Cine a fost vara asta prin Timișoara sigur nu a ratat bannerele care anunțau, pe un fundal negru luminat de personaje fantastice în alb, spectacolul Tinerețe Fără Bătrânețe și Viață Fără de Moarte. Iar cine și-a făcut drum, în ultimele seri de iulie, prin Piața Libertății, a dat nas în nas cu marionete gigantice, întruchipându-i pe Făt-Frumos, calul său loial și Gheonoaia, a auzit o coloană sonoră copleșitoare, interpretată live, și s-a lăsat cuprins de abur și lumini.
Au fost șase reprezentații în șase zile consecutive, iar cele 1.500 de bilete pentru un loc pe scaun s-au vândut până la ultimul. Probabil tot atâția spectatori au rămas și în picioare, pe bănci sau pe treptele clădirilor din jur, nevrând să se desprindă de magia din fața ochilor lor.
La această magie, tradusă prin muncă și curaj, au pus umărul Asociația Prin Banat, în calitate de producător, și actorii de la Auăleu, cea mai cunoscută trupă de teatru independent din oraș. Lor li s-au alăturat actori de la Teatrul Maghiar și Teatrul Merlin, dar și studenți și absolvenți de la Actorie. Parteneriatul lor de amploare a demonstrat forța lui împreună, sedimentând o energie colaborativă și un profesionalism care să răzbată și dincolo de Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
O lecție în a privi dincolo de orașele mari
Câtă vreme s-a jucat Tinerețe Fără Bătrânețe și Viață Fără de Moarte la Timișoara, n-a fost tocmai simplu să stai cu ochii pe Alexandra Palconi-Sitov. Aflată ba în spate, printre actorii care exersau mersul pe picioroange, ba în față, pregătind accesul spectatorilor, co-fondatoarea Asociației Prin Banat a avut treabă multă și timp de respiro puțin.
Alexandra Palconi-Sitov, cofondatoarea Asociației Prin Banat, nu a avut un an ușor, dar l-a întâmpinat cu dorința de a-și face treaba cât mai bine/ foto: Seba Tătaru
Pe de altă parte, nici ceea ce numește vacanță nu corespunde definiției comune, căci a ei e printre arhive, scotocind după documente care să lumineze poveștile Banatului istoric. E o plăcere cu care a rămas din perioada în care era studentă la Jurnalism, aici, în Timișoara, și i-a servit la perfecție din 2014, când a pornit, împreună cu Cristian Sitov, Lia Pfeiffer, Flavius Neamciuc și Andreea Curuț, ceea ce doi ani mai târziu avea să devină Asociația Prin Banat.
Motivația a fost simplă: dintr-o conversație cu o prietenă, Alexandra și-a dat seama că Banatul e adesea echivalat cu Timișoara. Ca lugojeancă îndrăgostită de satele din regiune, de poveștile bătrânești despre Mărese și mocănițe, s-a simțit indignată și și-a propus să demonstreze că lucrurile stau altfel. Alături de colegii ei, a căutat dovezile în teren: „Am început să ne uităm pe lista monumentelor istorice din județul Timiș, din județul Caraș-Severin, și efectiv am mers să vedem cum arată”.
Așa s-au născut istorisiri publicate online despre locuri ca „Turnul de pe Deal” din Grădinari, Castelul din Banloc ori satul izolat Nadăș. „Era drăguț în anii aceia că exista și un cuplu care mergea tot timpul pe urmele noastre”, își amintește Alexandra. „Ca un fel de fani. Noi publicam, ei se duceau.”
Patrimoniul istoric al Timișoarei, pentru oamenii care-l locuiesc
În 2017, după ce au fondat asociația, iar echipa s-a extins, a apărut „proiectul de suflet” Heritage of Timișoara (supranumit HoT). Pornit de la observația că orașul de pe Bega se mândrea cu un patrimoniu arhitectural bogat, dar despre care nimeni nu părea să cunoască detalii exacte, HoT a însemnat documentarea amănunțită a câte unui cartier istoric pe an, de la Fabric, la Iosefin, la Elisabetin și Cetate, dar și a arhitecților emblematici pentru Timișoara.
