Photo credits: Roald Aron
Photo credits: Roald Aron
Photo credits: Roald Aron
Photo credits: Roald Aron
În anii 1820-1840 molcomeala balcanică a Bucureștilor a traversat o febrilă perioadă de occidentalizare. Metamorfoza a început cu decolteul doamnelor și a continuat cu redingotele și cu liberalismul „bonjuriștilor”. În saloane, franceza a înlocuit limba greacă, iar mobilierul apusean – sofaua orientală. Casele boierești s-au supus și ele tendinței, la loc de cinste fiind casa Filip Lenș (1821), palatul Ghica-Tei (1822), palatul Suțu (1833), palatul Știrbei (1835).
Cu aceste edificii se întrecea, în modernitate și lux, casa vornicului Alexandru Villara, construită în 1830 și dată zestre în 1839 fiicei sale Elena, la nunta ei cu Scarlat Kretzulescu. Clădirea a păstrat numele celui din urmă, datorită unor înnoiri fastuoase: balustrade din fier forjat, picturi murale, boazerie, mobilier elegant. Din sera cu arbuști exotici se putea admira o rafinată grădină prin care se plimbau ibiși egipteni.
Photo credits: Roald Aron
Fațadele se conformează stilului neoclasic: o compoziție simplă, simetrică, marcată de volumul proeminent al intrării, încununat cu un fronton triunghiular. Între ferestrele cu arce în plin cintru sunt sugerați pilaștri din tencuială, care îi dau ritm și echilibru. Scara cu rampe paralele conferă holului mic de la intrare o relativă monumentalitate. Fără a fi foarte spectaculoasă, casa Kretzulescu e unul dintre puținii martori ai arhitecturii civile neoclasice din București.
Photo credits: Roald Aron
Constantin, fratele și moștenitorul lui Scarlat Kretzulescu, a vândut-o unui director de bancă, baronul Frank, care a revândut-o în 1902 Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, fiind atribuită Universităţii. În clădire a fost amenajat laboratorul de electricitate al savantului Dragomir Hurmuzescu. I-au urmat un pension de fete și bibioteca Ambasadei Germaniei. Între 1948 și 1963 în casă a funcționat „Muzeul Romîno-Rus”. Înființat în 1957 din inițiativa filologului D. Panaitescu-Perpessicius, Muzeul Literaturii Române a fost inițial găzduit în sediul Uniunii Scriitorilor (casa Toma Stelian) din Bd. Kiseleff nr. 10, iar între anii 1970 și 2014 (până la retrocedarea clădirii) și-a desfășurat activitatea în casa ridicată la 1830 de vornicul Villara.
Luna viitoare veți putea vizita spațiul într-un context inedit: festivalul Diploma, un proiect inițiat de The Institute, care se desfășoară anul acesta pe parcursul a 10 zile, între 5 și 14 octombrie. Aflat la a cincea ediție, festivalul prezintă pentru prima dată lucrări ale absolvenților tuturor facultăților vocaționale din țară. Programul ediției DIPLOMA 2018 include expoziția centrală dedicată Arhitecturii, Artelor plastice și Artelor aplicate, care va fi amenajată în spațiul generos oferit de Casa Dacia, Bulevardul Dacia nr. 12, precum și o serie de evenimente conexe: conferințe și întâlniri care încurajează interacțiunea între proaspeții absolvenți și seniorii din industriile creative.
Cu aceste edificii se întrecea, în modernitate și lux, casa vornicului Alexandru Villara, construită în 1830 și dată zestre în 1839 fiicei sale Elena, la nunta ei cu Scarlat Kretzulescu. Clădirea a păstrat numele celui din urmă, datorită unor înnoiri fastuoase: balustrade din fier forjat, picturi murale, boazerie, mobilier elegant. Din sera cu arbuști exotici se putea admira o rafinată grădină prin care se plimbau ibiși egipteni.
Photo credits: Roald Aron
Fațadele se conformează stilului neoclasic: o compoziție simplă, simetrică, marcată de volumul proeminent al intrării, încununat cu un fronton triunghiular. Între ferestrele cu arce în plin cintru sunt sugerați pilaștri din tencuială, care îi dau ritm și echilibru. Scara cu rampe paralele conferă holului mic de la intrare o relativă monumentalitate. Fără a fi foarte spectaculoasă, casa Kretzulescu e unul dintre puținii martori ai arhitecturii civile neoclasice din București.
Photo credits: Roald Aron
Constantin, fratele și moștenitorul lui Scarlat Kretzulescu, a vândut-o unui director de bancă, baronul Frank, care a revândut-o în 1902 Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, fiind atribuită Universităţii. În clădire a fost amenajat laboratorul de electricitate al savantului Dragomir Hurmuzescu. I-au urmat un pension de fete și bibioteca Ambasadei Germaniei. Între 1948 și 1963 în casă a funcționat „Muzeul Romîno-Rus”. Înființat în 1957 din inițiativa filologului D. Panaitescu-Perpessicius, Muzeul Literaturii Române a fost inițial găzduit în sediul Uniunii Scriitorilor (casa Toma Stelian) din Bd. Kiseleff nr. 10, iar între anii 1970 și 2014 (până la retrocedarea clădirii) și-a desfășurat activitatea în casa ridicată la 1830 de vornicul Villara.
Luna viitoare veți putea vizita spațiul într-un context inedit: festivalul Diploma, un proiect inițiat de The Institute, care se desfășoară anul acesta pe parcursul a 10 zile, între 5 și 14 octombrie. Aflat la a cincea ediție, festivalul prezintă pentru prima dată lucrări ale absolvenților tuturor facultăților vocaționale din țară. Programul ediției DIPLOMA 2018 include expoziția centrală dedicată Arhitecturii, Artelor plastice și Artelor aplicate, care va fi amenajată în spațiul generos oferit de Casa Dacia, Bulevardul Dacia nr. 12, precum și o serie de evenimente conexe: conferințe și întâlniri care încurajează interacțiunea între proaspeții absolvenți și seniorii din industriile creative.
