În jurul Pieței Traian din cartierul Fabric poți să bei cafea de specialitate alături de un New York Roll crocant cu cremă de căpșuni, densă și parfumată. Pentru prânz poți vizita bistro-ul de lângă. Poți susține producătorii locali cumpărând de la cosmetice și lumânări, la obiecte decorative de la magazinul care le aduce pe toate la un loc. La final de zi, te așteaptă o bere rece la terasă sau un gin la cafeneaua de azi dimineață. Totul pe o rază de câțiva zeci de metri.
Sună a farmec de centrul orașului, dar Piața Traian e la jumătate de oră de mers pe jos față de Piața Victoriei, spre exemplu, care tronează în centru.
Însă Piața Traian e un dreptunghi generos, căptușit la nord, vest și est de palatele Mercur, Ștefania sau cel al Contesei Ana Mirbach. În diverse stări de degradare, ele amintesc de istoria negustorească care a început să înflorească la începutul anilor 1700: cizmării, brutării, măcelării sau croitorii de parter de altădată. Însăși Fabrica de Bere din 1718 prin care Timișoreana continuă să curgă și astăzi, o găsești în cartier.
Piața Traian din Timișoara a fost proiectată în 1740. Pe vremuri găzduia piața zilnică și târgurile săptămânale.
Pe cât de boem și confortabil sună, cel puțin în ultimii 10 ani, Fabricul a căpătat o reputație negativă din cauza stigmatizării locuitorilor proveniți preponderent din comunități vulnerabile sau minoritare, ca moștenire a culturii vaste de altădată - maghiari, evrei, romi.
„Au fost foarte multe culturi aici, de-a lungul timpului, și mai de mult era un cartier de negustori, de asta se și cheamă Fabric”, povestește Sergiu Lazin. „Dacă se vorbea de Fabric și de Traian, se vorbea la modul negativ, că e o zonă periculoasă, murdară, n-ai ce să faci acolo.”
Laura și Sergiu Lazin au o relație personală cu Fabric și Piața Traian, prin care trec zilnic în drum spre muncă. În diagonală cu cafeneaua lor cochetă din Piața Traian, nr. 6, Laura are un magazin cu produse ale designerilor locali (Make Yourself At Home), unde găsești de la propriile lumânări, REMINISCENT of cu miros de gin roz, caprifoi sau canabis, la bijuterii, haine, plante, obiecte decorative și produse cosmetice naturale.
Laura și Sergiu în cafeneaua lor, AMPM.fabric, din Piața Traian.
Relația lor cu cartierul a început în 2020, când au fondat asociația Cetățean de Traian, un proiect al cărui obiectiv este reabilitarea imaginii cartierului Fabric. „Ni s-a părut că e un obiectiv pe care îl poți realiza” spune Sergiu. „Nu trebuie să fie o instituție, n-ai nevoie de bugete super mari.”
Cu background de design grafic și experiență în publicitate, după cinci-șase ani de lucrat și locuit în Cluj, unde s-au și cunoscut, în 2011 s-au mutat înapoi în Timișoara, unde și-au făcut propriul studio de creație. Lucrau ca freelancers pentru clienți români și din străinătate. Dar ceva lipsea.
În perioada de maternitate, Laura simțea nevoia unei activități – ceva lucrat și trecut prin mâinile ei. De la croșetat și alte proiecte de tip DIY (do it yourself), s-a oprit la făcut lumânări: „Voiam să fac ceva pur artizanal, strict numai pentru mine”, spune Laura. „Am zis că investesc foarte serios în ideea cu făcutul de lumânări. Voiam să creez un brand, nu să fiu o tipă care creează ceva în oala din bucătărie.”
Fiind începutul pandemiei, un spațiu drept atelier ar fi fost un prilej și pentru Sergiu să iasă din casă mai des, așa că și-au găsit noul birou chiar vizavi de Piața Traian, în cartierul Fabric. Lucrând zilnic de acolo, prietenii lor erau circumspecți: dacă studioul e sigur, dacă nu e prea murdar, dacă nu a fost tâlhărit. Îngrijorările lor au accentuat convingerea Laurei și a lui Sergiu că Piața, dar și cartierul, trebuie redate oamenilor. Așa că s-au întrebat ce pot face ca să aducă locului o culoare umană și niște strălucire.
