Situat în inima Bucureștiului, ansamblul Așezămintele Ion I.C. Brătianu este una dintre clădirile de patrimoniu din capitală asupra căreia ne îndreptăm atenția în încercarea de a o readuce în atenția publicului larg, a administrației și autorităților pentru a o reintroduce în circuitul public cultural.
Așezămintele Ion I.C. Brătianu datează din 1908 și reprezintă un exemplu de arhitectură neoromânească sub semnătura arhitectului Petre Antonescu, care a trecut testul timpului și a rezistat celui de-al doilea război mondial și regimului comunist, pentru ca în prezentul recent să rămână un imobil închis cu nevoie de un plan real de intervenție.
În încercarea de a recupera o parte din memoria ansamblului și de a o readuce în atenția publică, Romanian Design Week a lansat un microsite dedicat istoriei (și prezentului) acestuia:www.asezamintelebratianu.romaniandesignweek.ro.
La ediția cu numărul 10 ce se va desfășura între 13-22 mai 2022, Romanian Design Week, prin parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, plănuiește să redeschidă temporar Așezămintele Ion I.C. Brătianu pentru publicul larg.
Înainte de a deschide ușile clădirii, festivalul invită la rememorarea celor mai importante momente din istoria Așezămintelor I.C. Brătianu.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: începuturile
Construcția ansamblului a fost demarată în 1908 la inițiativa lui Ion I.C. Brătianu, iar lucrările s-au finalizat 22 de ani mai târziu. În 1928, la un an după moartea omului politic, soția lui, Elisa Brătianu (născută Știrbey) a demarat acțiunile necesare împreună cu familia și colaboratorii lor pentru a înființa Așezământul Cultural Ion I.C. Brătianu, în special biblioteca pe care el și-a dorit-o atât de mult.
Atunci, Elisa Brătianu a donat parte din averea personală Așezământului nou înființat: terenul aflat în Strada Biserica Amzei, dar și aproape 6000 de volume importante pentru bibliotecă, care au fost lăsate moștenire familiei de Ion I.C. Brătianu. Cu această ocazie, clădirea a fost extinsă cu un corp și au fost mutate cărțile păstrate de Brătianu la vila Florica, acolo de unde plănuia să le aducă la București încă din timpul vieții. Donația Brătienilor a fost făcută în beneficiul Academiei Române.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: al doilea război mondial
Al doilea război mondial a ridicat probleme, într-o primă fază, pentru încetinirea activității bibliotecii și alinierea la noul ritm al vieții într-un București temător, și, inevitabil ulterior, pentru punerea în siguranță a tuturor volumelor și documentelor vulnerabile în fața bombardamentelor.
Atacurile din 1944 asupra capitalei au avariat parțial și Așezămintele Brătianu. Pe lângă pagube la nivelul clădirii și mobilierului, atunci s-au pierdut și o parte din colecții – dar majoritatea bunurilor bibliotecii au fost protejate și salvate prin depozitarea fie în subsolul clădirii, fie în afara Așezămintelor.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: perioada comunistă
În 1948, la doar câțiva ani după ce biblioteca pusă în folosință își câștiga popularitatea în rândul oamenilor de carte și bucureștenilor curioși, regimul comunist deposedează Academia Română de întregul său patrimoniu.
Până la finalul anului 1989, părți din Așezămintele Ion I.C. Brătianu au trecut, pe rând, în subordinea Sfatului Popular al Raionului Stalin, Secției Gospodăriei de Partid C.C. a Partidului Muncitoresc Român și ICRAL Herăstrău.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: regimul juridic al ansamblului
După 1989, corpul principal A este dat în administrare Bibliotecii Centrale de Stat și Universității Populare, corpul C se află în administrarea Uniunii Artiștilor Plastici prin Muzeul Municipiului București, iar corpurile B, D și E se împart între asociații de proprietari și Primăria Municipiului București.
Mai multe detalii despre ansamblu sunt disponibile pewww.asezamintelebratianu.romaniandesignweek.roîntr-un material care se bucură de o documentare realizată prin contribuția ARCEN și o galerie de fotografii realizate în ianuarie 2022 de Alberto Groșescu.
