este o dovadă a viziunii și filantropiei acestui maior care și-a donat averea în folosul artei.
În același timp, revenim cu încântare la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, în imobilul donat orașului de către boierul Teodor Cincu. La crearea acestui muzeu au contribuit și doi pasionați de istorie și colecționari: Constantin Solomon și Mihail Dimitriu.
În memoria acestor oameni, care au lăsat în urma lor institute de educație și cultură, turneul SoNoRo Conac își continuă nobila misiune de a le onora creațiile și generozitatea prin intermediul concertelor de muzică de cameră.
Vom preciza de fiecare dată că le suntem profund recunoscători sponsorilor și partenerilor noștri pentru că aleg să aibă încredere în ceea ce facem și în patrimoniul architectural al României” – a declarat Răzvan Popovici, directorul turneului SoNoRo Conac.
DESPRE ARTIȘTI
Îndrumat de Sir Yehudi Menuhin încă de la o vârstă fragedă, Kirill Troussov este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți violoniști ai generației sale. Este invitat regulat în săli de concert prestigioase și la festivaluri internaționale de muzică de renume, în întreaga lume. Kirill a colaborat cu orchestre precum Staatskapelle Berlin, Leipzig Gewandhaus, Orchestre de Paris, Orchestre National de Lyon, Orchestre National de France ș.a. A susținut concerte în sălile Concertgebouw din Amsterdam, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Théâtre du Châtelet, Théâtre des Champs Elysées, NCPA din Beijing, Suntory Hall din Tokyo și Auditorio Nacional de Musica din Madrid. Printre premiile sale internaționale se numără premiul cultural european „Pro-Europa”, Premiul Davidoff al Festivalului de muzică din Schleswig-Holstein, Premiul internațional Yamaha și Premiul Reuters al Festivalului de la Verbier.
Kirill Troussov susține în mod regulat cursuri de măiestrie la Mozarteum Salzburg, Institutul European de Muzică din Viena, la Cremona, Milano, Madrid, Dublin, Berlin, München, Oslo, Budapesta, SUA și Hong Kong. Din acest an este profesor de vioară la Universitatea de Muzică și Teatru din München.
Răzvan Popovici s-a născut la Bucureşti într-o familie de muzicieni şi a început studiul violei cu tatăl său, Mugur Popovici. Ca solist, a cântat alături de Orchestra de Cameră din Köln, Orchestra de Cameră din Kobe, Orchestra Națională Radio, Filarmonica „George Enescu”, Filarmonica Transilvania, Chaarts Chamber Artist din Zürich sau Kamerata Kronstadt. Este invitat regulat la festivaluri precum Lucerne Festival, Wiener Festwochen, Kuhmo Festival, Schwetzinger Festspiele, Spoleto Festival, Ferrarra Musica, Boswil Musiksommer sau Kobe Music Festival. Printre sălile în care a interpretat se numără Carnegie Hall din New York, Suntory Hall din Tokio, Concertgebouw Amsterdam, Musikverein din Viena, Wigmore Hall din Londra, YMCA din Ierusalim sau Bozar din Bruxelles și concertează regulat în întreaga lume ca membru al Ansamblului Raro. Răzvan este iniţiatorul Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania (22 de ediții) şi al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo (19 ediții). Concertează în întreaga lume ca membru al Ansamblului Raro și este profesor de violă la Conservatorul Regal din Anvers.
Pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu a fost îndrumat pe căile artei pianistice de către pianista și profesoara Corina Ibănescu, de la vârsta de 11 ani. A debutat în 2011 pe legendara scenă a Filarmonicii din Berlin, interpretând concertul nr. 5 „Imperialul” de Beethoven. A urmat cursurile Universității de Muzică și Arte Dramatice din Viena, sub îndrumarea maeștrilor Martin Hughes și Stefan Arnold. Laureat al competițiilor internaționale, precum „Pietro Argento” International Piano Competition (Italia), Cameristi dell’Alpe Adria Competition (Italia) și Casino Austria Rising Stars Award (Viena), a susținut concerte în calitate de solist cu orchestrele filarmonicilor din România, Germania, Austria și Japonia.
Dincolo de cariera sa solistică, s-a remarcat ca un promotor fervent al tinerei generații de muzicieni. A fondat Orchestra de tineret „Ton der Jugend Symphonieorchester” din Viena, a organizat două ediții ale concursului de pian „Transylvanian International Piano Competition” în Brașov și este cofondatorul Festivalul TAMTAM din Brașov (patru ediții).