Laura în magazinul ei, Make Yourself At Home, unde a reunit mai mulți producători locali.
Asociația a pornit ca o comunitate de tineri antreprenori independenți. Cum cartierul are profil negustoresc, cei doi s-au gândit la un model de negustor urban de Traian, care vine cu produse și concepte din prezent, însă cu reputația calitativă de odinioară. Pe scurt, o istorie reinterpretată.
Acum, au în jur de 30 de membri în asociație și șase oameni în echipă alături de care organizează evenimente. Activitatea se ramifică în trei direcții: componenta antreprenorială, cea social-comunitară și cea culturală.
Pentru cea din urmă au construit în 2022 festivalul Fabricultura, brandul sub care vor să organizeze evenimentele culturale din cartier, pentru că înțeleg cât de importantă e consistența mesajului pe care îl transmit comunității. După cum sugerează și numele, au gândit brandul Fabricultura ca un festival creat special pentru acest cartier și care doar aici poate avea sens. De la concerte, la spectacole de teatru în aer liber, la căutări de comori sau sesiuni de yoga – toate în Piața Traian.
„Dacă e făcut de Fabricultura, înseamnă că e despre cartier și se poate întâmpla doar acolo”, spune Sergiu. „Împrumută din muzica reprezentativă a diverselor comunități care există în zonă, din arhitectura și istoria locului. Sperăm că rămâne în memoria colectivă a oamenilor ca un eveniment cultural din cartierul Fabric.”
În 2019, când au luat studioul, în cartier mai existau, printre altele, un atelier vestimentar, un bistro, cu care acum împart unul dintre pereții cafenelei, și o berărie artizanală. Odată deveniți și ei cetățeni de Traian, în jur au început să se dezvolte și alte antreprize creative. I-au urmat o cooperativă de artiști - un spațiu comunitar de artizani, un barber shop, iar în curând se va deschidă încă un restaurant.
Dincolo de afaceri, zona a devenit de interes și pentru potențiali cumpărători. „Foarte mulți oameni au venit rezidenți în zonă”, spune Sergiu cu bucurie „și foarte mulți în continuare sunt interesați, caută să-și cumpere un apartament în clădiri istorice, să reamenajeze. Foarte mulți vor să se implice inclusiv în reabilitarea clădirilor și ale fațadelor”.
Sergiu povestind despre începutul lor în cartierul Fabric.
Astfel, li s-a înfiripat gândul de a începe să se promoveze reciproc, prilej cu care să încurajeze și alți antreprenori să vină în cartier și să-și atragă clienții după ei.
„Dacă într-o clădire ai unul sau doi oameni mai activi, ei au puterea de a mișca lucrurile, să-i tragă pe ceilalți locatari după ei”, întărește Laura. „Sunt foarte multe apartamente abandonate aici în cartier, că se vorbește de gentrificare, cum vor veni oameni noi și unii vor fi nevoiți să plece, dar sunt atâtea spații goale și nefolosite și nu este cazul.”
Prima victorie
Prima victorie de care s-au bucurat a funcționat ca benzină pentru ce a urmat. Din perioada în care și-au luat studioul, în Piața Traian zăceau de luni bune niște căsuțe care au servit drept tarabe pe perioada sărbătorilor de iarnă, administrate de Piețe SA. De-a lungul timpului, au devenit ori gropi de gunoi, ori toalete publice. Așa că Sergiu și Laura au luat legătura cu administrația. „În momentul în care au venit și chiar le-au ridicat, înăuntru era ceva de nedescris”, își amintește Laura.
„Momentul în care au venit și au început să le ridice cu macarale și lumea aplauda, am zis stai, că nu suntem doar noi, mai sunt și alții care apreciază și care vor chestia asta. Ne-am dat seama că avem și cu cine lucra. Să știi că nu ești singur și nu faci doar pentru tine.”
