De Ziua Mondială a Arhitecturii, sărbătorită pe 7 octombrie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ordinul Arhitecților din România au lansat volumul bilingv (română - engleză) „Future Shapers - 15 vorbitori din 10 țări și 400+ ascultători, în dialog la Conferința Europeană pentru Politici de Arhitectură. București - ECAP RO2019”, în cadrul unui eveniment public găzduit la Casa Mincu (sediul OAR) de către Ciprian Lucian Roșca, secretar de stat în cadrul MDRAP, Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, Cosmina Goagea, director de program al platformei de comunicare și acțiune Zeppelin și coordonatoare a volumului „Future Shapers”, Șerban Țigănaș, secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA) și Alexandra Stoica, manager al proiectului „Future Shapers”.
Cele 144 de pagini ale volumului „Future Shapers” reunesc:
● Declarația comună pentru dezvoltarea unei politici naționale de arhitectură;
● Sinteza prezentărilor și concluziile primei Conferințe Europene pentru Politici de Arhitectură din România, organizate de MDRAP și OAR pe 12 iunie 2019, pe perioada Președinției române a Consiliului Uniunii Europene;
● Rezultatele atelierului de lucru „Lansarea unei politici de arhitectură”, susținut cu prilejul conferinței de Henrik Stjernholm, unul dintre promotorii politicilor de arhitectură scandinave cu 10 arhitecți șefi de municipii și județe.
Printre subiectele discutate în timpul Conferinței și reluate în volum, le amintim pe următoarele:
● Consolidarea concursurilor de arhitectură și promovarea lor drept instrumente soft power pentru creșterea calităţii în arhitectură și stimularea competitivității;
● Prioritizarea reutilizării adaptive a patrimoniul și a fondului construit deja existent pentru a limita efectele negative ale industriei construcțiilor asupra mediului înconjurător;
● Promovarea orașului mixt (cu funcțiuni diferite) și compact (cu distanțe reduse între puncte de interes) ca fiind mai echitabil și mai durabil decât orașul segregat și extins necontrolat;
● Realizarea de ghiduri de arhitectură pentru formarea unui limbaj comun la nivelul întregii societăți, absolut obligatoriu pentru creșterea calității mediului construit.
În deschiderea evenimentului, Ciprian Lucian Roșca a reiterat faptul că MDRAP, conform legislației în vigoare, este autoritatea administrației publice centrale în domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor, având atribuții pentru asigurarea cadrului strategic, de politici publice și de reglementare, dar și de diseminare a bunelor practici și de formator de opinie: În această calitate, împreună cu OAR, MDRAP întreprinde și participă la activităţi educative care urmăresc să ridice nivelul de înţelegere şi de aşteptare al profesioniștilor și al beneficiarilor publici și privați privind calitatea în arhitectură. De asemenea, Ciprian Lucian Roșca a subliniat importanța pe care o are Declarația comună pentru crearea unei viitoare politici de arhitectură în România: Reconfirmăm cu această ocazie parteneriatul dintre MDRAP și OAR privind angajamentul de a realiza împreună o politică de arhitectură. Am demarat deja pregătirea unui plan de acțiune privind politică publică de arhitectură pentru a avea pregătit un act normativ fundamentat pe propunerea de politică publică. Ministerul Dezvoltării inițiază și sprijină orice demersuri orientate către creșterea calității arhitecturii, o altă acțiune recentă în acest scop fiind elaborarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, din echipa de proiect făcând parte și experți ai Ordinului Arhitecților.
Cu ocazia parteneriatului cu Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice și a angajamentului luat la data semnării Declarației comune suntem mai aproape de dezideratul comun. Lansarea acestui volum este începutul unui producții mult mai importante, mai exact o politică de arhitectură pentru România, a adăugat Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România.
Volumul „Future Shapers” va fi distribuit atât la toate municipiile din România, cât și la Consiliile Județene.
Volumul poate fi descărcat gratuit online de aici.
Textul Declarației comune poate fi parcurs la această adresă.
________________________________________________________
Conferința Europeană pentru Politici de Arhitectură FUTURE SHAPERS ECAP RO2019 a reunit în premieră națională o comunitate de peste 300 de experți europeni din domeniul arhitecturii, reprezentanți locali ai autorităților centrale și arhitecții șefi ca reprezentanți ai autorității locale care împreună au abordat subiecte de actualitate privind impactului politicilor de arhitectură la nivel european. Evenimentul a facilitat schimbul de idei între experți, autorități publice și societate civilă. Pentru România, acest eveniment reprezintă un punct de plecare a dezbaterii despre problemele stringente din domeniul arhitecturii și urbanismului, precum locuirea inadecvată, calitatea slabă a locuirii și alte elemente privind sustenabilitatea mediului construit precum termoficarea clădirilor sau prezervarea patrimoniului cultural.
Pe website-ul dedicat este disponibilă înregistrarea integrală a evenimentului.
