De la han comercial la pasaj al artelor

Vechiul Pasaj Comercial care lega străzile Lipscani şi Gabroveni s-a transformat într-un centru modern la culturii urbane în urma unor lucrări complexe de restaurare şi extindere. Clădirea istorică şi cea nouă alcătuiesc acum o singură instituţie, Centrul Cultural ARCUB, care resetează peisajul urban. Preocupările majore care au stat la baza elaborării şi implementării proiectului de restaurare și conservare au fost modul de tratare al ruinelor, integrarea funcţiunilor în fluxul economic şi cultural al oraşului, precum şi crearea unei arhitecturi vizibil modernel care să respecte spiritul locului.

Hanul Gabroveni poate găzdui conferinţe, ateliere, expoziţii, proiecţii de film și își propune să devină un nod creativ important în centrul vechi al Bucureștiului. Situat între străzile Lipscani și Gabroveni, Hanul devine și o declaraţie de respect faţă de trecutul orașului. Străzi ce erau odată recunoscute pentru activităţile lor comerciale, iar în istoria mai recentă a Bucureștiului mai degrabă pentru magazinele cu rochii de mireasă, devin puncte de reper și adresa unui spaţiu cultural, care are avantajul de a se afla la intersecţia acestor istorii și a acestor mărturii. Imobilul dispune de o sală de spectacole modulară, cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri; o sală de dans (50 de locuri); o sală studio (50 de locuri); trei săli de expoziţii, două spaţii la parter, care vor fi exploatate pentru diverse evenimente culturale; foaierele sălilor, un punct de informare destinat turiștilor și tuturor celor dornici să obţină detalii despre București și despre viaţa culturală a acestui oraș; un restaurant; o cafenea și o librărie.

Atunci

Cercetările arheologice și documentele de epocă atestă însă faptul că hanul Gabroveni a fost construit între 1804-1818 pe locuri ocupate anterior de case mai modeste realizate din caramidă, datând din secolele XV-XVI, și ale căror vestigii au fost descoperite sub nivelul pivniței hanului. Aici veneau să se adăpostească negustori bulgari care își aduceau mărfurile din Gabrovo. Epoca de glorie negustorească a acestui han, care a ars și a fost refăcut de mai multe ori, se întinde pe durata unui sfert de veac, între 1825 și 1850. Se pare că această clădire a adus în peisajul orașului, pentru prima dată, elementul "pasaj". La parter se aflau prăvalii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar lung de aproape 50 de metri se făcea doar pe la capetele lui, prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă.