The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de 19 ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România.

Prin tot ceea ce face,  contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. 

Pentru idei, recomandări sau noutăți, scrie-ne la office@institute.ro.

Termeni și condiții ale The Institute și politica de confidențialitate a datelor cu caracter personal. 

 
 

Străzi deschise, proiectul inițiat de ARCEN, face parte din expoziția Antifragile din cadrul Romanian Design Week

Articol / 31 Iul 2020 / The Institute
  • Străzi deschise, proiectul inițiat de ARCEN, face parte din expoziția Antifragile din cadrul Romanian Design WeekStrăzi deschise_ARCEN
1/1
În așteptarea celei de-a opta ediții a Romanian Design Week, care va avea loc în perioada 11-20 septembrie, am decis să vă prezentăm o parte dintre proiectelece vor putea fi văzute în expoziția Antifragile. Aceasta va prezenta noi preocupări din lumea designului, prin inițiative și proiecte care au contribuit pozitiv la situația actuală cauzată de pandemie.

Deschidem seria cu proiectul „Străzi deschise”, inițiat de ARCEN și implementat de Primăria Capitalei, un experiment urban care și-a propus extinderea spațiilor de recreere și de promenadă din București, în contextul impus de pandemia COVID-19.

Începând cu 23 mai 2020, traficul a fost închis (excepție făcând riveranii) pe perioada weekendurilor în șapte zone din centrul Bucureștiului:
Zona 1 – în jurul Grădinei Icoanei, delimitată de străzile: Polonă , bd. Dacia, A.D. Xenopol, Dionisie Lupu, C.A. Rosetti, J.L. Calderon, I.L. Caragiale, Icoanei, A. Vlaicu.
Zona 2 - Calea Victoriei, de la Regina Elisabeta la Piața Revoluției.
Zona 3 - în cartierul Cotroceni, delimitată de străzile: bd. Eroilor, bd. Eroii Sanitari, Dr. J. Lister, Dr. Gr. Romniceanu și Piața Operei.
Zona 4 - în jurul UAUIM, delimitată de strada Edgar Quinet, de la intersecția cu Academiei și strada Biserica Enei.
Zona 5 - în jurul Pieței Amzei, delimitată de bd. Dacia, bd. Nicolae Bălcescu, strada George Enescu și Calea Victoriei.
Zona 6 - în jurul Ateneului Român, delimitată de străzile George Enescu, Nicolae Golescu, Calea Victoriei, C.A. Rosetti și bd. Nicolae Bălcescu.
Zona 7 - bd. Unirii, între Piața Constituției și locala de vest a Pieței Unirii.



„Străzi deschise” este un proiect dinamic și viu. ARCEN e în dialog permanent cu autoritățile și cu locuitorii zonelor vizate și caută o ameliorare constantă a pietonalizării și a soluțiilor pentru rezidenți, agenți economici și traficul auto din proximitate. După câteva săptămâni de la începerea proiectului, au fost făcute modificări pentru a răspunde mai bine nevoilor locuitorilor, astfel, zona Cotroceni s-a redeschis traficului în week-end, iar Calea Victoriei s-a extins pâna la Piața Revoluției.

1. Cum s-a născut ideea proiectului „Străzi deschise”? Care este echipa căreia i se datorează?
Experimentul „Străzi deschise” s-a născut în contextul în care, orașe din întreaga lume, de la Paris la Milano și de la New York la Sydney, au adoptat serii întregi de măsuri de adaptare a vieții urbane în contextul ieșirii din izolare și a pandemiei COVID-19. Pentru a deveni mai sigure, orașele din întreaga lume au fost nevoite să redevină „orașe ale oamenilor”, chestiune care se discută de câteva decenii și la București. Ieșirea din izolare a reprezentat o oportunitate pentru a readuce pe agenda publică acest subiect. Iar realitatea autohtonă nu este una încurajatoare; avem doar 3 mp de parcuri și grădini publice pentru fiecare locuitor, mai puțin de jumătate din norma europeană, există extrem de puține spații publice urbane amenajate corespunzător, iar trotuarele sunt subdimensionate și blocate de parcări ilegale. Pentru a da un răspuns acestor probleme ale orașului, ARCEN a demarat o cercetare atentă a practicilor și modelelor din întreaga lume și, în paralel, un dialog intens cu reprezentanții Primăriei Capitalei pentru găsirea unor soluții rapide de adaptare la noul context urban.



În spatele inițiativei se află echipa permanentă ARCEN, adică Edmond Niculușcă, Alberto Groșescu, Marta Gheleșel și Louisiana Stoica. Experimentul „Străzi deschise” s-a dezvoltat și datorită unei serii de specialiști și ONG-uri cu care ARCEN a purtat și poartă un dialog constant. Amintim Asociați BAZA și o serie de profesioniști din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” cu care suntem într-un contact direct permanent.