Conferința Europeană pentru Politici de Arhitectură FUTURE SHAPERS ECAP RO2019 și volumul „Future Shapers - 15 vorbitori din 10 țări și 400+ ascultători, în dialog la Conferința Europeană pentru Politici de Arhitectură. București - ECAP RO2019” au fost finanțate prin timbrul de arhitectură, fond care promovează arhitectura ca act de cultură de interes public.
Cele 144 de pagini ale volumului „Future Shapers” reunesc:
● Declarația comună pentru dezvoltarea unei politici naționale de arhitectură;
● Sinteza prezentărilor și concluziile primei Conferințe Europene pentru Politici de Arhitectură din România, organizate de MDRAP și OAR pe 12 iunie 2019, pe perioada Președinției române a Consiliului Uniunii Europene;
● Rezultatele atelierului de lucru „Lansarea unei politici de arhitectură”, susținut cu prilejul conferinței de Henrik Stjernholm, unul dintre promotorii politicilor de arhitectură scandinave cu 10 arhitecți șefi de municipii și județe.
Printre subiectele discutate în timpul Conferinței și reluate în volum, le amintim pe următoarele:
● Consolidarea concursurilor de arhitectură și promovarea lor drept instrumente soft power pentru creșterea calităţii în arhitectură și stimularea competitivității;
● Prioritizarea reutilizării adaptive a patrimoniul și a fondului construit deja existent pentru a limita efectele negative ale industriei construcțiilor asupra mediului înconjurător;
● Promovarea orașului mixt (cu funcțiuni diferite) și compact (cu distanțe reduse între puncte de interes) ca fiind mai echitabil și mai durabil decât orașul segregat și extins necontrolat;
● Realizarea de ghiduri de arhitectură pentru formarea unui limbaj comun la nivelul întregii societăți, absolut obligatoriu pentru creșterea calității mediului construit.
În deschiderea evenimentului, Ciprian Lucian Roșca a reiterat faptul că MDRAP, conform legislației în vigoare, este autoritatea administrației publice centrale în domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor, având atribuții pentru asigurarea cadrului strategic, de politici publice și de reglementare, dar și de diseminare a bunelor practici și de formator de opinie: În această calitate, împreună cu OAR, MDRAP întreprinde și participă la activităţi educative care urmăresc să ridice nivelul de înţelegere şi de aşteptare al profesioniștilor și al beneficiarilor publici și privați privind calitatea în arhitectură. De asemenea, Ciprian Lucian Roșca a subliniat importanța pe care o are Declarația comună pentru crearea unei viitoare politici de arhitectură în România: Reconfirmăm cu această ocazie parteneriatul dintre MDRAP și OAR privind angajamentul de a realiza împreună o politică de arhitectură. Am demarat deja pregătirea unui plan de acțiune privind politică publică de arhitectură pentru a avea pregătit un act normativ fundamentat pe propunerea de politică publică. Ministerul Dezvoltării inițiază și sprijină orice demersuri orientate către creșterea calității arhitecturii, o altă acțiune recentă în acest scop fiind elaborarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, din echipa de proiect făcând parte și experți ai Ordinului Arhitecților.
Cu ocazia parteneriatului cu Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice și a angajamentului luat la data semnării Declarației comune suntem mai aproape de dezideratul comun. Lansarea acestui volum este începutul unui producții mult mai importante, mai exact o politică de arhitectură pentru România, a adăugat Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România.
Volumul „Future Shapers” va fi distribuit atât la toate municipiile din România, cât și la Consiliile Județene.
Volumul poate fi descărcat gratuit online de aici.
Textul Declarației comune poate fi parcurs la această adresă.
________________________________________________________
Conferința Europeană pentru Politici de Arhitectură FUTURE SHAPERS ECAP RO2019 a reunit în premieră națională o comunitate de peste 300 de experți europeni din domeniul arhitecturii, reprezentanți locali ai autorităților centrale și arhitecții șefi ca reprezentanți ai autorității locale care împreună au abordat subiecte de actualitate privind impactului politicilor de arhitectură la nivel european. Evenimentul a facilitat schimbul de idei între experți, autorități publice și societate civilă. Pentru România, acest eveniment reprezintă un punct de plecare a dezbaterii despre problemele stringente din domeniul arhitecturii și urbanismului, precum locuirea inadecvată, calitatea slabă a locuirii și alte elemente privind sustenabilitatea mediului construit precum termoficarea clădirilor sau prezervarea patrimoniului cultural.
Pe website-ul dedicat este disponibilă înregistrarea integrală a evenimentului.
Conferința Europeană pentru Politici de Arhitectură FUTURE SHAPERS ECAP RO2019 și volumul „Future Shapers - 15 vorbitori din 10 țări și 400+ ascultători, în dialog la Conferința Europeană pentru Politici de Arhitectură. București - ECAP RO2019” au fost finanțate prin timbrul de arhitectură, fond care promovează arhitectura ca act de cultură de interes public.