Între 2020 și 2024, Ioan-Dragoș Dimitriu a condus Filarmonica Brașov în calitate de Manager și Director Artistic, contribuind la revitalizarea instituției. Din 2024, ocupă funcția de Director de Dezvoltare și Inovare al Asociației Sonoro.
DESPRE SPAȚII
Edificiul în care funcţionează Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, inclus în lista monumentelor istorice, categoria A, a fost construit în mai multe etape, începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. În anul 1885, clădirea este amintită ca fiind în proprietatea lui Anton Cincu, om politic şi filantrop local, care o va lăsa prin testament fiului Teodor Cincu – primar al acestui oraş între anii 1894-1896, 1898-1899 şi 1902-1906 și deputat în Parlamentul României.
Muzeul a fost înființat în anul 1935 în imobilul donat orașului de către boierul Teodor Cincu, iar meritul înființării unui muzeu la Tecuci i se cuvine atât filantropului Teodor Cincu, cât și celor doi pasionați de istorie și colecționari: Constantin Solomon și Mihail Dimitriu.
Din punct de vedere arhitectural, clădirea se remarcă prin stilul baroc, predominant în prima etapă a construcţiei, căruia i se adaugă ulterior elemente neoclasice. În depozitele sale, muzeul deține o serie de colecţii valoroase din domeniile arheologie, numismatică, medalistică, artă, istorie modernă şi contemporană, documente și fotografii, etnografie, piese de mobilier, tehnică – toate acestea însumând un număr de peste 56.000 de piese de patrimoniu.
Muzeul deține un obiect unicat în România (doar două modele în Europa, dintre care unul la Tecuci) – automobilul de tip Cabriolet, model EGO 4/14, fabricat în anul 1924, în uzina de avioane „Merkur“ din Germania.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a fost înfiinţată în anul 1974 și este cea mai mare și cea mai importantă instituție de învățământ superior din sud-estul României. În structura institutelor care fac parte din această universitate prestigioasă s-au aflat programe de studiu unice în ţară: construcţii navale, exploatarea navelor şi porturilor, industrii alimentare, tehnică piscicolă, frigotehnie, fapt care a făcut ca un important proces de concepţie, privind elaborarea planurilor şi programelor de învăţământ, a cursurilor, dotarea laboratoarelor etc., valorificat în prezent şi în alte centre universitare ale ţării, să fie în întregime opera corpului profesoral de specialitate din învăţământul superior gălăţean.
Filialele Facultății de Litere, Facultății de Istorie, filosofie și teologie, Facultății de Drept și Științe Administrative etc. se află în corpul principal al clădirii Universității „Dunărea de Jos” care a aparținut Institutului „Notre-Dame de Sion”. Acest institut a fost înființat la data de 24 octombrie 1867 de Congregația călugărițelor catolice „Notre-Dame de Sion”. Acesta cuprindea 4 diviziuni: internatul (pentru educaţia fiicelor din înalta societate), demi-internatul (pentru fetele din clasa de mijloc), externatul (pentru fetele cu o stare materială precară) şi o şcoală de lucru (pentru fetele sărace care aveau acces la educație gratuită). În 1869, s-a mai adăugat o şcoală confesională gratuită şi un orfelinat intern gratuit. În 1889, clădirea a fost extinsă și modernizată. În anii Primului Război Mondial a funcționat ca spital militar. În anii ’30, institutul funcționa cu un curs complet de 8 clase și două secții – literară și științifică. În vara anului 1944, clădirea institutului a fost incendiată de germani înainte de retragerea din oraș. După reparații, în anul 1951, aici se înființează Institutul Mecano-Naval.
Unul dintre puținele aspecte care mai amintesc de vechiul Institut „Notre-Dame de Sion” este fântâna arteziană din curtea clădirii, care îmbină elementele de neoclasicism cu Art Nouveau.
Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani a fost construit cu aproape 100 de ani în urmă la iniţiativa şi din banii maiorului Gheorghe Pastia, acelaşi care, cu 15 ani înainte ridicase un alt edificiu de cultură în municipiul Focşani – „Teatrul Comunal Maior Gheorghe Pastia”. În acest fel, Gheorghe Pastia îşi desăvârşeşte generoasa sa operă de caritate, lăsând în urma sa două dintre cele mai impunătoare construcţii din Focşani. După moartea sa, Primăria face eforturi pentru finalizarea construcţiei, uneori având sprijinul guvernului, astfel încât abia în anii 1942-1943, clădirea Ateneului Popular a fost finalizată.
