„Orașul, publicul, vizitatorii se bucură, toată lumea trepidează”, spune Ovidiu Șandor. Timișoara e activă, trăiește magia titlului de Capitală Culturală Europeană. Energia se simte în diversitatea de limbi străine auzite la fiecare pas pe stradă și se vede în sutele de evenimente de teatru, arte vizuale și muzică.
De numele lui Ovidiu se leagă două dintre cele mai importante evenimente din acest an: expozițiile Victor Brauner - Invenție și Magie, ce a deschis Capitala Culturală, și Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale, care va începe pe 30 septembrie.
Expoziția Brâncuși va cuprinde peste 20 de sculpturi, de la marile muzee din Europa și colecții private, și vor fi expuse la Muzeul Național de Artă. Obținerea lor, explică antreprenorul, a fost o provocare, „contextul orașului a ajutat în argumentarea noastră.”
Ovidiu Șandor
Lucrările celor doi artiști nu ar fi ajuns la Timișoara fără implicarea lui Ovidiu. Și-a folosit rolul de mediator pentru Muzeul Tate din Marea Britanie și Centrul Georges Pompidou din Franța ca să ofere cu generozitate experiențe speciale vizitatorilor Capitalei.
Spațiu special construit pentru arta contemporană
Ovidiu are 53 de ani, e antreprenor în domeniul imobiliar și colecționar de artă. A absolvit Universitatea Politehnică din Timișoara și are un doctorat în software la Royal Institute of Technology, Stockholm, din Suedia.
În 2015, a înființat Fundația Art Encounters, pe care o susține financiar încă de la începuturi. Proiectul fanion este Bienala de Artă Contemporană – unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România, pentru care a construit un spațiu expozițional, printre primele care au găzduit artă contemporană în Timișoara la acea vreme.
Sediul Fundației Art Encounters din Timișoara
Curiozitatea pentru artă s-a format încă din copilărie și pasiunea i-a fost susținută de părinți – în vacanțe vizitau Muzeele de Artă din fiecare oraș. Unul dintre momentele care a rămas cu el e din perioada liceului în Timișoara. Timp de câteva săptămâni, în drumul spre casă, s-a oprit zilnic în fața Galeriei UAPT (Uniunea Artiștilor Plastici din România) să privească „pictura unui copac în vârful unui deal, într-o atmosferă de ceață care se lăsa asupra copacului. M-a fermecat.” Astăzi deține propria colecție de artă ce funcționează ca resursă pentru expoziții.
Relația sa cu arta e una foarte personală, în special cu cea contemporană. „Arta nu e lucrarea în sine. E ce se întâmplă între privitor și lucrare”, spune Ovidiu. Îndeamnă noile generații să viziteze expoziții, muzee, bienale și alte locuri în care pot întâlni arta contemporană, „să găsească fiecare ceea ce îi spune ceva și să aibă încredere în ce simte și ce vede.”
Îndeamnă oamenii să treacă peste rușinea inoculată de școala românească, potrivit căreia în fața artei există un răspuns corect sau greșit. „Nu. În fața artei contemporane nu există decât trăirile tale și nu pot fi decât corecte.”
Prin artă, Ovidiu încă își redescoperă prietenii prin reacțiile lor în fața lucrărilor expuse în propria casă. Are o colecție semnată de artiști de diferite vârste și generații, printre care Victor Brauner, Ana Lupaș, Geta Brătescu, sau Pușa Petrov, și spune că învață mereu ceva nou despre cel puțin o lucrare expusă. „Întotdeauna vizitatorul vede ceva ce eu n-am văzut sau îi trezește o emoție legată de experiența și viața sa pe care eu n-aș fi putut să o am.”
Expoziția Victor Brauner – cea mai mare din Europa Centrală
Timișoara și-a început programul de Capitală Culturală cu un omagiu adus artistului de origine română Victor Brauner, prin expoziția Invenție și Magie. Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la nașterea sa. Cu peste 100 de picturi, desene, sculpturi, ilustrații și documente ce îi acoperă întreaga viață, din perioada locuirii în București și Paris, expoziția pictorului suprarealist a fost cea mai mare din Europa Centrală, iar în deschidere au fost prezenți jurnaliști din toată lumea.
