Actuala paradigmă a designului este încă strâns legată de valorile și imperativele comerciale, însă practicile actuale încep să pună accent pe nevoile sociale, pe co-creație, inovație și sustenabilitate. Designul a început să chestioneze limitele și practicile actuale, să provoace soluții și abordări noi.
Designul se îndreaptă încet, dar sigur, către o abordare critică, conceptuală, cu preocupări pentru inovație socială și activism. Evoluția tehnologică a permis redefinirea nevoilor, dar și a posibilităților, iar designul se află la jumătatea distanței dintre acestea - comunitățile și networkingul au devenit esențiale, valorile excepțional capitaliste pierd teren în fața unei noi definiții a calității vieții, multidisciplinaritatea a devenit esențială și posibilă, iar termenii de sursă deschisă sau bunuri comune nu mai sunt simple utopii. Produsele pot fi generate chiar de către utilizatori, distribuția a fost revoluționată de noile posibilități tehnologice, iar promovarea nu mai este strict dependentă de bugete de media colosale.
Cuvântul design nu se traducere în limba română, nu există un termen local care să încorporeze toate procesele pe care le presupune, de aceea, folosim destul de des în limbajul comun verbe precum a desena, a imagina sau a schița, fie că vorbim de noi modele sau idei, însă designul nu se rezumă la schițe și îmbunătățiri funcționale, căci se referă în primul rând la procese, inclusiv la cele de încercare-eroare, la cele de reanalizare și (re)contextualizare. Inovația nu se produce doar de dragul invovației, iar designul nu ar trebui să se rezume la imitarea unui stil de viață.
Am încercat să ne uităm la principalele abordări conceptuale în designul contemporan la nivel internațional și să vorbim cu cei mai activi specialiști și susținători ai inovației sociale prin design, dar și să strângem o colecție de resurse utile, din dorința de a inspira, dar și de a surprinde tendințele și domeniile care iau naștere din ciocnirea acestor preocupări și cunoștințe, momentan încă minoritare, dar cu un discurs și potențial promițător.
Take 1_Open Design
Designul trece în primul rând printr-o revoluțe tehnologică, deoarece aceasta oferă din ce în ce mai multor oameni puterea de crea și de a disemina design, dar și posibiltiatea de a-l împărtăși cu lumea.
Open-design înseamnă dezvoltarea unui produs sau a unei tehnologii cu aportul informațiilor și abilităților comune, publice, aceasta implicând folosirea unor resurse software de tipul open-source, procesele fiind facilitate de cele mai multe ori de internet. Mentalitatea din spatele acestui concept este similară cu cea de open-movement, dar implică și producerea efectivă a unor obiecte fizice. Acesta este de fapt o formă de co-design sau co-creație, căci produsele finale sunt generate și dezvoltate și de către utilizatori.
Conceptul de open-design a schimbat fundamental modul în care înțelegem importanța acestuia, dar și modele de business posibile, dar a generat și multe controverse și discuții legate de drepturile de autor sau de responsabilitate. Modelul Open-Design ar trebui să provoace noi abordări și să chestioneze modelele instituționale actuale, dar și normele sociale, să reunească materialitatea cu moralitatea, într-o societate bazată pe networking.
Open-design înseamnă dezvoltarea unui produs sau a unei tehnologii cu aportul informațiilor și abilităților comune, publice, aceasta implicând folosirea unor resurse software de tipul open-source, procesele fiind facilitate de cele mai multe ori de internet. Mentalitatea din spatele acestui concept este similară cu cea de open-movement, dar implică și producerea efectivă a unor obiecte fizice. Acesta este de fapt o formă de co-design sau co-creație, căci produsele finale sunt generate și dezvoltate și de către utilizatori.
Conceptul de open-design a schimbat fundamental modul în care înțelegem importanța acestuia, dar și modele de business posibile, dar a generat și multe controverse și discuții legate de drepturile de autor sau de responsabilitate. Modelul Open-Design ar trebui să provoace noi abordări și să chestioneze modelele instituționale actuale, dar și normele sociale, să reunească materialitatea cu moralitatea, într-o societate bazată pe networking.
