Ce înseamnă azi un peisaj, cu toate complexitățile și contradicțiile lui? Așa a pornit numărul de vară igloo, ca un exercițiu de (re)imaginație: o nouă ecologie, un peisaj recent unde natura și arhitectura se intersectează mai armonios ca niciodată, în contextul în care tensiunea inevitabilă dintre natură și cultură, dintre peisaj și arhitectură a reprezentat o temă constantă de dezbatere în istoria discursului urbanist.
Dosarul noului igloo 214 e privit ca un studiu de caz care ilustrează diferite abordări, la diferite scări, cu un impact diferit, dar care au un numitor comun. Microclimatul urban în care ne propunem să trăim devine considerat o grădină în perfectă armonie, înțelegând acum (mai bine ca niciodată) în ce măsură este implicată activitatea noastră ca factor principal.
Un sneak-peek din acest număr:
Dosarul prezintă: „renaturalizarea” râului Aire, un proiect de Atelier Descombes & Rampini; Pavilionul Alusta, instalat în curtea dintre Muzeul Designului și Muzeul Arhitecturii Finlandeze din Helsinki sau despre „cum arată o arhitectură gândită pentru insecte”; Little Island din New York, un parc peste râu realizat de Heatherwick Studio; Art Biotop Water Garden, o resetare a limitelor dintre arhitectură, peisagistică, artă și mediu, la poalele Muntelui Nasu din Tochigi; un dialog sincer și energic cu arhitectul peisagist Nicolas Triboi despre Bucureștiul ca „un colaj dadaist, plin de contradicții”, și multe altele.
Rubrica Proiecte din România aduce în paginile revistei șase proiecte eclectice care cuprind întreaga plajă a funcționalității: sediul companiei DACCA din Cluj-Napoca – proiect coordonat de arh. Sergiu Tîrziu (Format 4) –, un imobil cu o siluetă arhitecturală ritmată, de o eleganță subtilă; WIN Herăstrău – un ansamblu de cinci imobile de apartamente, spații comerciale și birouri, realizat de Metrik Architecture –, care aduce locuirii colective o geometrie armonioasă; o „casă de autor”, realizată sub atenta îndrumare a biroului Attila Kim Architects, un proiect ce propune un gest al arhitecturii experimentale, dar și un exercițiu de onestitate structurală dezarmantă. Un retreat nou, în Măgura, realizat de ADN BA, mânădelucru, CRAFT și conturat după conceptul estetic japonez Iki – o expresie poetică a grației și a simplității; The Edit, o „casă” a designului, atent curatoriată (amenajare realizată de echipa Bogdan Ciocodeică Studio împreună cu inițiatoarele proiectului, Irina Pogonaru și Magda Staicu), dar și un imobil de patrimoniu realizat de arh. Octav Doicescu – bufetul-restaurant modernist din Grădina Botanică, Cotroceni.
Selecția de Proiectele internaționale se intersectează în două puncte: vorbesc un limbaj al depărtării și al instalării în „exotic” – o vilă în Bali, alta în Casablanca –, ambele semnate de arhitecți români, Studio 2.1 și Crina Arghirescu-Rogard. De altfel, începând cu acest număr, vom căuta ca mica noastră rubrică de proiecte internaționale să se articuleze în jurul unei teme, idei, desigur, subiective, care vor aduce laolaltă 2-3 proiecte pe care le leagă un fir, un semn comun.
Alina Filipoiu este invitata rubricii Femei în arhitectură, o profesionistă tânără cu un portofoliu impresionant de proiecte de arhitectură de interior, grafică, ilustrații, care a fondat în urmă cu 10 ani biroul 441 Design Powerhouse (împreună cu colegii Tavi, Anca și Șerban), devenind între timp unul dintre fruntașii noii generații.
Sustenabil aduce în prim-planul capitolelor sale (Arhitectură, Tehnologii, Design) trei proiecte cu adevărat inovatoare, dintre care amintim: fabrica Jakob din Vietnam, realizată de G8A Architects Foto Oki Hiroyuki + Rollimarchini Architects – un exemplu de arhitectură sustenabilă din zona tropicală ce oferă o strategie de densificare pe verticală –, dar și despre Baubotanik, o disciplină organic-tehnologică predată la Universitatea Tehnică München de fondatorii OLA (Office for Living Architecture), pentru care construitul cu structuri vegetale devine realitate și, implicit, un gest manifest.
Rubrica Spațiu public ne surprinde, printre altele, cu o posibilă nouă tipologie de spațiu public pentru care e dificil să găsim încă terminologie. Arhitectură-topografie, muzeu-parc sau centru comunitar-peisaj natural, două proiecte ce depăşesc conceptual limitarea limbajului şi îmbină armonios arhitectura cu natura: noul muzeu arheologic al Atenei și primul „muzeu verde” al ţării, realizat de Tsolakis Architects și un centru comunitar nou, în oraşul Hida din Japonia, pentru care arhitectul Sou Fujimoto a propus un design care îmbină arhitectură şi peisaj.
Degustbun, rubrica noastră cea mai instagramabilă și mai savuroasă, stă sub semnul florilor, bezelelor și… romului. Un nou gastropub – G.Y.S.T. – care combină creativitatea bucureșteană cu cea daneză, Nocturn Flowers și arta scenografiilor florale, Tort de Bezea – adică o cofetărie-cafenea unde într-un decor minimalist se poate experimenta tot dulcele haos creativ al unei bezele –, dar și despre rom, poate una dintre cele mai poetice și „exotice” băuturi; de vorbă cu Primitiv Plants, despre magia grădinilor perene.
***
*Cel mai simplu și plăcut mod de a citi igloo rămâne însă: pe hârtie, în liniște, unde vreți voi. Ca abonat vă bucurați de oferte speciale, transport gratuit și veți fi printre primii cititori ai fiecărui număr (6 pe an). Prin abonare susțineți nișa jurnalismului de arhitectură.
Despre igloo
igloo se definește ca o platformă media multidisciplinară, care de 20 de ani valorifică arhitectura, într-o formulă ce îmbină armonios mediile print, digital și social media. Substanța editorială, opinia profesionistă și grafica actuală fac din igloo o publicație de colecție și un trendsetter în domeniul arhitecturii, urbanismului, designului și culturii vizuale, atrăgând atenția tuturor sectoarelor din industria creativă.
Detalii pe igloo.ro,Facebook,Instagram
Dosarul noului igloo 214 e privit ca un studiu de caz care ilustrează diferite abordări, la diferite scări, cu un impact diferit, dar care au un numitor comun. Microclimatul urban în care ne propunem să trăim devine considerat o grădină în perfectă armonie, înțelegând acum (mai bine ca niciodată) în ce măsură este implicată activitatea noastră ca factor principal.
Un sneak-peek din acest număr:
Dosarul prezintă: „renaturalizarea” râului Aire, un proiect de Atelier Descombes & Rampini; Pavilionul Alusta, instalat în curtea dintre Muzeul Designului și Muzeul Arhitecturii Finlandeze din Helsinki sau despre „cum arată o arhitectură gândită pentru insecte”; Little Island din New York, un parc peste râu realizat de Heatherwick Studio; Art Biotop Water Garden, o resetare a limitelor dintre arhitectură, peisagistică, artă și mediu, la poalele Muntelui Nasu din Tochigi; un dialog sincer și energic cu arhitectul peisagist Nicolas Triboi despre Bucureștiul ca „un colaj dadaist, plin de contradicții”, și multe altele.
Rubrica Proiecte din România aduce în paginile revistei șase proiecte eclectice care cuprind întreaga plajă a funcționalității: sediul companiei DACCA din Cluj-Napoca – proiect coordonat de arh. Sergiu Tîrziu (Format 4) –, un imobil cu o siluetă arhitecturală ritmată, de o eleganță subtilă; WIN Herăstrău – un ansamblu de cinci imobile de apartamente, spații comerciale și birouri, realizat de Metrik Architecture –, care aduce locuirii colective o geometrie armonioasă; o „casă de autor”, realizată sub atenta îndrumare a biroului Attila Kim Architects, un proiect ce propune un gest al arhitecturii experimentale, dar și un exercițiu de onestitate structurală dezarmantă. Un retreat nou, în Măgura, realizat de ADN BA, mânădelucru, CRAFT și conturat după conceptul estetic japonez Iki – o expresie poetică a grației și a simplității; The Edit, o „casă” a designului, atent curatoriată (amenajare realizată de echipa Bogdan Ciocodeică Studio împreună cu inițiatoarele proiectului, Irina Pogonaru și Magda Staicu), dar și un imobil de patrimoniu realizat de arh. Octav Doicescu – bufetul-restaurant modernist din Grădina Botanică, Cotroceni.
Selecția de Proiectele internaționale se intersectează în două puncte: vorbesc un limbaj al depărtării și al instalării în „exotic” – o vilă în Bali, alta în Casablanca –, ambele semnate de arhitecți români, Studio 2.1 și Crina Arghirescu-Rogard. De altfel, începând cu acest număr, vom căuta ca mica noastră rubrică de proiecte internaționale să se articuleze în jurul unei teme, idei, desigur, subiective, care vor aduce laolaltă 2-3 proiecte pe care le leagă un fir, un semn comun.
Alina Filipoiu este invitata rubricii Femei în arhitectură, o profesionistă tânără cu un portofoliu impresionant de proiecte de arhitectură de interior, grafică, ilustrații, care a fondat în urmă cu 10 ani biroul 441 Design Powerhouse (împreună cu colegii Tavi, Anca și Șerban), devenind între timp unul dintre fruntașii noii generații.
Sustenabil aduce în prim-planul capitolelor sale (Arhitectură, Tehnologii, Design) trei proiecte cu adevărat inovatoare, dintre care amintim: fabrica Jakob din Vietnam, realizată de G8A Architects Foto Oki Hiroyuki + Rollimarchini Architects – un exemplu de arhitectură sustenabilă din zona tropicală ce oferă o strategie de densificare pe verticală –, dar și despre Baubotanik, o disciplină organic-tehnologică predată la Universitatea Tehnică München de fondatorii OLA (Office for Living Architecture), pentru care construitul cu structuri vegetale devine realitate și, implicit, un gest manifest.
Rubrica Spațiu public ne surprinde, printre altele, cu o posibilă nouă tipologie de spațiu public pentru care e dificil să găsim încă terminologie. Arhitectură-topografie, muzeu-parc sau centru comunitar-peisaj natural, două proiecte ce depăşesc conceptual limitarea limbajului şi îmbină armonios arhitectura cu natura: noul muzeu arheologic al Atenei și primul „muzeu verde” al ţării, realizat de Tsolakis Architects și un centru comunitar nou, în oraşul Hida din Japonia, pentru care arhitectul Sou Fujimoto a propus un design care îmbină arhitectură şi peisaj.
Degustbun, rubrica noastră cea mai instagramabilă și mai savuroasă, stă sub semnul florilor, bezelelor și… romului. Un nou gastropub – G.Y.S.T. – care combină creativitatea bucureșteană cu cea daneză, Nocturn Flowers și arta scenografiilor florale, Tort de Bezea – adică o cofetărie-cafenea unde într-un decor minimalist se poate experimenta tot dulcele haos creativ al unei bezele –, dar și despre rom, poate una dintre cele mai poetice și „exotice” băuturi; de vorbă cu Primitiv Plants, despre magia grădinilor perene.
***
*Cel mai simplu și plăcut mod de a citi igloo rămâne însă: pe hârtie, în liniște, unde vreți voi. Ca abonat vă bucurați de oferte speciale, transport gratuit și veți fi printre primii cititori ai fiecărui număr (6 pe an). Prin abonare susțineți nișa jurnalismului de arhitectură.
Despre igloo
igloo se definește ca o platformă media multidisciplinară, care de 20 de ani valorifică arhitectura, într-o formulă ce îmbină armonios mediile print, digital și social media. Substanța editorială, opinia profesionistă și grafica actuală fac din igloo o publicație de colecție și un trendsetter în domeniul arhitecturii, urbanismului, designului și culturii vizuale, atrăgând atenția tuturor sectoarelor din industria creativă.
Detalii pe igloo.ro,Facebook,Instagram