Parte din primele proiecte pentru care au și primit finanțare a fost cel în parteneriat cu Teatrul Basca. Au creat o serie de obiecte de mobilier modular, ca niște băncuțe, construite cu voluntari pe care le-au plasat în Piață. Cu toate că trebuiau înlăturate la finalul proiectului, astăzi, la trei ani distanță, oamenii încă le folosesc.
În cadrul aceluiași proiect, cei doi au pus cap la cap un chestionar online cu câteva întrebări prin care să ia pulsul comunității vizavi de traiul în cartier. Pentru locatarii mai în vârstă sau fără acces la internet, l-au tipărit și împărțit sau l-au lăsat în poștă. Au primit peste 200 de răspunsuri care vorbeau despre dorința de a se întâmpla lucruri în cartierul lor. Răspunsuri care le-a amplificat dorința de a readuce vitalitate Fabricului.
Cartierul prin ochi de basm
În acest an cultural efervescent, în care fiecare cartier al Timișoarei parcă înflorește sub o nouă culoare și energie, Sergiu și Laura au contribuit la rândul lor în Fabric. Au organizat PeriFEERIA, concept menit să facă comunitatea și timișorenii să vadă cartierul prin ochi de basm. Au pornit chiar de la afișul evenimentului. Provocarea artiștilor a fost să folosească elemente specifice cartierului și să le reinterpreteze, să creeze o lume fantastică în jurul lor.
Modele de afișe pentru festivalul PeriFEERIA realizate de artiști locali.
Dincolo de evenimentele pe care le-au organizat în centrul orașului la deschidere, festivalul a însemnat și un tur ghidat pe biciclete tandem și pe vapor pentru persoanele cu deficiențe de vedere, alături de o broșură tactilă în care oamenii descopereau natura din jurul cartierului și a canalului Bega, alături de istoria orașului.
În parteneriat cu Institutul Francez, au amplasat un cort de circ în piață timp de o săptămână, alături de Școala de circ, de care copiii s-au îndrăgostit. Au organizat concerte unde au adus artiști locali, workshop-uri și târguri artizanale.
Nici bine nu s-au scuturat de evenimentele de anul ăsta, că au și depus un proiect pentru o nouă finanțare. Evenimentul e unul pe care Laura inițial și-a propus să-l organizeze din propriul buzunar: o serie de concerte organizate în propriul studio, la amiază. Cu speranța că vor primi finanțarea, își doresc ca în viitor să scoată concertele și în piață.
„Ne adaptăm, nu ne impunem”
Odată cu vivacitatea crescândă a cartierului, n-au lipsit nici întrebări vizavi de fenomenul de gentrificare al cartierului, că au adus hipsterii în cartierul marginalizat.
Însă Laura vede o diferență între gentrificare și regenerare urbană, procesul prin care ei încearcă să treacă cartierul. Vor să păstreze și să pună în valoare caracterul zonei, să-l facă accesibil și atractiv pentru comunitate. „Am insistat pe ideea că nu voiam să facem nici Starbucks, nici farmacii”, completează Laura. „Ideea era să rămână totul, să sprijinim antreprenorii de genul ăsta.” Crede că e important ca oamenii care își permit să aibă variante de consum de calitate și în cartier, nu doar în centru. Că vizavi de terasa unde berea la halbă e 4 lei, poate conviețui și cafeneaua lor cu produse artizanale și gin la 30 de lei.
„Ne adaptăm, nu ne impunem, asta e diferența.”
Sentimentul Laurei și al lui Sergiu e că oamenii au nevoie ca astfel de evenimente să se întâmple des, să li se reamintească constant valoarea cartierului. Astfel, și ei se vor implica; fie prin propriile inițiative, ca cei ce s-au retras din asociație pentru a-și crea propriile afaceri, fie ca sprijin la evenimentele care se întâmplă deja. Vor să fie un exemplu și să dea comunității un sentiment de mândrie, să însemne ceva pentru ei faptul că trăiesc în Fabric, să le ofere un cuvânt, o portavoce.
Fabric, un pol socio-cultural alternativ
În esență, Laura și Sergiu își doresc ca Fabric să fie un pol socio-cultural alternativ. Dincolo de atracțiile din centrul orașului, zonă turistică care se dezvoltă, cei doi văd farmecul unui spațiu alternativ. „E fain să ai o zonă puțin alternativă în oraș, pe care nu o știi din prima, o afli de la oameni. Uite că te duc eu undeva fain. Nu toți turiștii vor să vadă centrul. Vor să vadă un pic și din ceea ce știu localnicii. Și avantajul Timișoarei, față de alte orașe, e că are astfel de locuri.”
Dincolo de comunitatea care s-a obișnuit cu evenimentele, inclusiv autoritățile locale văd asociația ca pe un pilon cultural al zonei și redirecționează către ei alți oameni care vor să organizeze lucruri în zonă.
În iulie, cu o zi înainte ca cei doi să plece într-un scurt concediu, Piața Traian a devenit teren de fotbal pentru meciul „Căsătoriți vs. Necăsătoriți”. De îndată ce s-a aflat, localnicii i-au întrebat despre eveniment, crezând că e sub egida Cetățean de Traian. „Nu noi facem”, le-a răspuns Laura râzând, „dar important e că se face, că există o recurență a evenimentelor”.
După ultimele evenimente de la încheierea anului de capitală culturală, cei doi visează la o pauză. Își spun că vor pleca în vacanță cu inima împăcată; cât timp vor lipsi, există deja alți oameni care să pună rotițe în mișcare, iar comunitatea nu va simți că nu se mai întâmplă nimic.
Cu toate acestea, cei mai reticenți întreabă ce rămâne concret în urmă după un festival. Ei răspund că, într-adevăr, nu rămâne nimic. „Din fericire, nici măcar gunoi, căci am avut grijă de fiecare dată”. „Dar oamenii simt”, întărește Laura. „Oameni care au trăit toată viața într-o zonă în care nu s-a întâmplat nimic și au trei zile pe an în care văd dintr-o dată că e plin de lumini, de lume, de muzică. Pentru ei momentele astea sunt foarte importante.”
***
Text de Andreea Vîlcu
Fotografii de Dana Moica
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
Sună a farmec de centrul orașului, dar Piața Traian e la jumătate de oră de mers pe jos față de Piața Victoriei, spre exemplu, care tronează în centru.
Însă Piața Traian e un dreptunghi generos, căptușit la nord, vest și est de palatele Mercur, Ștefania sau cel al Contesei Ana Mirbach. În diverse stări de degradare, ele amintesc de istoria negustorească care a început să înflorească la începutul anilor 1700: cizmării, brutării, măcelării sau croitorii de parter de altădată. Însăși Fabrica de Bere din 1718 prin care Timișoreana continuă să curgă și astăzi, o găsești în cartier.
Piața Traian din Timișoara a fost proiectată în 1740. Pe vremuri găzduia piața zilnică și târgurile săptămânale.
Pe cât de boem și confortabil sună, cel puțin în ultimii 10 ani, Fabricul a căpătat o reputație negativă din cauza stigmatizării locuitorilor proveniți preponderent din comunități vulnerabile sau minoritare, ca moștenire a culturii vaste de altădată - maghiari, evrei, romi.
„Au fost foarte multe culturi aici, de-a lungul timpului, și mai de mult era un cartier de negustori, de asta se și cheamă Fabric”, povestește Sergiu Lazin. „Dacă se vorbea de Fabric și de Traian, se vorbea la modul negativ, că e o zonă periculoasă, murdară, n-ai ce să faci acolo.”
Laura și Sergiu Lazin au o relație personală cu Fabric și Piața Traian, prin care trec zilnic în drum spre muncă. În diagonală cu cafeneaua lor cochetă din Piața Traian, nr. 6, Laura are un magazin cu produse ale designerilor locali (Make Yourself At Home), unde găsești de la propriile lumânări, REMINISCENT of cu miros de gin roz, caprifoi sau canabis, la bijuterii, haine, plante, obiecte decorative și produse cosmetice naturale.
Laura și Sergiu în cafeneaua lor, AMPM.fabric, din Piața Traian.