În perioada 1943 – 1945, sala mare a Ateneului a fost închiriată timp de 3 ani unui grup de societari focşăneni în vederea instalării unui cinematograf. Din 1945 clădirea Ateneului Popular suferă o serie de degradări şi pagube datorate trupelor sovietice.
Din 1955 (cu aproximaţie), în incinta Ateneului s-au succedat Biblioteca Raională Focşani, Casa Corpului Didactic și Casa de Cultură Municipală. Începând cu anul 1994, prin decizia Consiliului Judeţean Vrancea, Casa Municipală de Cultură devine Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia”, aşa cum dorise şi ctitorul acestui aşezământ. Odată cu apariţia Legii aşezămintelor de cultură, prin noul Regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de către Consiliul Local Focşani, i se recunoaşte statutul de centru cultural.
***
Accesul la concerte este liber, în baza unei rezervări aici.
Despre SoNoRo Conac
Inițiat în 2013, turneul SoNoRo Conac și-a propus încă de la început, prin asocierea muzicii cu diverse opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenție și sprijinire a patrimoniului și a resurselor culturale extraordinare ale României. SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns. Acest proiect își propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate – clădiri spectaculoase și elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural. În cele douăsprezece ediții anterioare, turneul SoNoRo Conac a pus pe harta emoțională a țării noastre peste 130 de clădiri de patrimoniu, unele dintre ele complet necunoscute publicului din România, dar a atras atenția și publicului internațional asupra unora dintre cele mai frumoase simboluri arhitectonice din țara noastră.
Concertele vor fi susținute de Kirill Troussov, cu vioara Stradivarius „Brodsky” din 1702 (pe care violonistul Adolph Brodsky a interpretat în premieră mondială Concertul pentru vioară al lui Ceaikovski, în data de 4 decembrie 1881), împreună cu violistul Răzvan Popovici, inițiatorul turneului SoNoRo Conac și cofondatorul platformei culturale SoNoRo, și pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu. Din programul celei de-a doua părți a turneului fac parte compozitorii Ludwig van Beethoven, Antonio Tomaso Vitali, Eugène Ysaÿe, Johan Halvorsen și Dmitri Shostakovitch.
„Iată-ne deja la jumătatea acestui an, în luna iunie, când suntem bucuroși să continuăm turneul SoNoRo Conac în zona Moldovei. Ajungem pentru prima dată la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi și la Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani – unde vom simți din nou multe emoții la întâlnirea cu istoricul acestor clădiri importante din România. Corpul principal al clădirii Universității „Dunărea de Jos” a găzduit pe vremuri Institutul „Notre-Dame de Sion”, creat de călugărițele catolice în 1867, iar Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” este o dovadă a viziunii și filantropiei acestui maior care și-a donat averea în folosul artei.
În același timp, revenim cu încântare la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, în imobilul donat orașului de către boierul Teodor Cincu. La crearea acestui muzeu au contribuit și doi pasionați de istorie și colecționari: Constantin Solomon și Mihail Dimitriu.
În memoria acestor oameni, care au lăsat în urma lor institute de educație și cultură, turneul SoNoRo Conac își continuă nobila misiune de a le onora creațiile și generozitatea prin intermediul concertelor de muzică de cameră.
Vom preciza de fiecare dată că le suntem profund recunoscători sponsorilor și partenerilor noștri pentru că aleg să aibă încredere în ceea ce facem și în patrimoniul architectural al României” – a declarat Răzvan Popovici, directorul turneului SoNoRo Conac.
DESPRE ARTIȘTI
Îndrumat de Sir Yehudi Menuhin încă de la o vârstă fragedă, Kirill Troussov este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți violoniști ai generației sale. Este invitat regulat în săli de concert prestigioase și la festivaluri internaționale de muzică de renume, în întreaga lume. Kirill a colaborat cu orchestre precum Staatskapelle Berlin, Leipzig Gewandhaus, Orchestre de Paris, Orchestre National de Lyon, Orchestre National de France ș.a. A susținut concerte în sălile Concertgebouw din Amsterdam, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Théâtre du Châtelet, Théâtre des Champs Elysées, NCPA din Beijing, Suntory Hall din Tokyo și Auditorio Nacional de Musica din Madrid. Printre premiile sale internaționale se numără premiul cultural european „Pro-Europa”, Premiul Davidoff al Festivalului de muzică din Schleswig-Holstein, Premiul internațional Yamaha și Premiul Reuters al Festivalului de la Verbier.