------------------------------------
Proiectul sărbătorește istoria locală cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.
Partener: ARCEN
Credite foto: Alberto Groșescu
Așezămintele Ion I.C. Brătianu datează din 1908 și reprezintă un exemplu de arhitectură neoromânească sub semnătura arhitectului Petre Antonescu, care a trecut testul timpului și a rezistat celui de-al doilea război mondial și regimului comunist, pentru ca în prezentul recent să rămână un imobil închis cu nevoie de un plan real de intervenție.
În încercarea de a recupera o parte din memoria ansamblului și de a o readuce în atenția publică, Romanian Design Week a lansat un microsite dedicat istoriei (și prezentului) acestuia:www.asezamintelebratianu.romaniandesignweek.ro.
La ediția cu numărul 10 ce se va desfășura între 13-22 mai 2022, Romanian Design Week, prin parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, plănuiește să redeschidă temporar Așezămintele Ion I.C. Brătianu pentru publicul larg.
Înainte de a deschide ușile clădirii, festivalul invită la rememorarea celor mai importante momente din istoria Așezămintelor I.C. Brătianu.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: începuturile
Construcția ansamblului a fost demarată în 1908 la inițiativa lui Ion I.C. Brătianu, iar lucrările s-au finalizat 22 de ani mai târziu. În 1928, la un an după moartea omului politic, soția lui, Elisa Brătianu (născută Știrbey) a demarat acțiunile necesare împreună cu familia și colaboratorii lor pentru a înființa Așezământul Cultural Ion I.C. Brătianu, în special biblioteca pe care el și-a dorit-o atât de mult.
Atunci, Elisa Brătianu a donat parte din averea personală Așezământului nou înființat: terenul aflat în Strada Biserica Amzei, dar și aproape 6000 de volume importante pentru bibliotecă, care au fost lăsate moștenire familiei de Ion I.C. Brătianu. Cu această ocazie, clădirea a fost extinsă cu un corp și au fost mutate cărțile păstrate de Brătianu la vila Florica, acolo de unde plănuia să le aducă la București încă din timpul vieții. Donația Brătienilor a fost făcută în beneficiul Academiei Române.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: al doilea război mondial
Al doilea război mondial a ridicat probleme, într-o primă fază, pentru încetinirea activității bibliotecii și alinierea la noul ritm al vieții într-un București temător, și, inevitabil ulterior, pentru punerea în siguranță a tuturor volumelor și documentelor vulnerabile în fața bombardamentelor.
Atacurile din 1944 asupra capitalei au avariat parțial și Așezămintele Brătianu. Pe lângă pagube la nivelul clădirii și mobilierului, atunci s-au pierdut și o parte din colecții – dar majoritatea bunurilor bibliotecii au fost protejate și salvate prin depozitarea fie în subsolul clădirii, fie în afara Așezămintelor.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: perioada comunistă
În 1948, la doar câțiva ani după ce biblioteca pusă în folosință își câștiga popularitatea în rândul oamenilor de carte și bucureștenilor curioși, regimul comunist deposedează Academia Română de întregul său patrimoniu.
Până la finalul anului 1989, părți din Așezămintele Ion I.C. Brătianu au trecut, pe rând, în subordinea Sfatului Popular al Raionului Stalin, Secției Gospodăriei de Partid C.C. a Partidului Muncitoresc Român și ICRAL Herăstrău.
DIN 1908 PÂNĂ ASTĂZI: regimul juridic al ansamblului
După 1989, corpul principal A este dat în administrare Bibliotecii Centrale de Stat și Universității Populare, corpul C se află în administrarea Uniunii Artiștilor Plastici prin Muzeul Municipiului București, iar corpurile B, D și E se împart între asociații de proprietari și Primăria Municipiului București.
Mai multe detalii despre ansamblu sunt disponibile pewww.asezamintelebratianu.romaniandesignweek.roîntr-un material care se bucură de o documentare realizată prin contribuția ARCEN și o galerie de fotografii realizate în ianuarie 2022 de Alberto Groșescu.
------------------------------------
Proiectul sărbătorește istoria locală cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.
Partener: ARCEN
Credite foto: Alberto Groșescu
