Pe 27 februarie, își începe călătoria de la sud la nord un nou festival de film, Film O’Clock, ce aduce la un loc filme noi, lansate sau premiate în mari festivaluri ale lumii, și filme clasice, ce fac parte din moștenirea culturală a fiecărei țări participante în proiect, două evenimente de industrie și discuții cu invitați speciali ce urmează fiecărei proiecții.
Acestea vor fi transmise concomitent în toate spațiile festivalului din țările participante (Lituania, România, Grecia, Egipt și Africa de Sud) și online, iar despre procesul de curatoriere a filmelor din program, provocările unui eveniment online și planurile de viitor povestesc o parte dintre curatorii Film O’Clock: Mirona Radu (România), Ioanna Kryona (Grecia), Andrew Mohsen (Egipt) și Dian Weys (Africa de Sud).
Conceptul festivalului este de curatoriere și nu de înscriere și selecție a filmelor. Cum a decurs procesul curatorial și care au fost criteriile de selecție?
Mirona Radu: Întotdeauna într-un festival alegerea artistică depinde și de disponibilitatea producțiilor, de aceea am preferat să constituim două direcții – una a filmelor noi, îndrăznețe și o a doua a filmelor clasice – unde paleta este mult mai largă. Ne dorim un program cât mai atractiv, cât mai puternic. Film O’Clock are în vedere expunerea filmelor către publicul larg, de aceea și fiecare film este însoțit de o discuție cu invitați speciali. Ne dorim să aducem spectatorilor bucurii estetice, surprize exotice, dar și filme de referință poate pe nedrept uitate. Fiecare curator delegat din țara sa a prezentat o selecție de filme pe care a supus-o atenției și analizei întregului colectiv de curatoriere. Discuțiile au fost cel puțin interesante și au scos la lumină diferențele culturale dintre curatori dar, dată fiind selecția finală pe care o recunoaștem cu toții ca fiind validă, considerăm că aceste discuții lungi au fost cu adevărat necesare și ne-au îmbogățit și pe noi personal, nu doar programul Film O’Clock.
Fiecare delegat cunoaște foarte bine producțiile autohtone, atât noi cât și mai vechi, dar cunoaște și publicul său și cât de mult poate împinge limitele selecției artistice, cât de departe putem merge cu propunerile îndrăznețe în fiecare teritoriu în parte. Ne-au interesat poveștile vii și vocile puternice.
Ioanna Kryona: Ideea de a prezenta cinematografia națională din țările participante este un element integrant al conceptului Film O’Clock. În acest sens, munca noastră ca programatori a fost să cercetăm și să sugerăm echipei propuneri care pot reprezenta un spectru larg al culturii cinematografice actuale și clasice a fiecărei țări.
Dian Weys: Procesul curatorial a fost foarte interesant și satisfăcător. Fiecare delegat a sugerat o listă de filme din țara lor, care credeau că se potrivesc spiritului și misiunii festivalului. Eu unul am căutat filme care m-au marcat personal, care îmi puneau la îndoială existența și care îmi aminteau că nu sunt doar un simplu spectator, ci și un participant activ în societate.
Andrew Mohsen: Am încercat să alegem cele mai bune scurtmetraje realizate în țările noastre în ultimii doi ani, filme care nu numai că au avut un circuit bun la festivaluri mari, dar și reprezintă valurile sau școlile cinematografice din fiecare țară și integrează și aspecte legate de cultura țării în sine.
Există un “fir roșu” care marchează selecția din program? Cu ce gânduri vă așteptați să iasă publicul din sala virtuală de cinema?
Ioanna Kryona: În timpul procesului de selecție am avut și noi, ca echipă de programare, un schimb foarte constructiv. Fiecare dintre noi a avut șansa de a se apropia de și de a cunoaște exemple extrem de interesante, atât în ceea ce privește istoria filmului din fiecare țară, cât legat de limbajul cinematografic specific noii generații. În acest context, ne dăm încă o data seama de calitatea puternică a cinematografiei de a evoca dialogul și de a lega culturi. Acesta este un gând cu care aș dori ca publicul să părăsească proiecțiile.
Mirona Radu: Ne așteptăm ca spectatorii să fie plăcut impresionați, să descopere lucruri noi despre cinematografiile celor cinci țări participante și să îi inspirăm în a căuta alte producții din aceste spații. Personal, îmi doresc să le stârnesc și să le hrănesc curiozitatea, și să se simtă mai aproape unii de ceilalți. Nu suntem atât de diferiți pe cât am crede la primul impuls, iar distanțele nu au nicio valoare atunci când sentimentele și gândurile noastre se îndreaptă spre același orizont al umanității și acceptării.
Andrew Mohsen: Deși ne-am concentrat pe calitatea filmelor din fiecare țară, am găsit câteva legături neintenționate între ideile expuse în unele filme, ceea ce a subliniat sentimentul de conexiune dintre cele cinci țări din festival. Sperăm că acest lucru poate fi simțit și de public în timp ce urmărește oricare dintre programele de scurtmetraj. Am încercat, de asemenea, să avem și câteva documentare și animații în selecțiile noastre, astfel încât publicul să simtă că a avut parte de o experiență completă cu fiecare calup de scurtmetraje vizionat.
Dian Weys: Întrucât doream filme care să reflecte spiritul și misiunea festivalului, cele selectate nu doar că expun spectatorii către cinematografia vecinilor lor de fus orar, ci reflectă și temele și problemele împărtășite de noi toți. Sperăm ca publicul să părăsească cinematograful nostru virtual cu o mai bună înțelegere a celorlalți și a lor înșiși, precum și a industriilor cinematografice din aceste diferite țări.
Ce așteptări aveți de la sesiunile de Q&A? Cum credeți că vor fi acestea diferite de întâlnirile face-to-face din cadrul proiecțiilor fizice?
Dian Weys: Sperăm că sesiunile de întrebări și răspunsuri vor permite publicului să afle mai multe și să stimuleze conversația despre filme. Aceste experiențe ar putea fi diferite de întâlnirile față în față deoarece publicul ar putea fi mai dispus să pună întrebări pe o platformă online decât într-o sală plină.
Mirona Radu: Mi se pare un avantaj că putem vorbi cu invitați care se află în spații diferite și că, într-un fel, îi aducem aproape de fiecare spectator în parte, chiar în confortul propriei case. Ce uimitor și de ajutor este și această platformă online – cheltuieli masive pentru deplasări sunt eliminate astfel. Personal consider că proiecțiile fizice au farmec la alt nivel, nu legat de întâlnirea cu autorii filmelor, cât de întâlnirea cu ceilalți spectatori care vizionează același film împreună.
Ioanna Kryona: Interacțiunea fizică este cu siguranță o experiență de neînlocuit dar, având în vedere circumstanțele actuale și posibilitățile tehnice care fac posibilă comunicarea la un nivel adecvat de calitate, cred că spațiul online are potențialul de a găzdui discuții la fel de interesante din punct de vedere al conținutului și al schimbului de idei. Ce ne vor lipsi, probabil, sunt acele reacții spontane și chiar non-verbale, care fac experiența fizică, colectivă a festivalului atât de unică.
Andrew Mohsen: În ultimul an ne-am obișnuit cu toții cu întâlnirile online și multe festivaluri au folosit acest mod pentru a depăși restricțiile de călătorie. În timp ce regizorii de obicei călătoresc și întâlnesc spectatori diverși din mai multe țări, sesiunile de Q&A din cadrul Film O'Clock vor fi diferite, deoarece regizorii vor fi martori la modul în care filmul a fost primit de către audiențe din diferite țări simultan, ceva ce nu poate fi realizat în timpul proiecțiilor fizice.
Cum ați abordat piedicile impuse de desfășurarea online a festivalului? Ce v-ați propus să păstrați din forma clasică a unui festival de film și cum se integrează aceste decizii în program?
Mirona Radu: E firesc să apară obstacole, mai ales că suntem într-un moment sensibil de cristalizare a festivalului, dar cred că e important că suntem o echipă, cu mare parte dintre colegii mei am lucrat pe alte proiecte, mă cunosc foarte bine, știu că sunt perfecționistă și am simțit de multe ori ocrotirea lor pentru a păstra conceptul initial, și aici mă refer mai ales la colegele mele din linia întâi - Raluca și Adriana. Dau un exemplu – filmele se pot vedea la ore fixe pentru o perioadă foarte scurtă de timp, chiar și pe platforma Festival Scope unde nu au mai avut cerința aceasta, deși au găzduit în ultimul an cele mai importante festivaluri de film din lume translatate online. Țin la concept, e definitoriu pentru Film O’Clock, iar lumea va înțelege. Indiferent de locul în care ne aflăm, ne conectăm la aceeași oră. Apoi mi-am dorit foarte mult să păstrăm cât mai mult din forma clasică, inclusiv evenimente de socializare, numite de noi National Cocktails, în care așteptăm cu voie bună spectatorii și invitații la povești și dezbateri la sfârșitul fiecărei zile de proiecții.
Referitor la evenimentele de industrie cred că pe viitor ar fi de preferat să se organizeze online – se salvează timp în organizare pe care îl poți dedica altui proces.
Dian Weys: Un mare obstacol l-au constituit drepturile de difuzare a filmelor. Întrucât acestea pot fi vizionate online și, prin urmare, sunt disponibile în cinci țări în loc de doar câteva cinematografe selectate, acoperirea este mult mai largă. Acest lucru are o influență asupra drepturilor de difuzare, indiferent dacă acestea sunt sub embargo sau programate pentru premieră la o dată ulterioară. În continuare, într-un format de festival cât mai apropiat de cel clasic, prezentăm filmele într-un anumit interval orar (care este unul dintre principalii markeri de identitate ai acestui eveniment) și, de asemenea, am decis să ținem sesiunile de Q&A ulterior proiecțiilor și să purtăm discuții legate de industria cinematografică. Aceste sesiuni și evenimentele pentru industrie sunt integrate în program în același mod ca și alte festivaluri, noi doar îl găzduim online.
Andrew Mohsen: Una dintre aspectele importante ale festivalurilor de film pentru cineaști este interacțiunea cu publicul și criticii și obținerea feedback-ului. În Film O'Clock am menținut sesiunile de Q&A și vom oferi, de asemenea, un premiu scurtmetrajului celui mai votat de public, pentru a păstra implicarea spectatorilor.
Cum vedeți viitorul Film O’Clock si al festivalurilor de film online? În ce fel credeți că influențează pandemia obiceiurile de consum cultural media ale publicului pe termen lung?
Mirona Radu: Film O’Clock va forma în timp o comunitate cinefilă și va fi un reper. Dacă nu am crede acest lucru, de ce am mai porni pe acest drum sinuos? Oamenii se vor întoarce unii către ceilalți, după o perioadă așa lungă de distanțare fizică. Avem nevoie unii de alții și avem nevoie de evenimente care să ne aducă împreună și de cinema ca spațiu de dialog și socializare. Film O’Clock nu înseamnă doar festival de film, ci e mai degrabă un apel sincer la empatie, la deschiderea către ceilalți semeni prin vizionarea de filme de artă și la valorizarea timpului pe care l-am primit în dar.
Andrew Mohsen: Circumstanțele actuale ne-au obligat să desfășurăm online chiar prima ediție a Film O'Clock dar, pentru edițiile următoare, vom tinde spre un format fizic. Poate că pandemia a forțat mai mulți oameni să se obișnuiască cu vizionarea filmelor acasă și să petreacă mai multe ore pe platformele online, dar cred că lucrurile se vor întoarce în offline, oamenii își doresc să meargă la cinema și puținele festivaluri fizice care au avut loc în al ultimul trimestru al anului 2021 au dovedit că există o mulțime de spectatori care așteaptă cu adevărat să vizioneze filmele în cinematografie, experiență incomparabilă cu orice altceva.
Dian Weys: Cred că, odată ce pandemia se va termina sau va fi mult mai controlată (Doamne ajută), publicul se va întoarce la cinema. Cred că mersul la film este o experiență comună, care este un aspect pe care îl pierdem cu proiecțiile online. Chiar dacă îi este permis unui public mai mare să vizioneze filmele dacă proiecția este online, actul de a ieși la cinematograf, de a cumpăra un bilet, de a viziona un film și de a discuta despre acesta în afara sălii sau la un restaurant scoate în evidență aspectul asumat al cinematografului . Te duci să vezi un film - este mai mult decât simplul consum.
Ioanna Kryona: Scopul viitor al Film O'Clock este de a implica cinematografele care vor găzdui proiecții fizice simultan în țările participante. Cred că, în paralel cu conceptul ce își propune să reunească diferite audiențe, acest tip de eveniment are un potențial imens de a construi rețele între profesioniștii din film, în special cei incluși în program, cărora li se va oferi șansa de a colabora în această perioadă de timp. Cred că experiența cinematografică, în esența sa, nu poate fi scoasă din contextul sălii de cinema și din experiența colectivă pe care o oferă. În același timp, deciziile ce țin de sfera politică și de contextul pandemic, care nu văd prioritate în sprijinul culturii continuă să provoace daune financiare grave în acest sector. Rețelele de profesioniști și colaborările internaționale au un potențial puternic de a ajuta cultura cinematografică să supraviețuiască și consider că Film O'Clock este un pas important în această direcție. Cred că magia marelui ecran este ceva ce publicul își va dori mereu.
Festivalul Internațional Film O'Clock va avea loc între 27 februarie – 1 martie, iar biletele - disponibile online în număr limitat - sunt puse în vânzare pe platforma Festival Scope.
Acestea vor fi transmise concomitent în toate spațiile festivalului din țările participante (Lituania, România, Grecia, Egipt și Africa de Sud) și online, iar despre procesul de curatoriere a filmelor din program, provocările unui eveniment online și planurile de viitor povestesc o parte dintre curatorii Film O’Clock: Mirona Radu (România), Ioanna Kryona (Grecia), Andrew Mohsen (Egipt) și Dian Weys (Africa de Sud).
Conceptul festivalului este de curatoriere și nu de înscriere și selecție a filmelor. Cum a decurs procesul curatorial și care au fost criteriile de selecție?
Mirona Radu: Întotdeauna într-un festival alegerea artistică depinde și de disponibilitatea producțiilor, de aceea am preferat să constituim două direcții – una a filmelor noi, îndrăznețe și o a doua a filmelor clasice – unde paleta este mult mai largă. Ne dorim un program cât mai atractiv, cât mai puternic. Film O’Clock are în vedere expunerea filmelor către publicul larg, de aceea și fiecare film este însoțit de o discuție cu invitați speciali. Ne dorim să aducem spectatorilor bucurii estetice, surprize exotice, dar și filme de referință poate pe nedrept uitate. Fiecare curator delegat din țara sa a prezentat o selecție de filme pe care a supus-o atenției și analizei întregului colectiv de curatoriere. Discuțiile au fost cel puțin interesante și au scos la lumină diferențele culturale dintre curatori dar, dată fiind selecția finală pe care o recunoaștem cu toții ca fiind validă, considerăm că aceste discuții lungi au fost cu adevărat necesare și ne-au îmbogățit și pe noi personal, nu doar programul Film O’Clock.
Fiecare delegat cunoaște foarte bine producțiile autohtone, atât noi cât și mai vechi, dar cunoaște și publicul său și cât de mult poate împinge limitele selecției artistice, cât de departe putem merge cu propunerile îndrăznețe în fiecare teritoriu în parte. Ne-au interesat poveștile vii și vocile puternice.
Ioanna Kryona: Ideea de a prezenta cinematografia națională din țările participante este un element integrant al conceptului Film O’Clock. În acest sens, munca noastră ca programatori a fost să cercetăm și să sugerăm echipei propuneri care pot reprezenta un spectru larg al culturii cinematografice actuale și clasice a fiecărei țări.
Dian Weys: Procesul curatorial a fost foarte interesant și satisfăcător. Fiecare delegat a sugerat o listă de filme din țara lor, care credeau că se potrivesc spiritului și misiunii festivalului. Eu unul am căutat filme care m-au marcat personal, care îmi puneau la îndoială existența și care îmi aminteau că nu sunt doar un simplu spectator, ci și un participant activ în societate.
Andrew Mohsen: Am încercat să alegem cele mai bune scurtmetraje realizate în țările noastre în ultimii doi ani, filme care nu numai că au avut un circuit bun la festivaluri mari, dar și reprezintă valurile sau școlile cinematografice din fiecare țară și integrează și aspecte legate de cultura țării în sine.
Există un “fir roșu” care marchează selecția din program? Cu ce gânduri vă așteptați să iasă publicul din sala virtuală de cinema?
Ioanna Kryona: În timpul procesului de selecție am avut și noi, ca echipă de programare, un schimb foarte constructiv. Fiecare dintre noi a avut șansa de a se apropia de și de a cunoaște exemple extrem de interesante, atât în ceea ce privește istoria filmului din fiecare țară, cât legat de limbajul cinematografic specific noii generații. În acest context, ne dăm încă o data seama de calitatea puternică a cinematografiei de a evoca dialogul și de a lega culturi. Acesta este un gând cu care aș dori ca publicul să părăsească proiecțiile.
Mirona Radu: Ne așteptăm ca spectatorii să fie plăcut impresionați, să descopere lucruri noi despre cinematografiile celor cinci țări participante și să îi inspirăm în a căuta alte producții din aceste spații. Personal, îmi doresc să le stârnesc și să le hrănesc curiozitatea, și să se simtă mai aproape unii de ceilalți. Nu suntem atât de diferiți pe cât am crede la primul impuls, iar distanțele nu au nicio valoare atunci când sentimentele și gândurile noastre se îndreaptă spre același orizont al umanității și acceptării.
Andrew Mohsen: Deși ne-am concentrat pe calitatea filmelor din fiecare țară, am găsit câteva legături neintenționate între ideile expuse în unele filme, ceea ce a subliniat sentimentul de conexiune dintre cele cinci țări din festival. Sperăm că acest lucru poate fi simțit și de public în timp ce urmărește oricare dintre programele de scurtmetraj. Am încercat, de asemenea, să avem și câteva documentare și animații în selecțiile noastre, astfel încât publicul să simtă că a avut parte de o experiență completă cu fiecare calup de scurtmetraje vizionat.
Dian Weys: Întrucât doream filme care să reflecte spiritul și misiunea festivalului, cele selectate nu doar că expun spectatorii către cinematografia vecinilor lor de fus orar, ci reflectă și temele și problemele împărtășite de noi toți. Sperăm ca publicul să părăsească cinematograful nostru virtual cu o mai bună înțelegere a celorlalți și a lor înșiși, precum și a industriilor cinematografice din aceste diferite țări.
Ce așteptări aveți de la sesiunile de Q&A? Cum credeți că vor fi acestea diferite de întâlnirile face-to-face din cadrul proiecțiilor fizice?
Dian Weys: Sperăm că sesiunile de întrebări și răspunsuri vor permite publicului să afle mai multe și să stimuleze conversația despre filme. Aceste experiențe ar putea fi diferite de întâlnirile față în față deoarece publicul ar putea fi mai dispus să pună întrebări pe o platformă online decât într-o sală plină.
Mirona Radu: Mi se pare un avantaj că putem vorbi cu invitați care se află în spații diferite și că, într-un fel, îi aducem aproape de fiecare spectator în parte, chiar în confortul propriei case. Ce uimitor și de ajutor este și această platformă online – cheltuieli masive pentru deplasări sunt eliminate astfel. Personal consider că proiecțiile fizice au farmec la alt nivel, nu legat de întâlnirea cu autorii filmelor, cât de întâlnirea cu ceilalți spectatori care vizionează același film împreună.
Ioanna Kryona: Interacțiunea fizică este cu siguranță o experiență de neînlocuit dar, având în vedere circumstanțele actuale și posibilitățile tehnice care fac posibilă comunicarea la un nivel adecvat de calitate, cred că spațiul online are potențialul de a găzdui discuții la fel de interesante din punct de vedere al conținutului și al schimbului de idei. Ce ne vor lipsi, probabil, sunt acele reacții spontane și chiar non-verbale, care fac experiența fizică, colectivă a festivalului atât de unică.
Andrew Mohsen: În ultimul an ne-am obișnuit cu toții cu întâlnirile online și multe festivaluri au folosit acest mod pentru a depăși restricțiile de călătorie. În timp ce regizorii de obicei călătoresc și întâlnesc spectatori diverși din mai multe țări, sesiunile de Q&A din cadrul Film O'Clock vor fi diferite, deoarece regizorii vor fi martori la modul în care filmul a fost primit de către audiențe din diferite țări simultan, ceva ce nu poate fi realizat în timpul proiecțiilor fizice.
Cum ați abordat piedicile impuse de desfășurarea online a festivalului? Ce v-ați propus să păstrați din forma clasică a unui festival de film și cum se integrează aceste decizii în program?
Mirona Radu: E firesc să apară obstacole, mai ales că suntem într-un moment sensibil de cristalizare a festivalului, dar cred că e important că suntem o echipă, cu mare parte dintre colegii mei am lucrat pe alte proiecte, mă cunosc foarte bine, știu că sunt perfecționistă și am simțit de multe ori ocrotirea lor pentru a păstra conceptul initial, și aici mă refer mai ales la colegele mele din linia întâi - Raluca și Adriana. Dau un exemplu – filmele se pot vedea la ore fixe pentru o perioadă foarte scurtă de timp, chiar și pe platforma Festival Scope unde nu au mai avut cerința aceasta, deși au găzduit în ultimul an cele mai importante festivaluri de film din lume translatate online. Țin la concept, e definitoriu pentru Film O’Clock, iar lumea va înțelege. Indiferent de locul în care ne aflăm, ne conectăm la aceeași oră. Apoi mi-am dorit foarte mult să păstrăm cât mai mult din forma clasică, inclusiv evenimente de socializare, numite de noi National Cocktails, în care așteptăm cu voie bună spectatorii și invitații la povești și dezbateri la sfârșitul fiecărei zile de proiecții.
Referitor la evenimentele de industrie cred că pe viitor ar fi de preferat să se organizeze online – se salvează timp în organizare pe care îl poți dedica altui proces.
Dian Weys: Un mare obstacol l-au constituit drepturile de difuzare a filmelor. Întrucât acestea pot fi vizionate online și, prin urmare, sunt disponibile în cinci țări în loc de doar câteva cinematografe selectate, acoperirea este mult mai largă. Acest lucru are o influență asupra drepturilor de difuzare, indiferent dacă acestea sunt sub embargo sau programate pentru premieră la o dată ulterioară. În continuare, într-un format de festival cât mai apropiat de cel clasic, prezentăm filmele într-un anumit interval orar (care este unul dintre principalii markeri de identitate ai acestui eveniment) și, de asemenea, am decis să ținem sesiunile de Q&A ulterior proiecțiilor și să purtăm discuții legate de industria cinematografică. Aceste sesiuni și evenimentele pentru industrie sunt integrate în program în același mod ca și alte festivaluri, noi doar îl găzduim online.
Andrew Mohsen: Una dintre aspectele importante ale festivalurilor de film pentru cineaști este interacțiunea cu publicul și criticii și obținerea feedback-ului. În Film O'Clock am menținut sesiunile de Q&A și vom oferi, de asemenea, un premiu scurtmetrajului celui mai votat de public, pentru a păstra implicarea spectatorilor.
Cum vedeți viitorul Film O’Clock si al festivalurilor de film online? În ce fel credeți că influențează pandemia obiceiurile de consum cultural media ale publicului pe termen lung?
Mirona Radu: Film O’Clock va forma în timp o comunitate cinefilă și va fi un reper. Dacă nu am crede acest lucru, de ce am mai porni pe acest drum sinuos? Oamenii se vor întoarce unii către ceilalți, după o perioadă așa lungă de distanțare fizică. Avem nevoie unii de alții și avem nevoie de evenimente care să ne aducă împreună și de cinema ca spațiu de dialog și socializare. Film O’Clock nu înseamnă doar festival de film, ci e mai degrabă un apel sincer la empatie, la deschiderea către ceilalți semeni prin vizionarea de filme de artă și la valorizarea timpului pe care l-am primit în dar.
Andrew Mohsen: Circumstanțele actuale ne-au obligat să desfășurăm online chiar prima ediție a Film O'Clock dar, pentru edițiile următoare, vom tinde spre un format fizic. Poate că pandemia a forțat mai mulți oameni să se obișnuiască cu vizionarea filmelor acasă și să petreacă mai multe ore pe platformele online, dar cred că lucrurile se vor întoarce în offline, oamenii își doresc să meargă la cinema și puținele festivaluri fizice care au avut loc în al ultimul trimestru al anului 2021 au dovedit că există o mulțime de spectatori care așteaptă cu adevărat să vizioneze filmele în cinematografie, experiență incomparabilă cu orice altceva.
Dian Weys: Cred că, odată ce pandemia se va termina sau va fi mult mai controlată (Doamne ajută), publicul se va întoarce la cinema. Cred că mersul la film este o experiență comună, care este un aspect pe care îl pierdem cu proiecțiile online. Chiar dacă îi este permis unui public mai mare să vizioneze filmele dacă proiecția este online, actul de a ieși la cinematograf, de a cumpăra un bilet, de a viziona un film și de a discuta despre acesta în afara sălii sau la un restaurant scoate în evidență aspectul asumat al cinematografului . Te duci să vezi un film - este mai mult decât simplul consum.
Ioanna Kryona: Scopul viitor al Film O'Clock este de a implica cinematografele care vor găzdui proiecții fizice simultan în țările participante. Cred că, în paralel cu conceptul ce își propune să reunească diferite audiențe, acest tip de eveniment are un potențial imens de a construi rețele între profesioniștii din film, în special cei incluși în program, cărora li se va oferi șansa de a colabora în această perioadă de timp. Cred că experiența cinematografică, în esența sa, nu poate fi scoasă din contextul sălii de cinema și din experiența colectivă pe care o oferă. În același timp, deciziile ce țin de sfera politică și de contextul pandemic, care nu văd prioritate în sprijinul culturii continuă să provoace daune financiare grave în acest sector. Rețelele de profesioniști și colaborările internaționale au un potențial puternic de a ajuta cultura cinematografică să supraviețuiască și consider că Film O'Clock este un pas important în această direcție. Cred că magia marelui ecran este ceva ce publicul își va dori mereu.
Festivalul Internațional Film O'Clock va avea loc între 27 februarie – 1 martie, iar biletele - disponibile online în număr limitat - sunt puse în vânzare pe platforma Festival Scope.