Kirill Troussov susține în mod regulat cursuri de măiestrie la Mozarteum Salzburg, Institutul European de Muzică din Viena, la Cremona, Milano, Madrid, Dublin, Berlin, München, Oslo, Budapesta, SUA și Hong Kong. Din acest an este profesor de vioară la Universitatea de Muzică și Teatru din München.
Răzvan Popovici s-a născut la Bucureşti într-o familie de muzicieni şi a început studiul violei cu tatăl său, Mugur Popovici. Ca solist, a cântat alături de Orchestra de Cameră din Köln, Orchestra de Cameră din Kobe, Orchestra Națională Radio, Filarmonica „George Enescu”, Filarmonica Transilvania, Chaarts Chamber Artist din Zürich sau Kamerata Kronstadt. Este invitat regulat la festivaluri precum Lucerne Festival, Wiener Festwochen, Kuhmo Festival, Schwetzinger Festspiele, Spoleto Festival, Ferrarra Musica, Boswil Musiksommer sau Kobe Music Festival. Printre sălile în care a interpretat se numără Carnegie Hall din New York, Suntory Hall din Tokio, Concertgebouw Amsterdam, Musikverein din Viena, Wigmore Hall din Londra, YMCA din Ierusalim sau Bozar din Bruxelles și concertează regulat în întreaga lume ca membru al Ansamblului Raro. Răzvan este iniţiatorul Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania (22 de ediții) şi al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo (19 ediții). Concertează în întreaga lume ca membru al Ansamblului Raro și este profesor de violă la Conservatorul Regal din Anvers.
Pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu a fost îndrumat pe căile artei pianistice de către pianista și profesoara Corina Ibănescu, de la vârsta de 11 ani. A debutat în 2011 pe legendara scenă a Filarmonicii din Berlin, interpretând concertul nr. 5 „Imperialul” de Beethoven. A urmat cursurile Universității de Muzică și Arte Dramatice din Viena, sub îndrumarea maeștrilor Martin Hughes și Stefan Arnold. Laureat al competițiilor internaționale, precum „Pietro Argento” International Piano Competition (Italia), Cameristi dell’Alpe Adria Competition (Italia) și Casino Austria Rising Stars Award (Viena), a susținut concerte în calitate de solist cu orchestrele filarmonicilor din România, Germania, Austria și Japonia.
Dincolo de cariera sa solistică, s-a remarcat ca un promotor fervent al tinerei generații de muzicieni. A fondat Orchestra de tineret „Ton der Jugend Symphonieorchester” din Viena, a organizat două ediții ale concursului de pian „Transylvanian International Piano Competition” în Brașov și este cofondatorul Festivalul TAMTAM din Brașov (patru ediții).
Între 2020 și 2024, Ioan-Dragoș Dimitriu a condus Filarmonica Brașov în calitate de Manager și Director Artistic, contribuind la revitalizarea instituției. Din 2024, ocupă funcția de Director de Dezvoltare și Inovare al Asociației Sonoro.
DESPRE SPAȚII
Edificiul în care funcţionează Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, inclus în lista monumentelor istorice, categoria A, a fost construit în mai multe etape, începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. În anul 1885, clădirea este amintită ca fiind în proprietatea lui Anton Cincu, om politic şi filantrop local, care o va lăsa prin testament fiului Teodor Cincu – primar al acestui oraş între anii 1894-1896, 1898-1899 şi 1902-1906 și deputat în Parlamentul României.
Muzeul a fost înființat în anul 1935 în imobilul donat orașului de către boierul Teodor Cincu, iar meritul înființării unui muzeu la Tecuci i se cuvine atât filantropului Teodor Cincu, cât și celor doi pasionați de istorie și colecționari: Constantin Solomon și Mihail Dimitriu.
Din punct de vedere arhitectural, clădirea se remarcă prin stilul baroc, predominant în prima etapă a construcţiei, căruia i se adaugă ulterior elemente neoclasice. În depozitele sale, muzeul deține o serie de colecţii valoroase din domeniile arheologie, numismatică, medalistică, artă, istorie modernă şi contemporană, documente și fotografii, etnografie, piese de mobilier, tehnică – toate acestea însumând un număr de peste 56.000 de piese de patrimoniu.