2. Cum ați ales zonele pietonale incluse în proiect?
Zonele pietonale active în prezent sunt propuneri ale Primăriei Municipiului București și au fost alese pe criteriul poziționării centrale și al apropierii de puncte de interes din punct de vedere cultural, arhitectural, de afaceri, terase și magazine.

Experimentul „Străzi deschise”, propus inițial de către ARCEN, viza într-o primă fază extinderea Grădinilor Icoanei și Ioanid prin pietonalizarea străzilor din proximitate. Prima fază era proiectată ca un punct de pornire pentru o abordare integrată a extinderii spațiilor de recreere din oraș în noul context impus de pandemia COVID-19 și creșterea treptată a numărului de zone pietonale.

Am ales acest spațiu deoarece este zona principală pe care ARCEN o activează – District 40. Cartierul din zona Grădinii Icoanei este zona urbană cu cea mai mare densitate de comunități și instituții culturale din întreaga Capitală, un cluster cultural dezvoltat organic, pe care dorim să-l transformăm într-un proiect-model de reconstruire în profunzime a Bucureștiului și a modului de viață al locuitorilor lui prin cultură și comunitate.

În contextul în care Primăria Capitalei a decis să implementeze rapid 7 zone pietonale, ARCEN și-a asumat să poarte permanent discuții cu reprezentanții autorităților, dar și cu actorii din zonele vizate, tocmai pentru ca pietonalizarea să fie un succes, iar concluziile să ajute la o dezvoltare ulterioară și o transformare a experimentului într-un proiect permanent.

3. În ce etapă este proiectul în prezent? Care e pasul următor?
În acest moment, dezvoltăm o platformă online care să reprezinte un loc de întâlnire și dialog pentru comunitățile din București interesate de dezvoltarea și îmbunătățirea inițiativei ARCEN de pietonalizare. Ne dorim să extindem pietonalele și intervențiile asupra spațiilor publice și în alte cartiere ale orașului.

Sperăm ca în viitor să putem dezvolta împreună cu aceste comunități un model de (con)viețuire urbană de calitate și să putem construi o inițiativă „bottom-up”, în care locuitorii orașului să nu aibă doar rol de consumator, ci și de partener în procesele de luare de decizii, de creare și de administrare a intervențiilor în spațiul public.



4. Care sunt așteptările voastre legate de proiect?
Best case scenario
- Vom avea parte pe viitor de relații mai deschise și transparente cu administrația publică;
- Vom ajuta comunitățile urbane să implementeze inițiative asemănătoare în zonele în care locuiesc sau activează;
- Vom crea o platformă de dialog cu comunitatea;
- Pietonalizarea permanentă a unora din „străzile deschise” în acest context.

Reality case scenario
- Vom crea un precedent și vom asigura un punct de pornire pentru comunitățile urbane astfel încât să poată imagina și propune inițiative asemănătoare, adaptate la nivelul propriilor cartiere;
- Vom reuși să expunem locuitorii Bucureștiului unui experiment urban util pentru a înțelege necesitatea transportului alternativ, a reducerii traficului rutier și importanța spațiilor publice în consolidarea comunităților, a spiritului civic și în recuperarea identității urbane.

5. Cum vă imaginați că va arăta lumea peste 5 ani? Cât de mult vom fi învățat din această criză?
E greu să mai putem face o previziune. Ce am înțeles la începutul acestei pandemii e că nu totul depinde de cum ne dorim și ne imaginăm noi lucrurile. În mod evident, adaptarea și reinventarea vor face posibilă schimbarea lumii noastre viitoare, iar flexibilitatea și curajul devin două instrumente necesare de acțiune în anii următori. Nu avem însă o garanție că lumea va fi mai bună sau mai rea peste 5 ani. Dar va fi mai bună dacă reinventarea noastră va fi deschisă spre solidaritate și experiment. Și dacă nu va uita că valoarea centrală a omului este libertatea.

„Străzi deschise” e și despre asta: creșterea spațiului public în interiorul orașelor înseamnă mai multă libertate, dar și mai mult dialog și toleranță. Siguranța e doar o parte a scopului demersului nostru. Următorii 5 ani sunt despre o nouă (con)viețuire urbană. Cum va arăta ea? Depinde de noi și de creativitatea noastră de a face față situațiilor imprevizibile care vor urma.

Expoziția Antifragile va avea loc la Galeria Sector 1 (Combinatul Fondului Plastic) și va fi dezvoltată în parteneriat cu Zeppelin Design - Cosmina Goagea, Justin Baroncea, Constantin Goagea.

Romanian Design Week 2020, un eveniment prezentat de The Institute și UniCredit Bank, va dezvolta anul acesta o ediție specială, menită să evidențieze rolul esențial al designului în proiectarea unui viitor mai bun, într-o perioadă în care creativitatea a devenit mai importantă ca niciodată. Festivalul abordează SCHIMBAREA, temă anunțată încă de la începutul anului, actualizându-și discursul și proiectele prezentate în acord cu transformările și contribuțiile aduse de industriile creative în perioada pandemiei, sub titulatura CHANGE 2.0.