Pe 6 aprilie a avut loc în spațiul din Piața Amzei o primă întâlnire New European Bauhaus Lab, o inițiativă a Reprezentanței Comisiei Europene în România și The Institute, o întâlnire informală a unora dintre organizațiile locale care inițiază și dezvoltă proiecte aliniate la valorile Noului Bauhaus European (sustenabil, incluziv, frumos).
Întâlnirea a durat aproximativ două ore, în cadrul cărora cei prezenți au avut ocazia să se cunoască și să descopere exemple de bune practici locale semnate de organizații și studiouri creative care contribuie constant prin proiectele lor la dezvoltarea unor orașe mai bune. Poveștile au gravitat în jurul planurilor de viitor și inițiativelor pe care le dezvoltă fiecare dintre cei invitați și s-au axat pe teme legate de urbanitate, de la grupuri de inițiativă civică, proiecte interdisciplinare care abordează teme legate de persoanele fără adăpost, soluții de urbanism tactic, despre spații în așteptare și proiecte co-create, despre istorii ale orașului, cartiere socialiste, comunități și despre cum colaborarea și inovația pot contribui la un viitor mai sustenabil și mai incluziv.
Astfel, Maria Neneciu de la The Institute a introdus organizațiile prezente și i-a oferit cuvântul Ancăi Păduraru - Purtătoare de cuvânt, Consilier Politic, Șefă interimară a Departamentul Media și Social Media a Reprezentanței Comisiei Europene în România, care a prezentat pe scurt programul Noului Bauhaus European, precum și oportunitățile pe care acesta le oferă, de la NEB Prizes, la Festivalul NEB, dar și oportunități de networking și de finanțare pe care programul strategic al Comisiei Europene le dezvoltă momentan, încurajând totodată organizațiile locale să devină parte din rețeaua de entități și proiecte care contribuie activ la co-crearea acestui demers amplu.
Ulterior, George Marinescu și Daria Oancea de la Atelier Ad Hoc Comunitate, alături de Marian Ursan - Director executiv al Asociației Carusel, au prezentat Perimetrul de solidaritate- proiect pilot, un proiect care adresează situațiile de precaritate a locuirii asociate persoanelor fără adăpost din București.
“Acesta se desfășura la intersecția dintre Bulevardul Carol, strada Paleologu și Calea Moșilor, un spațiu public abandonat intens tranzitat, care a rezultat printr-o străpungere a parcelarului istoric, cu demolarea unor imobile în anii ’80 pentru a putea conecta strada Armand Călinescu de Paleologu.
Proiectul propune recuperarea spațiului pentru comunitate și amenajarea acestuia pentru a putea fi folosit de grupuri diferite de persoane. Demersul propune realizarea unui cadru material în co-gestiune care aduce împreună și consolidează rețele de asistență socială din mediul public și din sectorul non-guvernamental, locul urmând să devină un punct fix pentru echipele mobile ale partenerilor din proiect, care vor monitoriza persoanele fără adăpost și vor oferi servicii complementare celor de supraviețuire”, au explicat cei de la AdHoc.
.jpg)
Foto: Atelier AdHoc
Ulterior, Maria Duda a povestit despre câteva dintre demersurile și proiectele BAZA. Deschidem Orașul un studio de arhitectură și urbanism preocupat de acupunctură urbană, precum și de conceptul de spații în așteptare și despre ce presupun proiectele de urbanism tactic și/sau participativ și cum pot acestea schimba textura orașului.
Astfel, Maria a punctat o serie de proiecte de sub categoria Little Improvements, printre care Girafa Urbană, Parklet-urile dezvoltate, scara Kretzulescu, dar și detalii despre intervențiile și instalațiile dezvoltate pentru DIPLOMA și Romanian Design Week.
.jpeg)
Foto: Octav Ganea
Maria a folosit în prezentare ei și un citat din Setha M Low: “asigurați-vă că spațiile noastre publice urbane, cele în care ne adunăm cu toții, rămânem publice, în sensul de a oferi un loc pentru toată lumea să se relaxeze, să învețe și să se recreeze, că rămân deschise, astfel încât să avem locuri unde cooperare interpersonală și intre grupuri să se întâmple'.
Alex Opriță, Fundația Comunitară București, a povestit despre programele și proiectele pe care Fundația le-a inițiat și dezvoltat de-a lungul anilor, cu focus pe grupurile de inițiativă, exemplificând cu proiecte și demersuri dezvoltate de Grupul de Inițiativă Cișmigiu, precum Grădina cu Oameni și povestind despre cele mai recente plantări din Cișmigiu.
Alex Axinte a prezentat cercetarea sa despre cartiere de locuințe colective, cu focus pe Drumul Taberei și pe Garaj Deschis.
Locuirea în București nu poate ignora istoria și realitățile acestor cartiere socialiste, de multe ori considerate cartiere-dormitor și ignorate de arhitecți sau practici creative contemporane, dar atât de importante în ecosistemul general al orașului, cartiere cu o istorie a lor și cu practici actuale comunitare și de repare interesante și valoroase. Prin cercetarea sa aplicată Alex a încercat să surprindă sinergiile și practicile acestor comunități din Drumul Taberei, iar în cadrul întâlnirii ne-a povestit despre acestea, dar și despre rolul sau potențialul rolului bibliotecilor în dezvoltarea comunitară, despre repere culturale și repere de educație, sport și sănătate sau parcuri, despre hărțile pe care aceste tipologii de infrastructură le desenează sau intesecțiile lor, dar și despre programul expozițional și de evenimente pe care l-au dezvoltat și derulat în cadrul Garajului Deschis.
Maria Neneciu - The Institute a povestit pe scurt despre potențialul spațiilor subutilizate din oraș, cu focus pe potențialul revitalizării acestora prin evenimente creativ-culturale temporare, cu focus pe edițiile RDW, Combinatul Fondului Plastic, dar mai ales a povestit despre Piața Amzei și ce urmează să se întâmple aici anul acesta, respectiv despre ediția 2023 a Romanian Design Week, precum și despre programul ce urmează să se dezvolte pentru această zonă din luna iunie.
Concluziile discuțiilor au fost mai degrabă optimiste, gravitând în jurul importanței spațiilor de dialog pentru initiative și organizații care împărtășesc preocupări sau valori, despre rolul sectorului creativ-cultural în dezvoltarea orașului și despre importanța proceselor de co-creare.
De asemenea, concluzia a fost că obiectivele asumate de marea majoritate a studiourilor creative de design sau arhitectură contemporane nu mai vizează doar elemente de funcționalitate, ergonomie sau estetică, căci din ce în ce mai mulți creativi și arhitecți aleg să abordeze în practicile lor teme complexe legate de locuire, de calitatea spațiilor de utilitate publică sau de maniera în care orașele și spațiile pe care le tranizităm ne influențează comportamentele sau felul în care interacționăm. De asemenea, există un dialog din ce în ce mai consistent între acestea și organizații non-guvernamentale care contribuie la proiecte de incluziune socială, avem din ce în ce mai multe exemple de proiecte co-create, care se bazează pe principii colaborative și care aduc inovație pe aceste teme.
O parte dintre aceste exemple de bune practice locale se pot găsi listate în zona Noul Bauhaus European de pe institute.ro.
Iar cei care doresc să propună sau să sugereze proiecte pentru această listă o pot face completând formularul de aici.
Demersul NEB LAB se dorește o oportunitate de socializare și de transfer de cunoștințe și de idei și este demarat în virtutea unui parteneriat pe care The Institute îl are cu Reprezentanța Comisiei Europene în România pentru a promova valorile Noului Bauhaus European în rândul organizațiilor cultural-creative locale.
Întâlnirea a durat aproximativ două ore, în cadrul cărora cei prezenți au avut ocazia să se cunoască și să descopere exemple de bune practici locale semnate de organizații și studiouri creative care contribuie constant prin proiectele lor la dezvoltarea unor orașe mai bune. Poveștile au gravitat în jurul planurilor de viitor și inițiativelor pe care le dezvoltă fiecare dintre cei invitați și s-au axat pe teme legate de urbanitate, de la grupuri de inițiativă civică, proiecte interdisciplinare care abordează teme legate de persoanele fără adăpost, soluții de urbanism tactic, despre spații în așteptare și proiecte co-create, despre istorii ale orașului, cartiere socialiste, comunități și despre cum colaborarea și inovația pot contribui la un viitor mai sustenabil și mai incluziv.
Astfel, Maria Neneciu de la The Institute a introdus organizațiile prezente și i-a oferit cuvântul Ancăi Păduraru - Purtătoare de cuvânt, Consilier Politic, Șefă interimară a Departamentul Media și Social Media a Reprezentanței Comisiei Europene în România, care a prezentat pe scurt programul Noului Bauhaus European, precum și oportunitățile pe care acesta le oferă, de la NEB Prizes, la Festivalul NEB, dar și oportunități de networking și de finanțare pe care programul strategic al Comisiei Europene le dezvoltă momentan, încurajând totodată organizațiile locale să devină parte din rețeaua de entități și proiecte care contribuie activ la co-crearea acestui demers amplu.
Ulterior, George Marinescu și Daria Oancea de la Atelier Ad Hoc Comunitate, alături de Marian Ursan - Director executiv al Asociației Carusel, au prezentat Perimetrul de solidaritate- proiect pilot, un proiect care adresează situațiile de precaritate a locuirii asociate persoanelor fără adăpost din București.
“Acesta se desfășura la intersecția dintre Bulevardul Carol, strada Paleologu și Calea Moșilor, un spațiu public abandonat intens tranzitat, care a rezultat printr-o străpungere a parcelarului istoric, cu demolarea unor imobile în anii ’80 pentru a putea conecta strada Armand Călinescu de Paleologu.
Proiectul propune recuperarea spațiului pentru comunitate și amenajarea acestuia pentru a putea fi folosit de grupuri diferite de persoane. Demersul propune realizarea unui cadru material în co-gestiune care aduce împreună și consolidează rețele de asistență socială din mediul public și din sectorul non-guvernamental, locul urmând să devină un punct fix pentru echipele mobile ale partenerilor din proiect, care vor monitoriza persoanele fără adăpost și vor oferi servicii complementare celor de supraviețuire”, au explicat cei de la AdHoc.
Foto: Atelier AdHoc
Ulterior, Maria Duda a povestit despre câteva dintre demersurile și proiectele BAZA. Deschidem Orașul un studio de arhitectură și urbanism preocupat de acupunctură urbană, precum și de conceptul de spații în așteptare și despre ce presupun proiectele de urbanism tactic și/sau participativ și cum pot acestea schimba textura orașului.
Astfel, Maria a punctat o serie de proiecte de sub categoria Little Improvements, printre care Girafa Urbană, Parklet-urile dezvoltate, scara Kretzulescu, dar și detalii despre intervențiile și instalațiile dezvoltate pentru DIPLOMA și Romanian Design Week.
Foto: Octav Ganea
Maria a folosit în prezentare ei și un citat din Setha M Low: “asigurați-vă că spațiile noastre publice urbane, cele în care ne adunăm cu toții, rămânem publice, în sensul de a oferi un loc pentru toată lumea să se relaxeze, să învețe și să se recreeze, că rămân deschise, astfel încât să avem locuri unde cooperare interpersonală și intre grupuri să se întâmple'.
Alex Opriță, Fundația Comunitară București, a povestit despre programele și proiectele pe care Fundația le-a inițiat și dezvoltat de-a lungul anilor, cu focus pe grupurile de inițiativă, exemplificând cu proiecte și demersuri dezvoltate de Grupul de Inițiativă Cișmigiu, precum Grădina cu Oameni și povestind despre cele mai recente plantări din Cișmigiu.
Alex Axinte a prezentat cercetarea sa despre cartiere de locuințe colective, cu focus pe Drumul Taberei și pe Garaj Deschis.
Locuirea în București nu poate ignora istoria și realitățile acestor cartiere socialiste, de multe ori considerate cartiere-dormitor și ignorate de arhitecți sau practici creative contemporane, dar atât de importante în ecosistemul general al orașului, cartiere cu o istorie a lor și cu practici actuale comunitare și de repare interesante și valoroase. Prin cercetarea sa aplicată Alex a încercat să surprindă sinergiile și practicile acestor comunități din Drumul Taberei, iar în cadrul întâlnirii ne-a povestit despre acestea, dar și despre rolul sau potențialul rolului bibliotecilor în dezvoltarea comunitară, despre repere culturale și repere de educație, sport și sănătate sau parcuri, despre hărțile pe care aceste tipologii de infrastructură le desenează sau intesecțiile lor, dar și despre programul expozițional și de evenimente pe care l-au dezvoltat și derulat în cadrul Garajului Deschis.
Maria Neneciu - The Institute a povestit pe scurt despre potențialul spațiilor subutilizate din oraș, cu focus pe potențialul revitalizării acestora prin evenimente creativ-culturale temporare, cu focus pe edițiile RDW, Combinatul Fondului Plastic, dar mai ales a povestit despre Piața Amzei și ce urmează să se întâmple aici anul acesta, respectiv despre ediția 2023 a Romanian Design Week, precum și despre programul ce urmează să se dezvolte pentru această zonă din luna iunie.
Concluziile discuțiilor au fost mai degrabă optimiste, gravitând în jurul importanței spațiilor de dialog pentru initiative și organizații care împărtășesc preocupări sau valori, despre rolul sectorului creativ-cultural în dezvoltarea orașului și despre importanța proceselor de co-creare.
De asemenea, concluzia a fost că obiectivele asumate de marea majoritate a studiourilor creative de design sau arhitectură contemporane nu mai vizează doar elemente de funcționalitate, ergonomie sau estetică, căci din ce în ce mai mulți creativi și arhitecți aleg să abordeze în practicile lor teme complexe legate de locuire, de calitatea spațiilor de utilitate publică sau de maniera în care orașele și spațiile pe care le tranizităm ne influențează comportamentele sau felul în care interacționăm. De asemenea, există un dialog din ce în ce mai consistent între acestea și organizații non-guvernamentale care contribuie la proiecte de incluziune socială, avem din ce în ce mai multe exemple de proiecte co-create, care se bazează pe principii colaborative și care aduc inovație pe aceste teme.
O parte dintre aceste exemple de bune practice locale se pot găsi listate în zona Noul Bauhaus European de pe institute.ro.
Iar cei care doresc să propună sau să sugereze proiecte pentru această listă o pot face completând formularul de aici.
Demersul NEB LAB se dorește o oportunitate de socializare și de transfer de cunoștințe și de idei și este demarat în virtutea unui parteneriat pe care The Institute îl are cu Reprezentanța Comisiei Europene în România pentru a promova valorile Noului Bauhaus European în rândul organizațiilor cultural-creative locale.
