The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

Povestea din spatele jucăriilor

Articol / 04 Noi 2014 / Ioana Pîrvu
  • Povestea din spatele jucăriilorunknown
  • Povestea din spatele jucăriilor
  • Povestea din spatele jucăriilor
  • Povestea din spatele jucăriilor
  • Povestea din spatele jucăriilor
  • Povestea din spatele jucăriilorunknown
1/6
Fiecare jucărie are o poveste a ei, fiecare jucărie a fost martora unei emoţii, a unui zâmbet sau a unui vis împlinit. Unele s-au ascuns în sacul lui Moş Crăciun, altele au stat cuminţi în ghetele cremuite din hol. Unele au fost cumpărate cu ultimii bani scuturaţi din portofel, altele au stat mândre în vitrinele magazinelor sau pe tarabele colorate ale pieţelor, unele au ascultat muzica veselă din bâlciuri, dar toate, absolut toate, au fost martorele unei bucurii.
Toate marile firme producătoare de jucării, după ani de încercări, eşecuri, reveniri şi schimbări, au un lucru în comun: şi-au dat seama că, dacă vor să rămână în liga 1 a creatorilor de vise, trebuie să ofere copiilor ceva substanţial, odată cu jucăria: povestea. Mattel, Lego, Disney şi Hasbro, toate ştiu să dezvolte o lume de poveste în jurul valorilor produselor lor. Pe lângă principiile şi esenţa fiecărui brand în parte, poveştile stimulează, surprind şi fericesc milioane de copii. Visul american, fanteziile, aspiraţiile, planurile de viitor ale fetiţelor, toate fac parte din life-style-ul pe care Barbie, cea cu piciorul fin, mereu pregătit să intre într-un pantof cu toc, l-a construit. Cărămizile şi figurinele LEGO, care au demonstrat de-a lungul anilor că binele învinge, Mr Potato Head şi G.I, Joe, care au ştiut să le ţină piept lui Superman şi Spiderman, toate jucăriile care au făcut istorie au construit în jurul lor universuri ludice care ne ajută să trăim dincolo de concret. Aşadar, de-a lungul anilor, poveştile au devenit ambasadorii brandurilor şi au ajuns să transpună lumea miniaturală a jucariilor în orice spaţiu, platformă, context, astfel încât să intrăm în contact cu ea din orice direcţie, fie ea digitală, fie tradiţională.

Mattel – marketing şi fantezii

Din copilărie, ştim reclamele de la italieni care se terminau cu “de la Mattel” şi mulţi dintre noi sigur au în rafturi Scrabble, jocul care ne ţine cu dexul aproape. Povestea Mattel este una dintre cele care fac înconjurul universităţilor la cursurile de marketing şi care demonstrează că o idee stralucită şi simplă, dezvoltată bine, poate pune monopol pe fantezie. Succesul păpuşilor Barbie poate distrage atenţia de la imaginea de ansamblu a ceea ce Mattel a realizat pe lângă lumea plasticului şi a roz bonbon-ului. Mai mult decât creatori de jucării, soţii Handler sunt cei care au pus bazele businessului cu jucării, aşa cum există el astăzi. Sunt primii antreprenori din industria jucăriilor care au transformat afacerea, conştient şi sistematic, într-o chestiune profesionistă, atingând, de foarte timpuriu, canale şi instrumente de marketing la care nimeni nu se gândise: apariţii la TV, accent pe inovaţie, distribuţie calculată, design inovator, focus pe interacţiune. Ceea ce nu e deloc rău pentru doi tineri din Denver care au ajuns în fruntea afacerilor cu jucării dintr-un morman de resturi de lemn. Iniţial, compania producea rame de tablouri. După o vreme, Elliot, unul dintre cei trei acţionari, a început să facă mobilă pentru casele păpuşilor. Acestea au avut aşa mare succes, încât Mattel a început să producă numai jucării până în anii ‘50, înregistrând un oarecare succes cu produsele din lemn şi cu jucăriile muzicale. În 1955, Mattel a achiziţionat drepturile de a produce linia inspirată din “Mickey Mouse Club”, o producţie Disney, dar adevărata consacrare ca producător a venit după lansarea în 1959 la Târgul de Jucării de la New York a păpuşii Barbie. Datorită unei campanii eficiente de marketing, Barbie a înregistrat un uriaş succes commercial, devenind cea mai dorită păpuşă din toate timpurile. Mattel a continuat să inoveze de-a lungul anilor 1960, după succesul Barbie. Chatty Cathy, păpuşa vorbăreaţă, a fost un mare hit, la fel şi Hot Wheels, colecţia de maşinuţe metalice, îmbogăţite cu roţi, culori vii şi design californian. Mattel a sfidat înţelepciunea convenţională despre jucăriile educative ca fiind plictisiotare şi a introdus cutia vocală în produsele See ‘N Say.

