Când s-a anunțat că Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană, Oana Simionescu era în sediul Ordinului Arhitecților. Lucra cu colegii la programul Bienalei de Arhitectură Timișoara. Au lăsat tot și s-au adunat să sărbătorească.
Vestea „a fost punctul care ne-a dat curaj să ne îmbarcăm în aventura cu FABER”, spune Oana. În 2018, alături de alți patru antreprenori din domeniile arhitectură, IT și social-cultural, a cumpărat hala și terenul fostei fabrici de Ulei și Săpun AZUR cu 450.000 euro. Clădirea e la jumătate de oră de mers de centru, fațada spre malul Begăi e vopsită cu gri și numele FABER e scris cu galben.
Azi e centru cultural independent pentru comunitatea creativă din oraș, sediul organizațiilor FOR și Ambasada, spațiu de coworking și gazdă pentru evenimente culturale. Pe unul dintre pereții birourilor stă înrămată o ilustrație realizată de ilustratoarea Ana Kun cu textul Fără cultură suntem doar un cult hrănit de ură înconjurat de figuri omenești cu fețe contorsionate.
Oana e arhitect. Are 38 de ani și își pune întrebări despre sensul și impactul muncii sale în oraș. Vrea să creeze punți între oamenii din diferite industrii și cei din lumea creativă, fiindcă cea din urmă „de multe ori, pare decuplată de realitate și de contextul din oraș”, spune Oana, dar „ce face foarte bine sectorul creativ e să lucreze cu complexitate și să transmită idei care pot să schimbe lucruri în viitor”.
Cu acest gând a pornit în crearea programului Bright Cityscapes, un proiect pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană. E un portret al orașului dintr-o perspectivă industrială ce evidențiază rolul designului și felul în care îl folosim în viața cotidiană.
Legături creative și academice
Într-un oraș cu mulți ingineri, e preocupată de felul în care aceștia înțeleg arta și creativitatea, Oana se întreabă adesea „cum produci conținut cultural care să fie valoros pentru o comunitate care este atât de tehnică?”.
Proiectul Bright Cityscapes a început printr-o cercetare amplă a sectorului industrial alături de o echipă de sociologi, antropologi și istorici de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, condusă de Norbert Petrovici.
Apoi, Martina Muzi, curatoarea FABER, a selectat 12 designeri cu abordări diferite (de material, produs, informație, grafic), din țări precum Franța, Columbia, Italia, Spania, România, iar fiecare designer a luat o parte din narațiunea cercetării și a creat un produs sau o instalație vizuală. În temele lor se regăsesc problema deșeurilor, extracția materiilor prime pentru diferite industrii sau impactul sectorului automotive asupra orașului, cel mai mare din Timișoara.
În crearea produselor, o parte dintre designeri au petrecut câteva săptămâni în fabrici din Timișoara. Théophile Blandet, designer de produs din Franța, a urmărit procesele prin care muncitorii crează obiecte și a construit un produs cu resturile lor de materiale. Santiago Reyes Villaveces, designer din Columbia, a urmărit procesul pe care îl implică extracția de cauciuc și cupru, esențiale în industria automotive.
Au vrut ca Bright Cityscapes să aibă și o latură academică pentru un impact sistemic și pe termen lung, în consecință au creat un parteneriat cu Universitatea Politehnică din Timișoara. Mai ales că ambele profesii, designer și inginer, implică procese de creație și influențează realitatea zilnică a Timișoarei. Astfel că, timp de câteva luni, o parte dintre cei 12 designeri au lucrat îndeaproape cu ingineri și au analizat diverse echipamente electronice folosite în industria automotive.
Produsele create de designeri „ spun o poveste despre o parte din Timișoara și arată o perspectivă amplă asupra sectorului industrial, dar privit în context internațional”, explică Oana. Acestea fac parte din expoziția „Semnalizatoare - Designul nu este un Panou de Bord” ce poate fi vizitată până pe 11 noiembrie.
Colaborare internațională cu focus pe Timișoara
Colaborarea dintre lumea academică și cea creativă din proiectul Bright Cityscapes a fost dusă de Oana și echipa FABER și în afara țării. În cadrul unui atelier, timp de un semestru, studenții de la Facultatea de Arhitectură din Timișoara, Design Academy Eindhoven și Delft University of Technology, ambele din Olanda, au ieșit de pe băncile facultății în natură și au făcut experimente pe tema industriei.