Resurse și inspirație
În cartea Open Design Now: Why Design Cannot Remain Exclusive, John Thackara, Renny Ramakers de la Droog și Bre Pettis examinează implicațiile pe care abordarea resurselor deschise o are asupra designului contemporan și modele de business astfel generate. Cartea este cu atât mai interesantă cu cât analizează studii de caz relevante, business-uri deja existente, care propun și folosesc modelul open-design.
Nu putem vorbi despre surse deschise, fără a atinge subiectul drepturilor de autor.
Creative Commons este o organizație non-profit, care își dorește facilitarea împărtășirii și folosirii creativității și a cunoștințelor prin noi instrumente legale, respectiv o licență specială de copyright care oferă o variantă simplă, standardizată, prin care publicul are permisiunea de a împărtăși și folosi produse creative în condiții mai relaxate decât cele impuse de legile standard de copyright. Pe scurt, această licență de copyright îți permite schimbarea temenilor de la “all rights reserved” la “some rights reserved”, dar și dreptul de a presonaliza reglementările și libertățile pe care proiectul tău le oferă, respectiv impune.
The Open Design Contest este un concurs de design, menit să promoveze conceptul de design deschis. Acesta încurajează studiouri din toată lumea să creeze produse și să le împărtășească cu alții, care, la rândul lor, le pot schimba, adapta sau recontextualiza. Designerii nu sunt premiați doar pentru modul în care au schițat și gândit un proiect, ci și pentru cum reușesc să îi motiveze pe ceilalți să le modifice proiectul.
În cartea Open Design Now: Why Design Cannot Remain Exclusive, John Thackara, Renny Ramakers de la Droog și Bre Pettis examinează implicațiile pe care abordarea resurselor deschise o are asupra designului contemporan și modele de business astfel generate. Cartea este cu atât mai interesantă cu cât analizează studii de caz relevante, business-uri deja existente, care propun și folosesc modelul open-design.
Nu putem vorbi despre surse deschise, fără a atinge subiectul drepturilor de autor.
Creative Commons este o organizație non-profit, care își dorește facilitarea împărtășirii și folosirii creativității și a cunoștințelor prin noi instrumente legale, respectiv o licență specială de copyright care oferă o variantă simplă, standardizată, prin care publicul are permisiunea de a împărtăși și folosi produse creative în condiții mai relaxate decât cele impuse de legile standard de copyright. Pe scurt, această licență de copyright îți permite schimbarea temenilor de la “all rights reserved” la “some rights reserved”, dar și dreptul de a presonaliza reglementările și libertățile pe care proiectul tău le oferă, respectiv impune.
The Open Design Contest este un concurs de design, menit să promoveze conceptul de design deschis. Acesta încurajează studiouri din toată lumea să creeze produse și să le împărtășească cu alții, care, la rândul lor, le pot schimba, adapta sau recontextualiza. Designerii nu sunt premiați doar pentru modul în care au schițat și gândit un proiect, ci și pentru cum reușesc să îi motiveze pe ceilalți să le modifice proiectul.
Va urma_Episodul 2_Critical Design
Despre prima ediție a proiectul Knotty Objects de la MIT și invitații speciali ai acestuia, Anthony Dunne și Fiona Raby de la Dunne&Raby - unul dintre cele mai importante studiouri de design care promovează designul critic la nivel internațional.
Primul Media Lab Summit de la MIT destinat designului, numit Knotty Objects, a avut loc anul acesta și a adunat desigeri, oameni de știință, ingineri, makeri, scriitori, curatori. Discuțiile s-au orientat în jurul a patru obiecte complexe și omniprezente: cărămida, bitcoin-ul, telefonul și... friptura, acestea devenind pretexte pentru a examina multidisciplinaritatea și gândirea critică pe care o presupune designul.
Alte click-uri utile:
Speculative Everything: Design, Fiction, and Social Dreaming-Anthony Dunne and Fiona Raby
Making Futures: Marginal Notes on Innovation, Design, and Democracy – Pelle Ehn, Elisabet M Nilsson &Richard Topgaard
Alte click-uri utile:
Speculative Everything: Design, Fiction, and Social Dreaming-Anthony Dunne and Fiona Raby
Making Futures: Marginal Notes on Innovation, Design, and Democracy – Pelle Ehn, Elisabet M Nilsson &Richard Topgaard
