Proiectul „15 colecții private de artă românească”, produs de PostModernism Museum în anul 2022 propune o cercetare integrată: o documentare asupra colecționismului de artă autohton, o colecție de profiluri de colecționari de artă românească și o selecție de materiale video de investigare a unor colecții închegate de artă și artefacte românești.
Proiectul „15 colecții private de artă românească” răspunde nevoilor de cunoaștere a scenei și pieței de artă din perspectiva colecționarilor de artă românească, ca parte a unui ecosistem, în care rolul acestora poate să devină determinant, prin acțiuni de mecenat, de premiere, de comisionare sau de cumpărare a producției artistice contemporane. Acest circuit al artei stă la baza producției artistice și intersectează noi subdomenii, precum economia artei.
Proiectul este dedicat tinerilor și adulților Millennials, cunoscuți și ca Gen Y, Echo Boomers, Digital Natives (născuți între 1977 și 1995) sau Cuspers (născuți în perioada scurtă 1977-1980, având caracteristici atât ale Millennials, cât și ale Gen X) și celor denumiți Gen Z - născuți din 1997 încoace.
„Scena și piața artei românești sunt considerate, în general, folosind un singur cuvânt la modă: emergente, din cauza mai multor motive, unele evidente, altele mai puțin. Fiind parte a Noii Europe, aderând la UE în 2007, interesul general și special pentru artă a fost reluat încetul cu încetul, combinând organic entuziasmul privat cu mișcarea lentă a instituțiilor publice” spune Cosmin Nasui curatorul proiectului și istoric de artă.
Pentru a putea înțelege mai bine activitățile de colecționare a artei, cercetarea a luat în considerare perioada de după 1989, când a început o perioadă „wild wild east” pentru artele românești. Perioada generică denumită „tranziție” a fost turbulentă pentru toate piețele private care se luptau pentru căile lor de a începe din nou, după 45 de ani de piață unică controlată de sistemul comunist. În mod distinctiv pentru toate celelalte piețe, piața artei a fost o floare târzie și a rămas mult mai larg deschisă la speculații foarte diferite în contexte economice și politice foarte fragile.
Astfel, proiectul „15 colecții private de artă românească” dezvoltă susţinerea cercetării unui segment important şi relevant al dezvoltării scenei şi pieței de artă din perspectiva beneficiarilor şi susţinătorilor acesteia. Perspectiva colecţionarilor de artă este încă destul de puţin cunoscută, deși este o parte esenţială a dinamicilor dezvoltării fenomenelor artistice şi a mecanismelor pieţei de artă libere și democratice şi ulterior a fenomenelor de valorificare, tezaurizare şi muzeificare a acestor colecții private. Viața lucrărilor de artă din colecțiile private, preferințele pentru selecția artiștilor, implicarea activă a colecționarilor prin susținerea cataloagelor și evenimentelor artistice sau a producției artistice sunt făcute cunoscute prin aceste interviuri documentare.
Interviurile pot fi vizionate aici.
Cercetarea poate fi găsită aici.
***
Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Modernism.ro, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, The Institute
***
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiectul „15 colecții private de artă românească” răspunde nevoilor de cunoaștere a scenei și pieței de artă din perspectiva colecționarilor de artă românească, ca parte a unui ecosistem, în care rolul acestora poate să devină determinant, prin acțiuni de mecenat, de premiere, de comisionare sau de cumpărare a producției artistice contemporane. Acest circuit al artei stă la baza producției artistice și intersectează noi subdomenii, precum economia artei.
Proiectul este dedicat tinerilor și adulților Millennials, cunoscuți și ca Gen Y, Echo Boomers, Digital Natives (născuți între 1977 și 1995) sau Cuspers (născuți în perioada scurtă 1977-1980, având caracteristici atât ale Millennials, cât și ale Gen X) și celor denumiți Gen Z - născuți din 1997 încoace.
„Scena și piața artei românești sunt considerate, în general, folosind un singur cuvânt la modă: emergente, din cauza mai multor motive, unele evidente, altele mai puțin. Fiind parte a Noii Europe, aderând la UE în 2007, interesul general și special pentru artă a fost reluat încetul cu încetul, combinând organic entuziasmul privat cu mișcarea lentă a instituțiilor publice” spune Cosmin Nasui curatorul proiectului și istoric de artă.
Pentru a putea înțelege mai bine activitățile de colecționare a artei, cercetarea a luat în considerare perioada de după 1989, când a început o perioadă „wild wild east” pentru artele românești. Perioada generică denumită „tranziție” a fost turbulentă pentru toate piețele private care se luptau pentru căile lor de a începe din nou, după 45 de ani de piață unică controlată de sistemul comunist. În mod distinctiv pentru toate celelalte piețe, piața artei a fost o floare târzie și a rămas mult mai larg deschisă la speculații foarte diferite în contexte economice și politice foarte fragile.
Astfel, proiectul „15 colecții private de artă românească” dezvoltă susţinerea cercetării unui segment important şi relevant al dezvoltării scenei şi pieței de artă din perspectiva beneficiarilor şi susţinătorilor acesteia. Perspectiva colecţionarilor de artă este încă destul de puţin cunoscută, deși este o parte esenţială a dinamicilor dezvoltării fenomenelor artistice şi a mecanismelor pieţei de artă libere și democratice şi ulterior a fenomenelor de valorificare, tezaurizare şi muzeificare a acestor colecții private. Viața lucrărilor de artă din colecțiile private, preferințele pentru selecția artiștilor, implicarea activă a colecționarilor prin susținerea cataloagelor și evenimentelor artistice sau a producției artistice sunt făcute cunoscute prin aceste interviuri documentare.
Interviurile pot fi vizionate aici.
Cercetarea poate fi găsită aici.
***
Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Modernism.ro, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, The Institute
***
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