Muzeul deține un obiect unicat în România (doar două modele în Europa, dintre care unul la Tecuci) – automobilul de tip Cabriolet, model EGO 4/14, fabricat în anul 1924, în uzina de avioane „Merkur“ din Germania.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a fost înfiinţată în anul 1974 și este cea mai mare și cea mai importantă instituție de învățământ superior din sud-estul României. În structura institutelor care fac parte din această universitate prestigioasă s-au aflat programe de studiu unice în ţară: construcţii navale, exploatarea navelor şi porturilor, industrii alimentare, tehnică piscicolă, frigotehnie, fapt care a făcut ca un important proces de concepţie, privind elaborarea planurilor şi programelor de învăţământ, a cursurilor, dotarea laboratoarelor etc., valorificat în prezent şi în alte centre universitare ale ţării, să fie în întregime opera corpului profesoral de specialitate din învăţământul superior gălăţean.
Filialele Facultății de Litere, Facultății de Istorie, filosofie și teologie, Facultății de Drept și Științe Administrative etc. se află în corpul principal al clădirii Universității „Dunărea de Jos” care a aparținut Institutului „Notre-Dame de Sion”. Acest institut a fost înființat la data de 24 octombrie 1867 de Congregația călugărițelor catolice „Notre-Dame de Sion”. Acesta cuprindea 4 diviziuni: internatul (pentru educaţia fiicelor din înalta societate), demi-internatul (pentru fetele din clasa de mijloc), externatul (pentru fetele cu o stare materială precară) şi o şcoală de lucru (pentru fetele sărace care aveau acces la educație gratuită). În 1869, s-a mai adăugat o şcoală confesională gratuită şi un orfelinat intern gratuit. În 1889, clădirea a fost extinsă și modernizată. În anii Primului Război Mondial a funcționat ca spital militar. În anii ’30, institutul funcționa cu un curs complet de 8 clase și două secții – literară și științifică. În vara anului 1944, clădirea institutului a fost incendiată de germani înainte de retragerea din oraș. După reparații, în anul 1951, aici se înființează Institutul Mecano-Naval.
Unul dintre puținele aspecte care mai amintesc de vechiul Institut „Notre-Dame de Sion” este fântâna arteziană din curtea clădirii, care îmbină elementele de neoclasicism cu Art Nouveau.
Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani a fost construit cu aproape 100 de ani în urmă la iniţiativa şi din banii maiorului Gheorghe Pastia, acelaşi care, cu 15 ani înainte ridicase un alt edificiu de cultură în municipiul Focşani – „Teatrul Comunal Maior Gheorghe Pastia”. În acest fel, Gheorghe Pastia îşi desăvârşeşte generoasa sa operă de caritate, lăsând în urma sa două dintre cele mai impunătoare construcţii din Focşani. După moartea sa, Primăria face eforturi pentru finalizarea construcţiei, uneori având sprijinul guvernului, astfel încât abia în anii 1942-1943, clădirea Ateneului Popular a fost finalizată.
În perioada 1943 – 1945, sala mare a Ateneului a fost închiriată timp de 3 ani unui grup de societari focşăneni în vederea instalării unui cinematograf. Din 1945 clădirea Ateneului Popular suferă o serie de degradări şi pagube datorate trupelor sovietice.
Din 1955 (cu aproximaţie), în incinta Ateneului s-au succedat Biblioteca Raională Focşani, Casa Corpului Didactic și Casa de Cultură Municipală. Începând cu anul 1994, prin decizia Consiliului Judeţean Vrancea, Casa Municipală de Cultură devine Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia”, aşa cum dorise şi ctitorul acestui aşezământ. Odată cu apariţia Legii aşezămintelor de cultură, prin noul Regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de către Consiliul Local Focşani, i se recunoaşte statutul de centru cultural.
***
Accesul la concerte este liber, în baza unei rezervări aici.
Despre SoNoRo Conac
Inițiat în 2013, turneul SoNoRo Conac și-a propus încă de la început, prin asocierea muzicii cu diverse opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenție și sprijinire a patrimoniului și a resurselor culturale extraordinare ale României. SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns. Acest proiect își propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate – clădiri spectaculoase și elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural. În cele douăsprezece ediții anterioare, turneul SoNoRo Conac a pus pe harta emoțională a țării noastre peste 130 de clădiri de patrimoniu, unele dintre ele complet necunoscute publicului din România, dar a atras atenția și publicului internațional asupra unora dintre cele mai frumoase simboluri arhitectonice din țara noastră.