A adus analize de fațade și stadii de degradare – de aici și urgența sugerată de acronimul HoT. „Era un soi de semnal de alarmă că trebuie să se întâmple ceva cu clădirile afectate”, explică Alexandra. „Și îmi place să cred că am avut un rol activ în asta.”
Alexandra Palconi-Sitov, cofondatoarea Asociației Prin Banat/ foto: Seba Tătaru
La fel de important, însă, Heritage of Timișoara a cimentat comunități. „Ni s-a părut important să trecem de bariera de istorie și să mergem către oamenii care locuiesc acolo”, spune Alexandra. „Am invitat artiști locali care să ilustreze clădirile din cartiere și am prezentat ilustrațiile în evenimente publice. Ne-am cuplat cu alți parteneri și am făcut concerte sau tururi ghidate, ori pur și simplu am mers și am stat cu oamenii din zonă.”
Pentru anul de Capitală Europeană a Culturii au făcut și un pas în plus, lansând revista bianuală HoT, un memento numai bun pentru turiști și localnici deopotrivă. La momentul discuției noastre, în iulie, Alexandra tocmai ceruse un tiraj nou pentru al treilea număr, lansat cu o lună înainte și deja epuizat.
Banatul ca spațiu marcat de migrație
Dacă proiectele Asociației Prin Banat s-ar regăsi pe o hartă, alte borne importante ar fi revitalizarea Turnului de Apă din Iosefin și Ambulanța pentru Monumente - Banat (practic, filiala locală a proiectului național cu același nume). „Sunt foarte mândră pentru că Mihai (n.r., Moldovan, membru al echipei responsabil pentru proiectul Ambulanța pentru Monumente) pune acum în siguranță, cu echipa de voluntari, monumente istorice pe care eu și Flavius Neamciuc le documentam în 2014, când Prin Banat era doar un proiect editorial”, spune Alexandra. „Un caz e Biserica Romano-Catolică din Bobda, care are o frumusețe aparte. E interesant să văd că, în aproape 10 ani, lucrurile s-au construit așa, cărămidă cu cărămidă”.
Alexandra Palconi-Sitov spune că la proiectele Asociației Prin Banat pune umărul o echipă mică, dar extraordinară, formată din arhitecți, fotografi, ghizi turistici ori traducători/ foto: Seba Tătaru
Unele chiar au depășit granițele Banatului istoric. E cazul proiectului Cămine în mișcare, lansat în același an ca HoT și inclus acum în programul Timișoara 2023. El adună povești de viață menite să documenteze fenomenul migrației, atât din perspectivă europeană, cât și din perspectivă bănățeană, ambele marcate de istoria deportărilor, a exilului, a problemelor socio-economice care au forțat și încă forțează oamenii să plece din căldura propriilor case.
Până la finalul lunii octombrie, ediția actuală a proiectului culminează cu un festival, compus din spectacole de teatru, artist talks sau expoziții de artă, majoritatea reieșite din 10 rezidențe artistice cu creatori din România, Serbia și Ucraina.
Și spectacolul Tinerețe Fără Bătrânețe și Viață Fără de Moarte e parte din Cămine în mișcare. Mai exact, rezultatul suprapunerii dintre Cămine în mișcare și proiectul european Centriphery, la care Asociația Prin Banat a participat între 2018 și 2022. „Centriphery e un cuvânt compus”, explică Alexandra. „Se referă la cum așa-numitele periferii pot să devină un centru și să adune comunități în jurul unor mituri și legende locale aduse în contemporan.”
