Adelina Petcan - Fata Pădurarului
Daniela Gheorghiu - Nu-mă-uita
Iulian Bădărău / STUDIO MĂSURA –Owmen
Design Neaoș– Pieptăn
A venit timpul să dezvăluim câștigătorii concursului MNAR Inspiră, organizat de The Institute împreună cu Muzeul Național de Artă al României. Aceștia sunt Adelina Petcan, Daniela Gheorghiu, Design Neaos, Iulian Bădărău și echipa formată din Loredana Anamaria Enache, Andreea Petre, Laura Ichim și Ștefan Sălăvăstru.
Felicitări!
Adelina Petcan - Fata Pădurarului
Acest proiect propune transpunerea unei lucrări celebre din cadrul Muzeului de Artă al României într-o serie de bijuterii purtabile - două broșe - printr-un joc de linii și o suprapunere. Tabloul de la care pornește lucrarea, „Fata pădurarului" de N. Tonitza, reprezintă una dintre cele mai faimoase lucrări ale artistului.
Văzute separat, liniile, iar ulterior broșele, pot fi citite de către privitor ca două compoziții abstracte, dar care suprapuse redau personajul din tablou - o imagine ușor recognoscibilă. Piesele pot fi achiziționate separat sau împreună. Proiectul propune o citire diferită a broșei în funcție de poziția din care este privită. Cel care o poartă va ști originea formei abstracte (fragmentului din tablou),iar oricine altcineva va intra în contact vizual cu aceasta, cât timp e purtată, o va citi doar ca pe o compoziție de linii.
Acest proiect creează o platformă de prezentare a patrimoniului muzeului într-un limbaj specific bijuteriei contemporane.
Daniela Gheorghiu - Nu-mă-uita/ Forget-me-not
Vizita la muzeu reprezintă o experiență senzorială și emoțională, bogăția de simboluri și interpretări fascinând și inspirând generații de iubitori de frumos. Lucrarea a pornit de la experimentarea personală a colecției din cadrul MNAR, care i-a lăsat artistei vie în memorie amintirea lucrărilor marilor maeștriromâni expuși.
Așadar, în urma vizitei făcute la muzeu, ideea de a transforma un detaliu dintr-o operă expusă în cadrul muzeului într-un suvenir a venit ca o împlinire a dorinței de a lua acasă o mică „bijuterie”. Cele două broșe propuse ca suvenir sunt forma preluată de amintirea vizitei la muzeu și reprezintă un omagiu adus creatorilor acestora.
Vizitatorii sunt invitați să descopere cărei opere îi aparțin broșele stilizate.Folosirea acestor mici suveniruri în mediul cotidian aduce arta tradițională mai aproape de oameni și încurajează curiozitatea acestora către cultură.
Design Neaoș– Pieptăn
Întrucât conceptul brandului Design Neaoș se concentrează pe arta românească și pe reinterpretarea acesteia, transpunând-o în lumea contemporană, inspirația a venit din secția de Artă Românescă veche și modernă a muzeului.
Lucrarea are un design floral elegant, făcut din materiale tradiționale. Pieptănul este propus ca obiect utilitar, poate fi purtat în păr ori poate fi folosit cu scop pur decorativ, expus în casă.
Decorul obiectului este inspirat dintr-un coronament de strană sculptat în lemn, provenit din Țara Românească și expus în Muzeul Național de Artă al României. Din punct de vedere estetic, pieptănul se încadreaza într-un stil romantic, nostalgic, într-un contrast puternic cu produsele industriale, despiritualizate.
Iulian Bădărău / STUDIO MĂSURA – Owmen
Colecția Owmen intenționează să aducă în prim plan, sub forma unui manifest cultural/artistic, existența feminină, reprezentată foarte des în lucrările artistice deținute în patrimoniul muzeal al MNAR, prin propunerea unui design grafic minimalist ce foloseste drept laitmotiv cuvintele lui Ștefan Luchian „Trupul de femeie? Un abur în vânt”.