Relația lor cu cartierul a început în 2020, când au fondat asociația Cetățean de Traian, un proiect al cărui obiectiv este reabilitarea imaginii cartierului Fabric. „Ni s-a părut că e un obiectiv pe care îl poți realiza” spune Sergiu. „Nu trebuie să fie o instituție, n-ai nevoie de bugete super mari.”
Cu background de design grafic și experiență în publicitate, după cinci-șase ani de lucrat și locuit în Cluj, unde s-au și cunoscut, în 2011 s-au mutat înapoi în Timișoara, unde și-au făcut propriul studio de creație. Lucrau ca freelancers pentru clienți români și din străinătate. Dar ceva lipsea.
În perioada de maternitate, Laura simțea nevoia unei activități – ceva lucrat și trecut prin mâinile ei. De la croșetat și alte proiecte de tip DIY (do it yourself), s-a oprit la făcut lumânări: „Voiam să fac ceva pur artizanal, strict numai pentru mine”, spune Laura. „Am zis că investesc foarte serios în ideea cu făcutul de lumânări. Voiam să creez un brand, nu să fiu o tipă care creează ceva în oala din bucătărie.”
Fiind începutul pandemiei, un spațiu drept atelier ar fi fost un prilej și pentru Sergiu să iasă din casă mai des, așa că și-au găsit noul birou chiar vizavi de Piața Traian, în cartierul Fabric. Lucrând zilnic de acolo, prietenii lor erau circumspecți: dacă studioul e sigur, dacă nu e prea murdar, dacă nu a fost tâlhărit. Îngrijorările lor au accentuat convingerea Laurei și a lui Sergiu că Piața, dar și cartierul, trebuie redate oamenilor. Așa că s-au întrebat ce pot face ca să aducă locului o culoare umană și niște strălucire.
Laura în magazinul ei, Make Yourself At Home, unde a reunit mai mulți producători locali.
Asociația a pornit ca o comunitate de tineri antreprenori independenți. Cum cartierul are profil negustoresc, cei doi s-au gândit la un model de negustor urban de Traian, care vine cu produse și concepte din prezent, însă cu reputația calitativă de odinioară. Pe scurt, o istorie reinterpretată.
Acum, au în jur de 30 de membri în asociație și șase oameni în echipă alături de care organizează evenimente. Activitatea se ramifică în trei direcții: componenta antreprenorială, cea social-comunitară și cea culturală.
Pentru cea din urmă au construit în 2022 festivalul Fabricultura, brandul sub care vor să organizeze evenimentele culturale din cartier, pentru că înțeleg cât de importantă e consistența mesajului pe care îl transmit comunității. După cum sugerează și numele, au gândit brandul Fabricultura ca un festival creat special pentru acest cartier și care doar aici poate avea sens. De la concerte, la spectacole de teatru în aer liber, la căutări de comori sau sesiuni de yoga – toate în Piața Traian.
„Dacă e făcut de Fabricultura, înseamnă că e despre cartier și se poate întâmpla doar acolo”, spune Sergiu. „Împrumută din muzica reprezentativă a diverselor comunități care există în zonă, din arhitectura și istoria locului. Sperăm că rămâne în memoria colectivă a oamenilor ca un eveniment cultural din cartierul Fabric.”
În 2019, când au luat studioul, în cartier mai existau, printre altele, un atelier vestimentar, un bistro, cu care acum împart unul dintre pereții cafenelei, și o berărie artizanală. Odată deveniți și ei cetățeni de Traian, în jur au început să se dezvolte și alte antreprize creative. I-au urmat o cooperativă de artiști - un spațiu comunitar de artizani, un barber shop, iar în curând se va deschidă încă un restaurant.
Dincolo de afaceri, zona a devenit de interes și pentru potențiali cumpărători. „Foarte mulți oameni au venit rezidenți în zonă”, spune Sergiu cu bucurie „și foarte mulți în continuare sunt interesați, caută să-și cumpere un apartament în clădiri istorice, să reamenajeze. Foarte mulți vor să se implice inclusiv în reabilitarea clădirilor și ale fațadelor”.
Sergiu povestind despre începutul lor în cartierul Fabric.