Concret, el a însemnat schimburi de experiență și rezidențe de creație pentru artiști nominalizați din țările participante, de la Danemarca până la Portugalia. Din România, Prin Banat i-a nominalizat pe Livia Coloji și Ovidiu Mihăiță, cofondator Auăleu. Iar din interesul lui Ovidiu pentru basmele românești, din siguranța dată de finanțarea europeană și din umbrela Cămine în mișcare, s-a născut piesa de teatru.
Alexandra Palconi-Sitov, cofondatoarea Asociației Prin Banat/ foto: Seba Tătaru
„Călătoria în care pleacă Făt Frumos e și ea o poveste despre migrație”, explică Alexandra. „Pleacă, până la urmă i se face dor de casă și se întoarce, dar e prea târziu. Cred că, din păcate, asta se întâmplă cu mulți oameni care trebuie să-și părăsească locul natal.”
În viitor, i-ar plăcea să transforme spectacolul într-unul sustenabil, pe care să-l poate duce în turneu. Până să adune resursele necesare, se bucură însă de efervescența de la Timișoara, de varietatea de oameni și proiecte care au ajuns la fața locului datorită titlului de Capitală Europeană a Culturii. „Mă bucur de toți colegii din domeniu, operatorii culturali care sunt acum parte din program”, spune Alexandra. „S-au alăturat nu doar din România, ci și din alte țări, și cred că e important să avem aici o infuzie de... chiar de Europa.”
Alexandra Palconi-Sitov cu un tatuaj temporar reprezentându-i pe Făt Frumos și calul lui loial din Tinerețe Fără Bătrânețe și Viață Fără de Moarte/ foto: Seba Tătaru
De altfel, ea a vizitat mai multe foste capitale culturale, tocmai ca să înțeleagă ce rămâne în urma unui astfel de titlu, iar ce a văzut acolo, împreună cu noile colaborări și infrastructura care s-au născut în această perioadă la Timișoara, îi aduce un optimism dublat de răbdare: „Titlul acesta, în primul rând, are datoria de a crește capacitatea sectorului cultural, și realmente eu am așa am simțit, că toți ne-am profesionalizat. (...) Altfel, cred că efectele se vor vedea peste vreo 10 ani. Atunci va fi the peak of it.”
***
Text de Alina Cristea
Fotografii de Seba Tătaru
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
Au fost șase reprezentații în șase zile consecutive, iar cele 1.500 de bilete pentru un loc pe scaun s-au vândut până la ultimul. Probabil tot atâția spectatori au rămas și în picioare, pe bănci sau pe treptele clădirilor din jur, nevrând să se desprindă de magia din fața ochilor lor.
La această magie, tradusă prin muncă și curaj, au pus umărul Asociația Prin Banat, în calitate de producător, și actorii de la Auăleu, cea mai cunoscută trupă de teatru independent din oraș. Lor li s-au alăturat actori de la Teatrul Maghiar și Teatrul Merlin, dar și studenți și absolvenți de la Actorie. Parteneriatul lor de amploare a demonstrat forța lui împreună, sedimentând o energie colaborativă și un profesionalism care să răzbată și dincolo de Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
O lecție în a privi dincolo de orașele mari
Câtă vreme s-a jucat Tinerețe Fără Bătrânețe și Viață Fără de Moarte la Timișoara, n-a fost tocmai simplu să stai cu ochii pe Alexandra Palconi-Sitov. Aflată ba în spate, printre actorii care exersau mersul pe picioroange, ba în față, pregătind accesul spectatorilor, co-fondatoarea Asociației Prin Banat a avut treabă multă și timp de respiro puțin.
