Cu o populație de 291.490 de locuitori, Brașovul (Kronstadt în germană, Brassó în maghiară, Corona în latină), este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru - un oraș cu un mare potențial de dezvoltare, datorat în primul rând poziționării geografice și calității spațiului natural de aici. În ultimii ani, Brașovul a cunoscut o importantă dezvoltare a industriei de IT și a start-up-urilor tehnologice, iar scena culturală pare să se dezvolte și ea, încet, dar sigur, devenind mai recent asumată chiar și la nivelul autorităților.
Discursul public a fost amplificat cu siguranță și de subiectul candidaturii Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ocazie cu care multe dintre orașele candidate și-au conturat pentru prima dată o stategie de dezvoltare care tratează cultura ca o prioritate. Astfel, în multe dintre aceste orașe a existat o mobilizare fără precedent a factorilor și a actorilor de pe scena culturală, ceea ce cu siguranță ajută, căci reușește să atragă atenția asupra potențialului creativității ca instrument strategic de dezvoltare socio-economică.
Și pentru că ne-am propus să descoperim Brașovul dincolo de reperele și clișeele turistice și dincolo de Piața Sfatului, am vrut să aflăm poveștile de succes ale unor antreprenori creativi de aici, să descoperim spații expoziționale alternative, să discutăm cu oameni care au inițiat proiecte curajoase și să înțelegem modele noi și inovatoare de business.
Am descoperit că, deși cultura orașului pare în continuare captivă în centrul istoric, undeva între Casa Sfatului și Biserica Neagră, foarte aproape de toate muzeele din oraș și de cele două teatre, există totuși initiative alternative și mulți oameni dispuși să extindă aceste granițe de interes, să învețe și… să colaboreze.
Printre provocările pe care Brașovul trebuie să le depășească pe plan creativ, cele mai importante ar fi: lipsa unei specializări de Artă și Design în cadrul Universității de aici, insuficiența spațiilor culturale sau expoziționale și a inițiativelor independente, dar și o infrastructură culturală precară. Însă aceste neajunsuri pot sau ar trebui să devină o provocare și o motivație pentru creativii independenți. Probabil cea mai mare provocare pentru un oraș de dimensiunile Brașovului rămâne chiar coeziunea artiștilor, a operatorilor culturali, a antreprenorilor din industriile creative și a autorităților, căci în ciuda proximității evidente, proiectele colaborative sau multidisciplinare sunt încă rare. Cu toate acestea, Brașovul se poate lăuda deja cu o efervescență creativă în creștere în ultimii ani și cu o serie de povești inspiraționale, pe care ne-am bucurat să le descoperim și pe care am încercat să le împărtășim și cu voi în acest dosar dedicat, din numărul 18 al revistei The Institute.
Dacă până de curând, peisajul cultural local putea fi redus la două cinematografe particulare în mall-uri comerciale, concerte în Aula Universității și câteva expoziții temporare organizate în singura galerie de artă, deținută de Uniunea Artiștilor Plastici, în ultimii ani, Brașovul a devenit din ce în ce mai activ și curajos pe plan cultural: o serie de festivaluri au transformat străzile Brașovului, dar și percepția localnicilor asupra evenimentelor culturale și asupra spațiului public în sine, care a început să devină o preocupare și un subiect, o serie de instituții publice și-au reconfigurat sediile pentru a se putea adapta la un conținut artistic contemporan, o serie de artiști, designeri, arhitecți, dar și antreprenori se întorc în oraș, după o experiență profesională consistentă în alte orașe sau aleg pur și simplu să se mute aici, motivați de calitatea vieții și de poziția geografică a orașului. Din ce în ce mai mulți creativi își lansează propriile proiecte, iar start-up-urile creative sunt în creștere.
Sectorul independent este estențial în dezvoltarea culturală aromonioasă a oricărui oraș, iar scăderea gradului de dependență a acestora față de subvențiile publice ar trebui să devină un obiectiv în sine. La Brașov, inițiativele independente sunt încă puține și de dimensiuni reduse, însă proiectele pe care le-am descoperit aici dovedesc că orașul are un potențial creativ important. Și pentu că industriile creative pot deveni cu atât mai puternice cu cât colaborează între ele, dezvoltarea industriei de IT și a segmentului de start-up-uri din sfera de tehnologie sunt un motiv de optimism pentru dezvoltarea multidisciplinar-creativă a orașului.
Brașovul este și un centru universitar important, cu o tradiție foarte puternică în domeniul tehnic și al silviculturii. Universitatea „Transilvania” Brașov este cea mai mare instituție de învățământ superior din Regiunea Centru, având 18 facultăți și 20.000 de studenți. Deși nu există aici o specializare dedicată artelor plastice sau aplicate, Universitatea a dezvoltat recent un Centru Multicultural, care are potențialul de deveni un important catalizator la nivel local.
Există deci multe semnale pozitive legate de dezvoltarea industriilor creative în Brașov, iar calitatea spațiului natural, precum și calitatea patrimoniului construit de aici ar trebui să devină avantaje esențiale în orice strategie de dezvoltare a orașului, pentru că nu putem discuta despre Brașov fără a discuta despre turism, despre ski sau despre Poiana Brașov. Spațiul natural de aici permite dezvoltarea multor produse și servicii de agrement, precum și amenajarea unor spații verzi recreative, ceea ce duce la creșterea calității vieții - un indicator la care Brașovul stă oricum destul de bine, față de multe alte orașe din România.