Cei din Timișoara au lucrat pe un sit industrial din oraș, încercând să-și imagineze viitorul acestuia și impactul în ecosistemul economic din oraș.
Studenții din Delft și-au petrecut timpul pe un sit minier din Norvegia și au analizat felul în care se colectează resursele pentru sectorul industrial și impactul proceselor asupra mediului.
În vreme ce studenții din Eindhoven s-au îndreptat către o temă ce are în centru schimbările climatice. În procesul lor au plecat de la ideea că sunt un rezultat al activității industriale desfășurată de-a lungul timpului.
Fiecare facultate a lucrat independent, dar studenții din toate cele trei facultăți au comunicat constant despre întrebările pe care le au și cum evoluează proiectele în timp. „E foarte important că am adus școlile împreună în contextul unei metode de lucru și a unui model de pedagogie alternativă. Le-a permis studenților să exploreze perspective noi asupra unor domenii și să aibă dialog”, spune Oana.
Rezultatele studenților în urma experimentelor vor fi parte dintr-o expoziție, începând cu 22 septembrie, la Universitatea Politehnică Timișoara. Apoi, o parte dintre lucrări vor fi curatoriate de Martina Muzi și expuse la FABER până pe 11 noiembrie.
Obiectivul FABER pentru anul acesta a fost să aibă propriul proiect, dincolo de rolul de gazdă pentru alte evenimente culturale. Titlul de Capitală Culturală Europeană le-a oferit oportunitatea de a colabora cu Universitatea Politehnică și posibilitatea financiară de a dezvolta un proiect complex, căci banii sunt din fondurile alocate programului cultural.
În viitor, vor să mențină dialogul între diferite industrii și creativii din oraș, să ofere în continuare rezidențe altor designeri din toată lumea și FABER să fie spațiul în care expun concluziile acestor colaborări.
Oana spune că impactul titlului european a amplificat deja colaborări între sectoarele cultural și creativ, „ceea ce nu vedeai la scara asta înainte”. Crede că efectul se va amplifica mult după 2023 când se vor termina toate evenimentele din oraș, căci, zice ea, „așa cum nouă ne-a dat curaj Capitala, timișorenilor din diverse domenii le-a stârnit curiozitatea”.
***
Text de Roxana Tănăsachi
Fotografii de Seba Tătaru
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
Vestea „a fost punctul care ne-a dat curaj să ne îmbarcăm în aventura cu FABER”, spune Oana. În 2018, alături de alți patru antreprenori din domeniile arhitectură, IT și social-cultural, a cumpărat hala și terenul fostei fabrici de Ulei și Săpun AZUR cu 450.000 euro. Clădirea e la jumătate de oră de mers de centru, fațada spre malul Begăi e vopsită cu gri și numele FABER e scris cu galben.
Azi e centru cultural independent pentru comunitatea creativă din oraș, sediul organizațiilor FOR și Ambasada, spațiu de coworking și gazdă pentru evenimente culturale. Pe unul dintre pereții birourilor stă înrămată o ilustrație realizată de ilustratoarea Ana Kun cu textul Fără cultură suntem doar un cult hrănit de ură înconjurat de figuri omenești cu fețe contorsionate.
Oana e arhitect. Are 38 de ani și își pune întrebări despre sensul și impactul muncii sale în oraș. Vrea să creeze punți între oamenii din diferite industrii și cei din lumea creativă, fiindcă cea din urmă „de multe ori, pare decuplată de realitate și de contextul din oraș”, spune Oana, dar „ce face foarte bine sectorul creativ e să lucreze cu complexitate și să transmită idei care pot să schimbe lucruri în viitor”.
Cu acest gând a pornit în crearea programului Bright Cityscapes, un proiect pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană. E un portret al orașului dintr-o perspectivă industrială ce evidențiază rolul designului și felul în care îl folosim în viața cotidiană.
Legături creative și academice
Într-un oraș cu mulți ingineri, e preocupată de felul în care aceștia înțeleg arta și creativitatea, Oana se întreabă adesea „cum produci conținut cultural care să fie valoros pentru o comunitate care este atât de tehnică?”.
Proiectul Bright Cityscapes a început printr-o cercetare amplă a sectorului industrial alături de o echipă de sociologi, antropologi și istorici de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, condusă de Norbert Petrovici.