Alexandra Palconi-Sitov, cofondatoarea Asociației Prin Banat, nu a avut un an ușor, dar l-a întâmpinat cu dorința de a-și face treaba cât mai bine/ foto: Seba Tătaru
Pe de altă parte, nici ceea ce numește vacanță nu corespunde definiției comune, căci a ei e printre arhive, scotocind după documente care să lumineze poveștile Banatului istoric. E o plăcere cu care a rămas din perioada în care era studentă la Jurnalism, aici, în Timișoara, și i-a servit la perfecție din 2014, când a pornit, împreună cu Cristian Sitov, Lia Pfeiffer, Flavius Neamciuc și Andreea Curuț, ceea ce doi ani mai târziu avea să devină Asociația Prin Banat.
Motivația a fost simplă: dintr-o conversație cu o prietenă, Alexandra și-a dat seama că Banatul e adesea echivalat cu Timișoara. Ca lugojeancă îndrăgostită de satele din regiune, de poveștile bătrânești despre Mărese și mocănițe, s-a simțit indignată și și-a propus să demonstreze că lucrurile stau altfel. Alături de colegii ei, a căutat dovezile în teren: „Am început să ne uităm pe lista monumentelor istorice din județul Timiș, din județul Caraș-Severin, și efectiv am mers să vedem cum arată”.
Așa s-au născut istorisiri publicate online despre locuri ca „Turnul de pe Deal” din Grădinari, Castelul din Banloc ori satul izolat Nadăș. „Era drăguț în anii aceia că exista și un cuplu care mergea tot timpul pe urmele noastre”, își amintește Alexandra. „Ca un fel de fani. Noi publicam, ei se duceau.”
Patrimoniul istoric al Timișoarei, pentru oamenii care-l locuiesc
În 2017, după ce au fondat asociația, iar echipa s-a extins, a apărut „proiectul de suflet” Heritage of Timișoara (supranumit HoT). Pornit de la observația că orașul de pe Bega se mândrea cu un patrimoniu arhitectural bogat, dar despre care nimeni nu părea să cunoască detalii exacte, HoT a însemnat documentarea amănunțită a câte unui cartier istoric pe an, de la Fabric, la Iosefin, la Elisabetin și Cetate, dar și a arhitecților emblematici pentru Timișoara.
A adus analize de fațade și stadii de degradare – de aici și urgența sugerată de acronimul HoT. „Era un soi de semnal de alarmă că trebuie să se întâmple ceva cu clădirile afectate”, explică Alexandra. „Și îmi place să cred că am avut un rol activ în asta.”
Alexandra Palconi-Sitov, cofondatoarea Asociației Prin Banat/ foto: Seba Tătaru
La fel de important, însă, Heritage of Timișoara a cimentat comunități. „Ni s-a părut important să trecem de bariera de istorie și să mergem către oamenii care locuiesc acolo”, spune Alexandra. „Am invitat artiști locali care să ilustreze clădirile din cartiere și am prezentat ilustrațiile în evenimente publice. Ne-am cuplat cu alți parteneri și am făcut concerte sau tururi ghidate, ori pur și simplu am mers și am stat cu oamenii din zonă.”
Pentru anul de Capitală Europeană a Culturii au făcut și un pas în plus, lansând revista bianuală HoT, un memento numai bun pentru turiști și localnici deopotrivă. La momentul discuției noastre, în iulie, Alexandra tocmai ceruse un tiraj nou pentru al treilea număr, lansat cu o lună înainte și deja epuizat.
Banatul ca spațiu marcat de migrație
Dacă proiectele Asociației Prin Banat s-ar regăsi pe o hartă, alte borne importante ar fi revitalizarea Turnului de Apă din Iosefin și Ambulanța pentru Monumente - Banat (practic, filiala locală a proiectului național cu același nume). „Sunt foarte mândră pentru că Mihai (n.r., Moldovan, membru al echipei responsabil pentru proiectul Ambulanța pentru Monumente) pune acum în siguranță, cu echipa de voluntari, monumente istorice pe care eu și Flavius Neamciuc le documentam în 2014, când Prin Banat era doar un proiect editorial”, spune Alexandra. „Un caz e Biserica Romano-Catolică din Bobda, care are o frumusețe aparte. E interesant să văd că, în aproape 10 ani, lucrurile s-au construit așa, cărămidă cu cărămidă”.