Astfel, li s-a înfiripat gândul de a începe să se promoveze reciproc, prilej cu care să încurajeze și alți antreprenori să vină în cartier și să-și atragă clienții după ei.
„Dacă într-o clădire ai unul sau doi oameni mai activi, ei au puterea de a mișca lucrurile, să-i tragă pe ceilalți locatari după ei”, întărește Laura. „Sunt foarte multe apartamente abandonate aici în cartier, că se vorbește de gentrificare, cum vor veni oameni noi și unii vor fi nevoiți să plece, dar sunt atâtea spații goale și nefolosite și nu este cazul.”
Prima victorie
Prima victorie de care s-au bucurat a funcționat ca benzină pentru ce a urmat. Din perioada în care și-au luat studioul, în Piața Traian zăceau de luni bune niște căsuțe care au servit drept tarabe pe perioada sărbătorilor de iarnă, administrate de Piețe SA. De-a lungul timpului, au devenit ori gropi de gunoi, ori toalete publice. Așa că Sergiu și Laura au luat legătura cu administrația. „În momentul în care au venit și chiar le-au ridicat, înăuntru era ceva de nedescris”, își amintește Laura.
„Momentul în care au venit și au început să le ridice cu macarale și lumea aplauda, am zis stai, că nu suntem doar noi, mai sunt și alții care apreciază și care vor chestia asta. Ne-am dat seama că avem și cu cine lucra. Să știi că nu ești singur și nu faci doar pentru tine.”
Parte din primele proiecte pentru care au și primit finanțare a fost cel în parteneriat cu Teatrul Basca. Au creat o serie de obiecte de mobilier modular, ca niște băncuțe, construite cu voluntari pe care le-au plasat în Piață. Cu toate că trebuiau înlăturate la finalul proiectului, astăzi, la trei ani distanță, oamenii încă le folosesc.
În cadrul aceluiași proiect, cei doi au pus cap la cap un chestionar online cu câteva întrebări prin care să ia pulsul comunității vizavi de traiul în cartier. Pentru locatarii mai în vârstă sau fără acces la internet, l-au tipărit și împărțit sau l-au lăsat în poștă. Au primit peste 200 de răspunsuri care vorbeau despre dorința de a se întâmpla lucruri în cartierul lor. Răspunsuri care le-a amplificat dorința de a readuce vitalitate Fabricului.
Cartierul prin ochi de basm
În acest an cultural efervescent, în care fiecare cartier al Timișoarei parcă înflorește sub o nouă culoare și energie, Sergiu și Laura au contribuit la rândul lor în Fabric. Au organizat PeriFEERIA, concept menit să facă comunitatea și timișorenii să vadă cartierul prin ochi de basm. Au pornit chiar de la afișul evenimentului. Provocarea artiștilor a fost să folosească elemente specifice cartierului și să le reinterpreteze, să creeze o lume fantastică în jurul lor.
Modele de afișe pentru festivalul PeriFEERIA realizate de artiști locali.
Dincolo de evenimentele pe care le-au organizat în centrul orașului la deschidere, festivalul a însemnat și un tur ghidat pe biciclete tandem și pe vapor pentru persoanele cu deficiențe de vedere, alături de o broșură tactilă în care oamenii descopereau natura din jurul cartierului și a canalului Bega, alături de istoria orașului.
În parteneriat cu Institutul Francez, au amplasat un cort de circ în piață timp de o săptămână, alături de Școala de circ, de care copiii s-au îndrăgostit. Au organizat concerte unde au adus artiști locali, workshop-uri și târguri artizanale.
Nici bine nu s-au scuturat de evenimentele de anul ăsta, că au și depus un proiect pentru o nouă finanțare. Evenimentul e unul pe care Laura inițial și-a propus să-l organizeze din propriul buzunar: o serie de concerte organizate în propriul studio, la amiază. Cu speranța că vor primi finanțarea, își doresc ca în viitor să scoată concertele și în piață.
„Ne adaptăm, nu ne impunem”
Odată cu vivacitatea crescândă a cartierului, n-au lipsit nici întrebări vizavi de fenomenul de gentrificare al cartierului, că au adus hipsterii în cartierul marginalizat.