Interviu Geoff Walker, Senior Vice President Mattel Europa

Ce faceţi pentru a vă menţine lideri de piaţă? Puteţi să ne daţi câteva hint-uri despre planurile viitoare?
Evident, Barbie este pe calea cea bună. Afacerea a crecut cu 18% şi previzionăm o creştere la fel de mare şi în 2013. Pentru Barbie avem planuri mari: unul tocmai a fost lansat pe Barbie.com, un reality show digital, "Barbie Life in the Dreamhouse". Apoi urmează un nou musical, primul după cinci ani: "The Princess and the Popstar". Desigur, dezvoltăm şi gama de jucării din spatele filmului, căci, pentru toate jucăriile noastre, nu e vorba doar de produsul în sine, ci şi de conţinutul şi povestea care susţin creaţiile.

Care e strategia Mattel pentru boom-ul digital şi ce influenţă a avut acesta asupra producţiei?
Vremurile sunt de aşa natură încât trebuie să ajungi şi în digital, fie că este vorba de aplicaţii, pad-uri sau online. Marketingul pentru copiii din ziua de azi este mult mai mult decât un spot TV de 30 de secunde, trebuie să dai lovitura în toate zonele. Barbie.com şi "Life in a Dreamhouse" sunt un foarte bun instrument de a întregi povestea şi de a ajunge în orice cotlon al imaginaţiei. La fel şi Hot Wheels… Anul trecut am stabilit recordul mondial pentru cel mai mare salt al unui camion. A întregit valorile brandului, dar a creat, de asemenea, conţinut digital pe care consumatorii să-l poată experimenta într-un mod diferit. Nu poţi să faci o jucărie, să o pui în raft şi gata. Trebuie să spui o poveste.

Monster High a fost un produs de mare succes, la fel şi Batman. Ce planuri aveţi pentru dezvoltarea de noi branduri?
Una dintre strategiile-cheie este introducerea unei noi proprietăţi intelectuale. Monster High a fost una dintre primele şi a dezvoltat un fenomen impresionant. S-a lansat altfel, nu cu un show TV sau cu o serie de desene animate, ci digital, pe net, acolo unde fetele de 9-12 ani trăiesc. În ceea ce priveşte jucăriile Batman, au avut un mare succes încă de când au ieşit pe poartă. Nu sunt mulţi copii care o să vadă Batman în cinematografe, dar vor şti că există. Copiii ştiu că un supererou e mereu cool. Vom merge mai departe şi vom lansa noi produse, rămâne de văzut dacă îşi vor face intrarea pe noile media sau pe căile tradiţionale. Şi, prin achiziţionarea Hit Entertainment, am obţinut bijuteria coroanei, Thomas & Friends.

Competiţia între concurenţii de pe piaţă se intensifică din cauza noilor tehnologii. Cum reacţionează Mattel?
Având branduri care au longevitate în industrie. Şi multe dintre brandurile noastre au, de vreme ce părinţii noştri au crescut cu ele. Nu există cicluri de viaţă pentru jucăriile Mattel. În plus, ne asigurăm că adăugam adâncime şi implicare în joc, cheia pentru un produs care să facă faţă timpului. Trebuie să le dai copiilor jucării care au potenţial de activare şi inovare, nu doar ceva care stă acolo şi e luat la joacă o singură dată.