Alexandra Palconi-Sitov spune că la proiectele Asociației Prin Banat pune umărul o echipă mică, dar extraordinară, formată din arhitecți, fotografi, ghizi turistici ori traducători/ foto: Seba Tătaru
Unele chiar au depășit granițele Banatului istoric. E cazul proiectului Cămine în mișcare, lansat în același an ca HoT și inclus acum în programul Timișoara 2023. El adună povești de viață menite să documenteze fenomenul migrației, atât din perspectivă europeană, cât și din perspectivă bănățeană, ambele marcate de istoria deportărilor, a exilului, a problemelor socio-economice care au forțat și încă forțează oamenii să plece din căldura propriilor case.
Până la finalul lunii octombrie, ediția actuală a proiectului culminează cu un festival, compus din spectacole de teatru, artist talks sau expoziții de artă, majoritatea reieșite din 10 rezidențe artistice cu creatori din România, Serbia și Ucraina.
Și spectacolul Tinerețe Fără Bătrânețe și Viață Fără de Moarte e parte din Cămine în mișcare. Mai exact, rezultatul suprapunerii dintre Cămine în mișcare și proiectul european Centriphery, la care Asociația Prin Banat a participat între 2018 și 2022. „Centriphery e un cuvânt compus”, explică Alexandra. „Se referă la cum așa-numitele periferii pot să devină un centru și să adune comunități în jurul unor mituri și legende locale aduse în contemporan.”
Concret, el a însemnat schimburi de experiență și rezidențe de creație pentru artiști nominalizați din țările participante, de la Danemarca până la Portugalia. Din România, Prin Banat i-a nominalizat pe Livia Coloji și Ovidiu Mihăiță, cofondator Auăleu. Iar din interesul lui Ovidiu pentru basmele românești, din siguranța dată de finanțarea europeană și din umbrela Cămine în mișcare, s-a născut piesa de teatru.
Alexandra Palconi-Sitov, cofondatoarea Asociației Prin Banat/ foto: Seba Tătaru
„Călătoria în care pleacă Făt Frumos e și ea o poveste despre migrație”, explică Alexandra. „Pleacă, până la urmă i se face dor de casă și se întoarce, dar e prea târziu. Cred că, din păcate, asta se întâmplă cu mulți oameni care trebuie să-și părăsească locul natal.”
În viitor, i-ar plăcea să transforme spectacolul într-unul sustenabil, pe care să-l poate duce în turneu. Până să adune resursele necesare, se bucură însă de efervescența de la Timișoara, de varietatea de oameni și proiecte care au ajuns la fața locului datorită titlului de Capitală Europeană a Culturii. „Mă bucur de toți colegii din domeniu, operatorii culturali care sunt acum parte din program”, spune Alexandra. „S-au alăturat nu doar din România, ci și din alte țări, și cred că e important să avem aici o infuzie de... chiar de Europa.”
Alexandra Palconi-Sitov cu un tatuaj temporar reprezentându-i pe Făt Frumos și calul lui loial din Tinerețe Fără Bătrânețe și Viață Fără de Moarte/ foto: Seba Tătaru
De altfel, ea a vizitat mai multe foste capitale culturale, tocmai ca să înțeleagă ce rămâne în urma unui astfel de titlu, iar ce a văzut acolo, împreună cu noile colaborări și infrastructura care s-au născut în această perioadă la Timișoara, îi aduce un optimism dublat de răbdare: „Titlul acesta, în primul rând, are datoria de a crește capacitatea sectorului cultural, și realmente eu am așa am simțit, că toți ne-am profesionalizat. (...) Altfel, cred că efectele se vor vedea peste vreo 10 ani. Atunci va fi the peak of it.”
***
Text de Alina Cristea
Fotografii de Seba Tătaru
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