Atmosfera creată de curatori a evidențiat misticul lui Brauner. Născut la Piatra Neamț, într-o familie de evrei, printre temele recurente în lucrările sale găsim ocultismul sau magia. La scurt timp după ce s-a stabilit în Paris, în 1938, încercând să domolească altercația dintre doi prieteni, artistul și-a pierdut ochiul stâng. Vreme de un deceniu, tema ochiului a fost obsesiv folosită în lucrările sale.
Vizitatorii din Timișoara nu doar că au făcut cunoștință cu artistul cvasi necunoscut în România, dar „foarte multă lume a ieșit emoționată și atinsă”, spune Ovidiu, „atât de lucrări, cât și de modul în care tot universul lui Brauner a fost articulat fizic în spațiul de expoziție.”.
Magia a fost prezentă și în Bienala Art Encounters. Cu numele My Rhino Is Not a Myth, tema centrală a fost o intersecție între artă, știință și ficțiune. Printre artiștii expuși a fost și Adrian Ghenie, unul dintre cei mai cunoscuți pictori români contemporani. Ovidiu l-a provocat să arate mai mult din desenele lui; crede că talentul unui artist se vede mai transparent în desen decât în pictură. „Nu poți reinterveni, picta peste, corecta o linie trasă greșit.”
Vizitatorii Bienalei au găsit și artiști internaționali ale căror lucrări au fost expuse la pavilioanele din Veneția și lucrări construite cu ajutorul inteligenței artificiale. Ovidiu crede că, indiferent de evoluția tehnologiei, aceasta va schimba cel mult modul în care consumăm arta, dar artistul va rămâne nucleul care va articula întrebările, va defini cerința, deși AI-ul va genera imaginea. „E doar mimetică, nu generează. Nu avem inteligența artificială care ar fi luat de pe stradă un pisoar, l-ar fi semnat și l-ar fi trimis într-o expoziție cum a făcut Duchamp în 1912.”
Curatorii s-au jucat cu percepțiile vizitatorilor atât din perspectiva lucrărilor expuse, dar și a spațiilor folosite. „Bienala a fost gândită ca un labirint.”, spune Ovidiu în timp ce-l desenează imaginar cu degetul în aer. Au folosit locuri istorice precum Muzeul Huniade, depoul orașului, spații sau ruine industriale cu aspect romantic, clădiri moderne și contemporane. Contrastele, antiteza, ieșirea din conformism au fost parte din întregul concept al Bienalei.
În toamnă, la Art Encounters urmează o expoziție de fotografie cu artiști din București precum Nicu Ilfoveanu, Dani Gherca și Alexandra Croitoru. Către sfârșitul anului, vor fi expuse lucrările artistei Ioana Nemeș, despre care Ovidiu spune cu mândrie că, după decembrie, vor merge în Muzeul de Artă Contemporană din Gent, Belgia.
Evoluția Timișoarei și perspective de viitor
Ovidiu vede o transformare uriașă în Timișoara ultimilor 10 ani. Câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană a deschis ochii autorităților publice din perspectiva rolului culturii și a modului în care contribuie la educarea și închegarea comunității. „Cea mai importantă schimbare e de mindset. Dacă acum 10 ani se vorbea de bani cheltuiți pe cultură, acum vorbim de bani pe care îi investim în cultură.”
Crede că și impactul asupra oamenilor va fi unul puternic. Diversitatea evenimentelor va lăsa un public mai educat, cu așteptări mai mari, pentru că va înțelege ce înseamnă un produs cultural de calitate.
Ovidiu Șandor, în biroul său din sediul Fundației Art Encounters
Timișoara va rămâne și cu o infrastructură suplimentară de spații culturale, resursă umană bine pregătită și organizații precum Centrul de Proiecte – ce va susține și în viitor comunitățile creative din oraș și, implicit, va contribui la sustenabilitatea sectorului cultural.
După sute de activități, mii de oameni care au pregătit, instalat și produs evenimente, Ovidiu spune râzând că „2023 e un fel de an pe steroizi. E important ca în 2024, Timișoara să aibă un chill after party și nu un hangover.”