Însă Laura vede o diferență între gentrificare și regenerare urbană, procesul prin care ei încearcă să treacă cartierul. Vor să păstreze și să pună în valoare caracterul zonei, să-l facă accesibil și atractiv pentru comunitate. „Am insistat pe ideea că nu voiam să facem nici Starbucks, nici farmacii”, completează Laura. „Ideea era să rămână totul, să sprijinim antreprenorii de genul ăsta.” Crede că e important ca oamenii care își permit să aibă variante de consum de calitate și în cartier, nu doar în centru. Că vizavi de terasa unde berea la halbă e 4 lei, poate conviețui și cafeneaua lor cu produse artizanale și gin la 30 de lei.
„Ne adaptăm, nu ne impunem, asta e diferența.”
Sentimentul Laurei și al lui Sergiu e că oamenii au nevoie ca astfel de evenimente să se întâmple des, să li se reamintească constant valoarea cartierului. Astfel, și ei se vor implica; fie prin propriile inițiative, ca cei ce s-au retras din asociație pentru a-și crea propriile afaceri, fie ca sprijin la evenimentele care se întâmplă deja. Vor să fie un exemplu și să dea comunității un sentiment de mândrie, să însemne ceva pentru ei faptul că trăiesc în Fabric, să le ofere un cuvânt, o portavoce.
Fabric, un pol socio-cultural alternativ
În esență, Laura și Sergiu își doresc ca Fabric să fie un pol socio-cultural alternativ. Dincolo de atracțiile din centrul orașului, zonă turistică care se dezvoltă, cei doi văd farmecul unui spațiu alternativ. „E fain să ai o zonă puțin alternativă în oraș, pe care nu o știi din prima, o afli de la oameni. Uite că te duc eu undeva fain. Nu toți turiștii vor să vadă centrul. Vor să vadă un pic și din ceea ce știu localnicii. Și avantajul Timișoarei, față de alte orașe, e că are astfel de locuri.”
Dincolo de comunitatea care s-a obișnuit cu evenimentele, inclusiv autoritățile locale văd asociația ca pe un pilon cultural al zonei și redirecționează către ei alți oameni care vor să organizeze lucruri în zonă.
În iulie, cu o zi înainte ca cei doi să plece într-un scurt concediu, Piața Traian a devenit teren de fotbal pentru meciul „Căsătoriți vs. Necăsătoriți”. De îndată ce s-a aflat, localnicii i-au întrebat despre eveniment, crezând că e sub egida Cetățean de Traian. „Nu noi facem”, le-a răspuns Laura râzând, „dar important e că se face, că există o recurență a evenimentelor”.
După ultimele evenimente de la încheierea anului de capitală culturală, cei doi visează la o pauză. Își spun că vor pleca în vacanță cu inima împăcată; cât timp vor lipsi, există deja alți oameni care să pună rotițe în mișcare, iar comunitatea nu va simți că nu se mai întâmplă nimic.
Cu toate acestea, cei mai reticenți întreabă ce rămâne concret în urmă după un festival. Ei răspund că, într-adevăr, nu rămâne nimic. „Din fericire, nici măcar gunoi, căci am avut grijă de fiecare dată”. „Dar oamenii simt”, întărește Laura. „Oameni care au trăit toată viața într-o zonă în care nu s-a întâmplat nimic și au trei zile pe an în care văd dintr-o dată că e plin de lumini, de lume, de muzică. Pentru ei momentele astea sunt foarte importante.”
***
Text de Andreea Vîlcu
Fotografii de Dana Moica
***
Timișoara, Shine Your Light!
Credem cu tărie în puterea comunităților și știm că sectorul cultural-creativ local poate schimba spații, clădiri și chiar orașe.
De aceea, Cartierul Creativ, alături de Banca Transilvania, partener principal al Timișoara Capitală Europeană a Culturii - TM2023, își propun să se uite cu atenție la ecosistemul creativ-cultural Timișorean, la spațiile de dialog și de cross-fertilizarea creativă de aici și să vă prezinte organizațiile culturale și oamenii care au făcut din Timișoara- Capitala Culturală Europeană a anului 2023!