Apoi, Martina Muzi, curatoarea FABER, a selectat 12 designeri cu abordări diferite (de material, produs, informație, grafic), din țări precum Franța, Columbia, Italia, Spania, România, iar fiecare designer a luat o parte din narațiunea cercetării și a creat un produs sau o instalație vizuală. În temele lor se regăsesc problema deșeurilor, extracția materiilor prime pentru diferite industrii sau impactul sectorului automotive asupra orașului, cel mai mare din Timișoara.
În crearea produselor, o parte dintre designeri au petrecut câteva săptămâni în fabrici din Timișoara. Théophile Blandet, designer de produs din Franța, a urmărit procesele prin care muncitorii crează obiecte și a construit un produs cu resturile lor de materiale. Santiago Reyes Villaveces, designer din Columbia, a urmărit procesul pe care îl implică extracția de cauciuc și cupru, esențiale în industria automotive.
Au vrut ca Bright Cityscapes să aibă și o latură academică pentru un impact sistemic și pe termen lung, în consecință au creat un parteneriat cu Universitatea Politehnică din Timișoara. Mai ales că ambele profesii, designer și inginer, implică procese de creație și influențează realitatea zilnică a Timișoarei. Astfel că, timp de câteva luni, o parte dintre cei 12 designeri au lucrat îndeaproape cu ingineri și au analizat diverse echipamente electronice folosite în industria automotive.
Produsele create de designeri „ spun o poveste despre o parte din Timișoara și arată o perspectivă amplă asupra sectorului industrial, dar privit în context internațional”, explică Oana. Acestea fac parte din expoziția „Semnalizatoare - Designul nu este un Panou de Bord” ce poate fi vizitată până pe 11 noiembrie.
Colaborare internațională cu focus pe Timișoara
Colaborarea dintre lumea academică și cea creativă din proiectul Bright Cityscapes a fost dusă de Oana și echipa FABER și în afara țării. În cadrul unui atelier, timp de un semestru, studenții de la Facultatea de Arhitectură din Timișoara, Design Academy Eindhoven și Delft University of Technology, ambele din Olanda, au ieșit de pe băncile facultății în natură și au făcut experimente pe tema industriei.
Cei din Timișoara au lucrat pe un sit industrial din oraș, încercând să-și imagineze viitorul acestuia și impactul în ecosistemul economic din oraș.
Studenții din Delft și-au petrecut timpul pe un sit minier din Norvegia și au analizat felul în care se colectează resursele pentru sectorul industrial și impactul proceselor asupra mediului.
În vreme ce studenții din Eindhoven s-au îndreptat către o temă ce are în centru schimbările climatice. În procesul lor au plecat de la ideea că sunt un rezultat al activității industriale desfășurată de-a lungul timpului.
Fiecare facultate a lucrat independent, dar studenții din toate cele trei facultăți au comunicat constant despre întrebările pe care le au și cum evoluează proiectele în timp. „E foarte important că am adus școlile împreună în contextul unei metode de lucru și a unui model de pedagogie alternativă. Le-a permis studenților să exploreze perspective noi asupra unor domenii și să aibă dialog”, spune Oana.
Rezultatele studenților în urma experimentelor vor fi parte dintr-o expoziție, începând cu 22 septembrie, la Universitatea Politehnică Timișoara. Apoi, o parte dintre lucrări vor fi curatoriate de Martina Muzi și expuse la FABER până pe 11 noiembrie.
Obiectivul FABER pentru anul acesta a fost să aibă propriul proiect, dincolo de rolul de gazdă pentru alte evenimente culturale. Titlul de Capitală Culturală Europeană le-a oferit oportunitatea de a colabora cu Universitatea Politehnică și posibilitatea financiară de a dezvolta un proiect complex, căci banii sunt din fondurile alocate programului cultural.
În viitor, vor să mențină dialogul între diferite industrii și creativii din oraș, să ofere în continuare rezidențe altor designeri din toată lumea și FABER să fie spațiul în care expun concluziile acestor colaborări.
Oana spune că impactul titlului european a amplificat deja colaborări între sectoarele cultural și creativ, „ceea ce nu vedeai la scara asta înainte”. Crede că efectul se va amplifica mult după 2023 când se vor termina toate evenimentele din oraș, căci, zice ea, „așa cum nouă ne-a dat curaj Capitala, timișorenilor din diverse domenii le-a stârnit curiozitatea”.
***
Text de Roxana Tănăsachi
Fotografii de Seba Tătaru
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