***
Text de Roxana Tănăsachi
Fotografii de Dana Moica
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
De numele lui Ovidiu se leagă două dintre cele mai importante evenimente din acest an: expozițiile Victor Brauner - Invenție și Magie, ce a deschis Capitala Culturală, și Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale, care va începe pe 30 septembrie.
Expoziția Brâncuși va cuprinde peste 20 de sculpturi, de la marile muzee din Europa și colecții private, și vor fi expuse la Muzeul Național de Artă. Obținerea lor, explică antreprenorul, a fost o provocare, „contextul orașului a ajutat în argumentarea noastră.”
Ovidiu Șandor
Lucrările celor doi artiști nu ar fi ajuns la Timișoara fără implicarea lui Ovidiu. Și-a folosit rolul de mediator pentru Muzeul Tate din Marea Britanie și Centrul Georges Pompidou din Franța ca să ofere cu generozitate experiențe speciale vizitatorilor Capitalei.
Spațiu special construit pentru arta contemporană
Ovidiu are 53 de ani, e antreprenor în domeniul imobiliar și colecționar de artă. A absolvit Universitatea Politehnică din Timișoara și are un doctorat în software la Royal Institute of Technology, Stockholm, din Suedia.
În 2015, a înființat Fundația Art Encounters, pe care o susține financiar încă de la începuturi. Proiectul fanion este Bienala de Artă Contemporană – unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România, pentru care a construit un spațiu expozițional, printre primele care au găzduit artă contemporană în Timișoara la acea vreme.
Sediul Fundației Art Encounters din Timișoara
Curiozitatea pentru artă s-a format încă din copilărie și pasiunea i-a fost susținută de părinți – în vacanțe vizitau Muzeele de Artă din fiecare oraș. Unul dintre momentele care a rămas cu el e din perioada liceului în Timișoara. Timp de câteva săptămâni, în drumul spre casă, s-a oprit zilnic în fața Galeriei UAPT (Uniunea Artiștilor Plastici din România) să privească „pictura unui copac în vârful unui deal, într-o atmosferă de ceață care se lăsa asupra copacului. M-a fermecat.” Astăzi deține propria colecție de artă ce funcționează ca resursă pentru expoziții.
Relația sa cu arta e una foarte personală, în special cu cea contemporană. „Arta nu e lucrarea în sine. E ce se întâmplă între privitor și lucrare”, spune Ovidiu. Îndeamnă noile generații să viziteze expoziții, muzee, bienale și alte locuri în care pot întâlni arta contemporană, „să găsească fiecare ceea ce îi spune ceva și să aibă încredere în ce simte și ce vede.”
Îndeamnă oamenii să treacă peste rușinea inoculată de școala românească, potrivit căreia în fața artei există un răspuns corect sau greșit. „Nu. În fața artei contemporane nu există decât trăirile tale și nu pot fi decât corecte.”
Prin artă, Ovidiu încă își redescoperă prietenii prin reacțiile lor în fața lucrărilor expuse în propria casă. Are o colecție semnată de artiști de diferite vârste și generații, printre care Victor Brauner, Ana Lupaș, Geta Brătescu, sau Pușa Petrov, și spune că învață mereu ceva nou despre cel puțin o lucrare expusă. „Întotdeauna vizitatorul vede ceva ce eu n-am văzut sau îi trezește o emoție legată de experiența și viața sa pe care eu n-aș fi putut să o am.”
Expoziția Victor Brauner – cea mai mare din Europa Centrală
Timișoara și-a început programul de Capitală Culturală cu un omagiu adus artistului de origine română Victor Brauner, prin expoziția Invenție și Magie. Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la nașterea sa. Cu peste 100 de picturi, desene, sculpturi, ilustrații și documente ce îi acoperă întreaga viață, din perioada locuirii în București și Paris, expoziția pictorului suprarealist a fost cea mai mare din Europa Centrală, iar în deschidere au fost prezenți jurnaliști din toată lumea.