Prin decuparea chipurilor din contextul lor artistic, femeile devin expresive doar prin reprezentarea lor facială, fiind disociate de un anumit context cultural, economic sau social. Chipuri feminine reprezentate în opere precum N. Grigorescu – Portret de fetiță, C.D. Rosenthal – România revoluționară, Eustațiu Stoenescu – Portretul arhitectei H.D-G, Nadia Grosman Bulighin – Răzeșoaica/Femeie în interior, Jean David – Portret de femeie, C. Brâncuși - Danaidă etc. sunt dispuse sub forma unui grid 4x4, în interiorul căruia se regăsește citatul lui Ș. Luchian și logo-ul MNAR, al cărui cerc devine simbolul grafic prin care conturul decupat este pus în evidență și reprezintă singura legătură cu opera întregită din care provin.
Colecția propune crearea unei game de produse uzuale, neprețioase, accesibile economic unui public larg de vizitatori – carnet/agendă, tricou, sacoșă de bumbac, poster/tablou, husă de telefon. Aceste produse se vor distinge prin aplicarea unei grafici originale, recognoscibile, realizate dintr-un colaj de elemente existente, valoroase și a unora actuale, grafice, reprezentări minimaliste, care să pună în valoare și să aducă în memoria colectivă actuală patrimoniul muzeal.
Loredana Anamaria Enache, Andreea Petre, Laura Ichim și Ștefan Sălăvăstru - Don't Let Art Fade Away
Suvenirul propus este reprezentat de o serie de patru carnețele care pot fi vândute împreună sau individual. Fiecare carnețel reprezintă o interpretare a modului în care arta, deși prezentă aproape pretutindeni, poate trece neobservată sau poate fi ignorată cu desăvârșire în contextul actual al vieții cotidiene. Mesajul „DON’T LET ART FADE AWAY” este transpus în grafica carnețelului atât prin copertă, cât și prin acțiunea de a răsfoi paginile, care în colțul din dreapta jos au imprimate o operă de artă importantă. Tehnica linogravurii, care a stat la baza conceptului, a făcut posibil efectul de estompare graduală a imaginii inițiale, efect corelat cu atitudinea umană de a lăsa să treacă arta neobservată.
Obiectele de artă alese pentru prelucrare și tipărire sunt printre cele mai reprezentative opere expuse ale muzeului. În număr de trei, ele fac parte din galeriile permanente ale muzeului: Cap de Fetiță – Nicolae Tonitza, care face parte din Galeria de Artă Românească Modernă, Vârsta de Bronz – Auguste Rodin – Galeria Europeană și Hatmanul Manul – Anonim din arta religioasă. Un alt motiv pentru alegerea acestor trei opere este faptul că ele sunt deja puternic prezente în memoria colectivă și nu ar trebui lăsate să dispară.
Proiectele câștigătoare reprezintă un prim pas în repoziţionarea muzeului ca spaţiu memorial contemporan în peisajul cultural bucureştean şi naţional.
Acestea au fost alese de un juriu format din Monica Enache - Șef Secție Artă Românească Modernă, MNAR; Raluca Velisar - Șef Secție Artă Grafică, MNAR; Ana-Maria Predoiu - Șef Secție Educație, Comunicare, Proiecte Culturale, MNAR; Judit Balint - Conservator, Galeria de Artă Europeană, MNAR; Andrei Borțun - CEO The Institute și Ruxandra Sacaliș – designer.
În notarea proiectelor au fost luate în considerare autenticitatea, funcționalitatea, fezabilitatea, versatilitatea și ergonomia designului produselor propuse, precum și posibilitatea de producție în serie mare, alături de respectarea briefului realizat în raport cu istoria şi peisajul cultural promovat de Muzeul Național de Artă al României.
Proiectele câștigătoare vor beneficia de producția obiectelor prototip și expunerea lor în cadrul Romanian Design Week, precum şi în contextul altor evenimente organizate de Muzeul Naţional de Artă al României şi de ceilalţi parteneri ai proiectului.
Având în vedere amânarea ediției de anul acesta a Romanian Design Weekdin cauza pandemiei de COVID-19, vom reveni cu detalii legate de producerea și expunerea proiectelor câștigătoare imediat ce contextul ne va permite. Detalii privind colaborarea pentru producția în serie și comercializarea produselor la standurile cu vânzare ale MNAR vor fi stabilite, de asemenea, imediat ce situația actuală va permite.
Felicitări!
Adelina Petcan - Fata Pădurarului
Acest proiect propune transpunerea unei lucrări celebre din cadrul Muzeului de Artă al României într-o serie de bijuterii purtabile - două broșe - printr-un joc de linii și o suprapunere. Tabloul de la care pornește lucrarea, „Fata pădurarului" de N. Tonitza, reprezintă una dintre cele mai faimoase lucrări ale artistului.
Văzute separat, liniile, iar ulterior broșele, pot fi citite de către privitor ca două compoziții abstracte, dar care suprapuse redau personajul din tablou - o imagine ușor recognoscibilă. Piesele pot fi achiziționate separat sau împreună. Proiectul propune o citire diferită a broșei în funcție de poziția din care este privită. Cel care o poartă va ști originea formei abstracte (fragmentului din tablou),iar oricine altcineva va intra în contact vizual cu aceasta, cât timp e purtată, o va citi doar ca pe o compoziție de linii.
Acest proiect creează o platformă de prezentare a patrimoniului muzeului într-un limbaj specific bijuteriei contemporane.
Daniela Gheorghiu - Nu-mă-uita/ Forget-me-not
Vizita la muzeu reprezintă o experiență senzorială și emoțională, bogăția de simboluri și interpretări fascinând și inspirând generații de iubitori de frumos. Lucrarea a pornit de la experimentarea personală a colecției din cadrul MNAR, care i-a lăsat artistei vie în memorie amintirea lucrărilor marilor maeștriromâni expuși.
Așadar, în urma vizitei făcute la muzeu, ideea de a transforma un detaliu dintr-o operă expusă în cadrul muzeului într-un suvenir a venit ca o împlinire a dorinței de a lua acasă o mică „bijuterie”. Cele două broșe propuse ca suvenir sunt forma preluată de amintirea vizitei la muzeu și reprezintă un omagiu adus creatorilor acestora.
Vizitatorii sunt invitați să descopere cărei opere îi aparțin broșele stilizate.Folosirea acestor mici suveniruri în mediul cotidian aduce arta tradițională mai aproape de oameni și încurajează curiozitatea acestora către cultură.
Design Neaoș– Pieptăn
Întrucât conceptul brandului Design Neaoș se concentrează pe arta românească și pe reinterpretarea acesteia, transpunând-o în lumea contemporană, inspirația a venit din secția de Artă Românescă veche și modernă a muzeului.
Lucrarea are un design floral elegant, făcut din materiale tradiționale. Pieptănul este propus ca obiect utilitar, poate fi purtat în păr ori poate fi folosit cu scop pur decorativ, expus în casă.
Decorul obiectului este inspirat dintr-un coronament de strană sculptat în lemn, provenit din Țara Românească și expus în Muzeul Național de Artă al României. Din punct de vedere estetic, pieptănul se încadreaza într-un stil romantic, nostalgic, într-un contrast puternic cu produsele industriale, despiritualizate.
Iulian Bădărău / STUDIO MĂSURA – Owmen
Colecția Owmen intenționează să aducă în prim plan, sub forma unui manifest cultural/artistic, existența feminină, reprezentată foarte des în lucrările artistice deținute în patrimoniul muzeal al MNAR, prin propunerea unui design grafic minimalist ce foloseste drept laitmotiv cuvintele lui Ștefan Luchian „Trupul de femeie? Un abur în vânt”.
Prin decuparea chipurilor din contextul lor artistic, femeile devin expresive doar prin reprezentarea lor facială, fiind disociate de un anumit context cultural, economic sau social. Chipuri feminine reprezentate în opere precum N. Grigorescu – Portret de fetiță, C.D. Rosenthal – România revoluționară, Eustațiu Stoenescu – Portretul arhitectei H.D-G, Nadia Grosman Bulighin – Răzeșoaica/Femeie în interior, Jean David – Portret de femeie, C. Brâncuși - Danaidă etc. sunt dispuse sub forma unui grid 4x4, în interiorul căruia se regăsește citatul lui Ș. Luchian și logo-ul MNAR, al cărui cerc devine simbolul grafic prin care conturul decupat este pus în evidență și reprezintă singura legătură cu opera întregită din care provin.
Colecția propune crearea unei game de produse uzuale, neprețioase, accesibile economic unui public larg de vizitatori – carnet/agendă, tricou, sacoșă de bumbac, poster/tablou, husă de telefon. Aceste produse se vor distinge prin aplicarea unei grafici originale, recognoscibile, realizate dintr-un colaj de elemente existente, valoroase și a unora actuale, grafice, reprezentări minimaliste, care să pună în valoare și să aducă în memoria colectivă actuală patrimoniul muzeal.
Loredana Anamaria Enache, Andreea Petre, Laura Ichim și Ștefan Sălăvăstru - Don't Let Art Fade Away
Suvenirul propus este reprezentat de o serie de patru carnețele care pot fi vândute împreună sau individual. Fiecare carnețel reprezintă o interpretare a modului în care arta, deși prezentă aproape pretutindeni, poate trece neobservată sau poate fi ignorată cu desăvârșire în contextul actual al vieții cotidiene. Mesajul „DON’T LET ART FADE AWAY” este transpus în grafica carnețelului atât prin copertă, cât și prin acțiunea de a răsfoi paginile, care în colțul din dreapta jos au imprimate o operă de artă importantă. Tehnica linogravurii, care a stat la baza conceptului, a făcut posibil efectul de estompare graduală a imaginii inițiale, efect corelat cu atitudinea umană de a lăsa să treacă arta neobservată.
Obiectele de artă alese pentru prelucrare și tipărire sunt printre cele mai reprezentative opere expuse ale muzeului. În număr de trei, ele fac parte din galeriile permanente ale muzeului: Cap de Fetiță – Nicolae Tonitza, care face parte din Galeria de Artă Românească Modernă, Vârsta de Bronz – Auguste Rodin – Galeria Europeană și Hatmanul Manul – Anonim din arta religioasă. Un alt motiv pentru alegerea acestor trei opere este faptul că ele sunt deja puternic prezente în memoria colectivă și nu ar trebui lăsate să dispară.
Proiectele câștigătoare reprezintă un prim pas în repoziţionarea muzeului ca spaţiu memorial contemporan în peisajul cultural bucureştean şi naţional.
Acestea au fost alese de un juriu format din Monica Enache - Șef Secție Artă Românească Modernă, MNAR; Raluca Velisar - Șef Secție Artă Grafică, MNAR; Ana-Maria Predoiu - Șef Secție Educație, Comunicare, Proiecte Culturale, MNAR; Judit Balint - Conservator, Galeria de Artă Europeană, MNAR; Andrei Borțun - CEO The Institute și Ruxandra Sacaliș – designer.
În notarea proiectelor au fost luate în considerare autenticitatea, funcționalitatea, fezabilitatea, versatilitatea și ergonomia designului produselor propuse, precum și posibilitatea de producție în serie mare, alături de respectarea briefului realizat în raport cu istoria şi peisajul cultural promovat de Muzeul Național de Artă al României.
Proiectele câștigătoare vor beneficia de producția obiectelor prototip și expunerea lor în cadrul Romanian Design Week, precum şi în contextul altor evenimente organizate de Muzeul Naţional de Artă al României şi de ceilalţi parteneri ai proiectului.
Având în vedere amânarea ediției de anul acesta a Romanian Design Weekdin cauza pandemiei de COVID-19, vom reveni cu detalii legate de producerea și expunerea proiectelor câștigătoare imediat ce contextul ne va permite. Detalii privind colaborarea pentru producția în serie și comercializarea produselor la standurile cu vânzare ale MNAR vor fi stabilite, de asemenea, imediat ce situația actuală va permite.