Atmosfera creată de curatori a evidențiat misticul lui Brauner. Născut la Piatra Neamț, într-o familie de evrei, printre temele recurente în lucrările sale găsim ocultismul sau magia. La scurt timp după ce s-a stabilit în Paris, în 1938, încercând să domolească altercația dintre doi prieteni, artistul și-a pierdut ochiul stâng. Vreme de un deceniu, tema ochiului a fost obsesiv folosită în lucrările sale.
Vizitatorii din Timișoara nu doar că au făcut cunoștință cu artistul cvasi necunoscut în România, dar „foarte multă lume a ieșit emoționată și atinsă”, spune Ovidiu, „atât de lucrări, cât și de modul în care tot universul lui Brauner a fost articulat fizic în spațiul de expoziție.”.
Magia a fost prezentă și în Bienala Art Encounters. Cu numele My Rhino Is Not a Myth, tema centrală a fost o intersecție între artă, știință și ficțiune. Printre artiștii expuși a fost și Adrian Ghenie, unul dintre cei mai cunoscuți pictori români contemporani. Ovidiu l-a provocat să arate mai mult din desenele lui; crede că talentul unui artist se vede mai transparent în desen decât în pictură. „Nu poți reinterveni, picta peste, corecta o linie trasă greșit.”
Vizitatorii Bienalei au găsit și artiști internaționali ale căror lucrări au fost expuse la pavilioanele din Veneția și lucrări construite cu ajutorul inteligenței artificiale. Ovidiu crede că, indiferent de evoluția tehnologiei, aceasta va schimba cel mult modul în care consumăm arta, dar artistul va rămâne nucleul care va articula întrebările, va defini cerința, deși AI-ul va genera imaginea. „E doar mimetică, nu generează. Nu avem inteligența artificială care ar fi luat de pe stradă un pisoar, l-ar fi semnat și l-ar fi trimis într-o expoziție cum a făcut Duchamp în 1912.”
Curatorii s-au jucat cu percepțiile vizitatorilor atât din perspectiva lucrărilor expuse, dar și a spațiilor folosite. „Bienala a fost gândită ca un labirint.”, spune Ovidiu în timp ce-l desenează imaginar cu degetul în aer. Au folosit locuri istorice precum Muzeul Huniade, depoul orașului, spații sau ruine industriale cu aspect romantic, clădiri moderne și contemporane. Contrastele, antiteza, ieșirea din conformism au fost parte din întregul concept al Bienalei.
În toamnă, la Art Encounters urmează o expoziție de fotografie cu artiști din București precum Nicu Ilfoveanu, Dani Gherca și Alexandra Croitoru. Către sfârșitul anului, vor fi expuse lucrările artistei Ioana Nemeș, despre care Ovidiu spune cu mândrie că, după decembrie, vor merge în Muzeul de Artă Contemporană din Gent, Belgia.
Evoluția Timișoarei și perspective de viitor
Ovidiu vede o transformare uriașă în Timișoara ultimilor 10 ani. Câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană a deschis ochii autorităților publice din perspectiva rolului culturii și a modului în care contribuie la educarea și închegarea comunității. „Cea mai importantă schimbare e de mindset. Dacă acum 10 ani se vorbea de bani cheltuiți pe cultură, acum vorbim de bani pe care îi investim în cultură.”
Crede că și impactul asupra oamenilor va fi unul puternic. Diversitatea evenimentelor va lăsa un public mai educat, cu așteptări mai mari, pentru că va înțelege ce înseamnă un produs cultural de calitate.
Ovidiu Șandor, în biroul său din sediul Fundației Art Encounters
Timișoara va rămâne și cu o infrastructură suplimentară de spații culturale, resursă umană bine pregătită și organizații precum Centrul de Proiecte – ce va susține și în viitor comunitățile creative din oraș și, implicit, va contribui la sustenabilitatea sectorului cultural.
După sute de activități, mii de oameni care au pregătit, instalat și produs evenimente, Ovidiu spune râzând că „2023 e un fel de an pe steroizi. E important ca în 2024, Timișoara să aibă un chill after party și nu un hangover.”
***
Text de Roxana Tănăsachi
Fotografii de Dana Moica
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
